Summitul dintre Trump și Putin se apropie, iar analizele privind personalitățile celor doi cei mai puternici lideri din lume sunt tot mai detaliate.
Niciunul dintre cei doi nu e obișnuit să piardă. Experții din serviciile de informații sunt foarte sceptici în privința ambilor lideri de a ajunge la un acord.
Frustrarea lui Trump în privința lui Putin este crescândă, potrivit unei analize CNN.
Cei doi nu s-au mai văzut de la summitul G20 din Osaka (Japonia) din 2019, deci de șase ani, iar Trump, un tip foarte calculat, în ciuda personalității sale vulcanice, a ajuns să-și întrebe consilierii de la Casa Albă ce s-a schimbat în privința omologului său din Kremlin în toată această perioadă.
Comunitatea de informații din SUA este scepticăTrump a garantat în mai multe rânduri un acord de pace în Ucraina, înainte să ajungă președinte, dar Putin nu doar că a respins toate demersurile acestuia de inițiere a păcii, dar a intensificat atacurile.
Comunitatea de informații din SUA este foarte sceptică în privința unui acord, asta deși unele surse înaintează ideea că Putin și-ar fi schimbat unele obiective pe termen scurt.
Cu toate astea, liderul de la Kremlin rămâne un tip intransigent, cu tendințe teritoriale maximaliste, iar singurul motiv pentru care ar fi de acord să înceteze focul este să-și refacă trupele, spun rapoarte ale serviciilor de informații americane despre Rusia.
Sursă: „Putin crede că este în avantaj”Putin este foarte ferm în privința unor stări de fapt, spun surse apropiate de Kremlin: Ucraina să nu adere niciodată la NATO și forțe străine de menținere a păcii să nu intre niciodată pe teritoriul țării.
O persoană familiarizată cu evaluările recente ale serviciilor de informații americane a declarat, sub protecția anonimatului: „Putin crede că este în avantaj, așa că nu are niciun motiv să cedeze. Gândirea lui este că mai bine își asigură acum câștigurile pe care le are, inclusiv teritoriul ucrainean pe care l-a cucerit deja prin forță și apoi să mai încerce o dată să ia și mai mult”.
Faptul că Putin a acceptat să se întâlnească cu Trump în Alaska, pe teritoriu american și în absența lui Zelenski sugerează că liderul de la Kremlin se situează deja pe un nivel superior – ca atunci când îi dai adversarului un avans într-o întrecere sportivă, pentru ca, mai apoi, să-l nimicești.
Trump are „Factorul X”În ciuda acestui lucru, experți europeni cred în abilitatea unică a lui Trump, acel factor X care e numai și numai al lui, de a negocia un acord de pace și sunt încurajați și de schimbarea lui de atitudine în ce-l privește pe Putin.
„Rusia se oferă să oprească războiul dacă obține tot ce și-a dorit întotdeauna, inclusiv cele mai maximaliste cereri ale sale, iar asta nu ar fi un acord, ar fi o capitulare”, a comentat un oficial european pentru CNN.
Miercuri, Trump a avertizat Rusia că va suporta „consecințe foarte severe” dacă Putin demonstrează că nu este serios în privința încheierii unui acord de pace cu Ucraina.
Nu a precizat, însă, care ar fi acele consecințe, dar, pe baza avertizărilor anterioare, experții deduc c-ar fi vorba de sancțiuni economice mai dure aplicate Moscovei și tarife vamale mai ridicate.
Kremlinul rămâne „o țintă dificilă”Evaluarea lui Putin a fost, istoric, o sarcină dificilă.
Fostul ofițer KGB păstrează un cerc extrem de restrâns de persoane de încredere.
Agențiile de informații americane au în mod notoriu o imagine slabă asupra modului în care ia deciziile liderul de la Kremlin.
Kremlinul rămâne ceea ce specialiștii numesc „o țintă dificilă”, incredibil de penetrat prin mijloace tradiționale de spionaj.
„Putin este mult mai ideologic astăzi decât era în primii ani. Nu este un lider tranzacțional, ci motivat de idei imperiale. E greu de negociat cu o astfel de mentalitate”, a avertizat Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia.
Articolul Trump și Putin, prima întâlnire după șase ani. Trump își întreabă consilierii ce s-a schimbat la Putin, în timp ce Putin rămâne impenetrabil apare prima dată în Mediafax.
„Unul din lucrurile pe care le veţi regăsi în această ordonanţă este un articol pregătit de Ministerul Transporturilor în acord cu Ministerul Finanţelor Publice, tocmai pe procedura de plată accelerată pentru zona de autostrăzi. Cu alte cuvinte, acele suspendări temporare din lipsă de lichidităţi pe care le-am mai văzut în spaţiul public vor înceta în condiţiile în care s-au găsit aceste norme care să accelereze acest tip de finanţare. Pentru segmentele de autostradă Focşani-Bacău şi două loturi din Bacău-Paşcani, am dat deja vestea bună, că 2,1 miliarde de euro din componenta de granturi, deci fonduri nereimbursabile, vor fi alocate pentru aceste componente. Termenele de livrare pentru cele două secţiuni, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, de altfel, fiind înainte de august 2026, a şaptelea, deci a stat foarte bine şi odată ce deblocăm fluxurile financiare, nu există motive de îngrijorare adiţională”, spune Pîslaru.
Segmentelor scoase din PNRR, din cauza achiziţiilor publice, li se caută soluţii prin programul SAFE, inclusiv capetele A8 şi alte elemente ale autostrăzii Unirii. În paralel, proiectele rămase de infrastructură feroviară şi rutieră vor fi finanţate prin programul de transport din Coeziune, în aşteptarea răspunsului Comisiei Europene, potrivit Ministrului.
„Punem cap la cap toate sursele pe care le avem de finanţare ca să ne asigurăm continuitatea proiectelor pe A7, pe A8, iar vestea cea mai bună a zilei de astăzi este că am găsit soluţia, la nivel legislativ, pentru accelerarea plăţilor care rămăseseră oarecum restante sau întârziate pe partea de A7, iar despre alocare tocmai v-am confirmat că o avem pe fonduri nerambursabile”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Articolul Dragoș Pîslaru: Se caută soluţii pentru segmentele de autostradă scoase din PNRR apare prima dată în Mediafax.
UPDATE 15:48. Memorandum care prezintă rezultatele unui preacord cu Comisia Europeană privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost adoptat în ședința de joi Executivului, au transmis oficialii MIPE, care au subliniat că această etapă are ca obiectiv principal accelerarea implementării și asigurarea clarității în ceea ce privește proiectele care rămân finanțate prin PNRR.
Conform memorandumului, noua alocare pentru România este de 21,62 miliarde euro, din care 13,56 miliarde euro reprezintă granturi nerambursabile și 8,06 miliarde euro împrumuturi. Componenta de granturi a fost securizată integral. În privința împrumuturilor, suma a fost ajustată pentru a evita un impact negativ asupra deficitului bugetar.
„Pentru o monitorizare transparentă, proiectele aflate în implementare vor fi urmărite printr-un tablou de bord public, care urmează a fi lansat în luna septembrie și care va oferi vizibilitate asupra stadiului fiecărui proiect rămas în PNRR”, arata MIPE.
Reprezentații ministerului au amintit că în aceeași ședință, Guvernul a analizat în primă lectură un proiect de Ordonanță de Urgență privind măsurile necesare pentru ajustarea PNRR, care prevede:
„Aceste decizii nu presupun abandonarea definitivă a proiectelor aflate în stadii incipiente, ci o reașezare a priorităților și o analiză ulterioară privind identificarea fondurilor din alte surse pentru a putea continua acele proiecte care, în prezent, sunt suspendate. Măsura urmărește asigurarea unor rezultate concrete și un impact pozitiv în termenele asumate cu Comisia Europeană”, precizează oficialii.
Versiunea renegociată a PNRR urmează să fie aprobată de Comisia Europeană în luna septembrie, iar adoptarea finală de către Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN) este programată pentru 20 octombrie 2025. „Memorandumul adoptat astăzi reprezintă o etapă intermediară de certitudine, până la validarea oficială de către instituțiile europene”, au conchis reprezentanții MIPE.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să fie mandatată, prin adoptarea memorandumului joi, să finalizeze noul PNRR, așa cu, a fost ajustat pentru a include cât mai multe dintre proiectele vizate.
Acest pas fusese anunțat de ministrul Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă organizată pe 30 iulie, înainte de finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană. Dragoș Pîslaru preciza că, odată închisă renegocierea cu Comisia Europeană, va elabora și introduce un memorandum în Guvern cu situația negocierilor, cu stadiul proiectelor, pentru a urmări apoi implementarea. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie.
„Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat atunci Dragoș Pîslaru.
A doua zi, demnitarul a anunțat finalizarea procesul de renegociere cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Ca urmare a acestui proces, și ca urmare a unor prime runde de negociere, am definit ceea ce se numește un cadru de negociere. Este foarte important, pentru că nu exista un cadru clar de negocieri, se discutau de toate și toate în același timp. În cardul de negociere, am reușit să punem proiecte care aveau o valoare de circa 2,54 miliarde de euro”, a spus Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Traseul negocierilorPotrivit proiectului de memorandum, planul a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, fiind structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare.
Ulterior, în urma unui proces de negociere cu Comisia Europeană (COM), la data de 11 decembrie 2023 Consiliul Uniunii Europene a emis Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României. Prin această decizie, au fost ajustate ținte și jaloane incluse în PNRR și introdus noul capitol REPowerEU.
Astfel, alocarea PNRR modificat este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 113 investiții (179 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
„Necesitatea renegocierii PNRR a fost evidențiată ca urmare a analizelor realizate de către MIPE împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul vizitelor de monitorizare desfășurate la București pe parcursul anului 2024. În acest context, reprezentanții COM și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stadiul redus al implementării unui număr semnificativ de investiții prevăzute în plan”, a precizat MIPE.
Potrivit oficialilor, modificările PNRR nu sunt doar rezultatul obligațiilor asumate de România prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), ci vin într-un context socio-economic delicat determinat de deteriorarea situației fiscale a României, ce poate fi accentuat de posibila pierdere de finanțare ca urmare a neîndeplinirii la termen a țintelor și jaloanelor din PNRR.
Concluziile negocierilorComponenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. de euro.
De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld.euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar.
În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR.
Potrivit MIPE, ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. Euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de România și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro ( capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program.
„Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreat cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8.06 mld. Euro sub formă de împrumuturi)”, au subliniat responsabilii MIPE.
Astfel, prin adoptarea documentului, se asumă propunerile MIPE pentru următoarele demersuri:
Articolul Guvernul și-a asumat prin memorandum finalizarea ajustării PNRR, în urma renegocierii cu Comisia Europeană. Lista investițiilor apare prima dată în Mediafax.
În ajunul summitului SUA – Rusia din Alaska, Ucraina lovește din nou Rusia, repetând scenariul din iunie 2025, când un atac masiv cu drone a precedat negocierile de pace de la Istanbul.
Cel puțin 16 persoane au fost rănite joi, în urma atacurilor cu drone ucrainene asupra a două orașe din sudul Rusiei, potrivit autorităților locale, citate de Reuters.
A fost vizat sud-vestul RusieiLa Rostov-pe-Don, situat în sud-vestul Rusiei, pe malul drept al fluviului Don, o dronă a lovit un bloc de apartamente, provocând rănirea a 13 persoane, dintre care două sunt în stare critică. „Informațiile actualizate indică faptul că două dintre persoanele rănite au fost transportate la unități medicale din oraș.
Cadrele medicale evaluează în prezent starea lor ca fiind gravă.
Alte 11 persoane rănite sunt transportate la spitale”, a transmis guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yury Slyusar, pe Telegram.
În Belgorod, foarte aproape de granița cu Ucraina, trei civili au fost răniți după ce o dronă a lovit o mașină în centrul orașului.
Guvernatorul regiunii,Vyacheslav Gladkov, a publicat un videoclip pe canalul său de Telegram, care pare să surprindă chiar momentul impactului.
Separat, în regiunea Volgograd, zonă strategică de-a lungul fluviului Volga și important centru al industriei petroliere, resturi căzute de la drone au provocat un incendiu la o rafinărie de petrol, au precizat autorităților locale.
Precedentul din iunie 2025Pe 1 iunie 2025, în ajunul negocierilor de pace de la Istanbul, Ucraina a lansat „Operațiunea Spider’s Web”, lansând 117 drone asupra bazelor rusești de bombardiere nucleare din Siberia. Atacul a avariat circa 20 de aeronave, distrugând 10 dintre ele, și a fost perceput drept o mișcare strategică de presiune înaintea discuțiilor.
Ucraina spune că a ripostat după ofensiva RusieiPresa și oficialii de la Kiev, citate de canalul media RBC-Ucraina, au relatat că, în noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat un val de 45 de drone Shahed și rachete S-300/S-400 asupra mai multor regiuni ucrainene.
Forțele aeriene ucrainene susțin că au doborât 24 de drone, însă 21 au lovit ținte din 12 locații diferite, provocând distrugeri la infrastructură energetică și locuințe.
În același timp, publicațiile ucrainene au consemnat intensificarea atacurilor proprii asupra unor obiective aflate adânc în interiorul Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului, vizând infrastructură militară și industrială strategică.
Articolul Drone ucrainene au lovit două orașe din Rusia, cu o zi înaintea întâlnirii SUA – Rusia din Alaska apare prima dată în Mediafax.
„Pe DJ 177A, în Pasul Puzdra, unul dintre drumurile cele mai afectate în urma viiturii, am redat circulația pentru utilajele de intervenție, iar în perioada următoare vom turna și asfalt. Pe șantierul solidarității din Broșteni sunt zi de zi primari, voluntari, ONG-uri, asociații religioase, firme și sute de oameni care muncesc pe timpul și pe banii lor. Le mulțumesc, în numele tuturor sucevenilor, pentru că au răspuns apelului nostru de a reconstrui împreună Broșteniul”, a scris Șoldan într-o postare pe Facebook.
Președintele CJ Suceava menționează că se lucrează și la refacerea infrastructurii rutiere distrus și a rețelelor electrice.
„Mulți și-au pierdut nu doar casa, ci întreaga gospodărie: anexe, depozite, bunuri. Zeci de operatori economici au pierdut utilaje, mașini, stocuri de marfă sau chiar punctele de lucru. În spatele acestor firme sunt sute de angajați și familiile lor.
Zilele trecute, împreună cu prefectul Traian Andronachi, m-am întâlnit la Broșteni cu aproximativ 70 de agenți economici și am stabilit, caz cu caz, ce pași trebuie urmați pentru despăgubiri. Am constituit și o comisie care să se ocupe punctual de fiecare situație. Pagubele sunt foarte mari, dar nu stăm pe loc. Avem zeci de kilometri de drumuri județene afectate, zeci de kilometri de drumuri comunale rupte de ape și foarte multe drumuri forestiere distruse”, mai precizează Șoldan.
Echipele și utilajele Direcției Județene de Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Suceava se află în Broșteni pentru a ajuta la lucrări.
Articolul Casele și infrastructura din Broșteni, refăcute treptat după inundații apare prima dată în Mediafax.
Real Madrid rămâne pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă marcă de fotbal, cu o valoare estimată la 2,14 miliarde de dolari, şi pentru al patrulea an consecutiv cea mai puternică marcă. Creşterea cu 14% a valorii brandului reflectă rezilienţa clubului, chiar dacă echipa nu a cucerit niciun trofeu major în sezonul 2024/25.
FC Barcelona urcă pe locul al doilea, cu o valoare de 1,91 miliarde de dolari, după un sezon de succes în care a cucerit Supercupa Spaniei, Copa del Rey şi La Liga. Este prima dată din 2021 când ambele cluburi spaniole ocupă primele două poziţii în clasamentul global.
Manchester City coboară pe locul trei, cu o valoare de 1,6 miliarde de dolari, în timp ce Liverpool ajunge pe locul patru, cu 1,56 miliarde de dolari, susţinut de câştigarea titlului în Premier League.
Paris Saint-Germain urcă pe locul cinci, după ce a câştigat Ligue 1, Cupa Franţei şi primul titlu UEFA Champions League din istoria clubului, iar FC Bayern Munchen se menţine pe locul şase, cu 1,39 miliarde de dolari.
Raportul evidenţiază că valoarea şi puterea brandului sunt factori-cheie pentru succesul cluburilor, influenţând veniturile din sponsorizări, merchandising şi atragerea de jucători şi investiţii.
Raportul arată, de asemenea, că în La Liga valoarea este concentrată în special la Real Madrid şi Barcelona, care cumulează 70% din valoarea totală a cluburilor spaniole, în timp ce în Ligue 1 Paris Saint-Germain depăşeşte de peste şapte ori valoarea următorului club francez, Olympique de Marseille.
Clasament top 10 cele mai valoroase cluburi de fotbal – 2025 (valoare în milioane de dolari):1. Real Madrid CF – 2.142
2. FC Barcelona – 1.910
3. Manchester City FC – 1.604
4. Liverpool FC – 1.565
5. Paris Saint-Germain – 1.518
6. FC Bayern Munchen – 1.395
7. Manchester United FC – 1.389
8. Arsenal FC – 1.339
9. Chelsea FC – 1.071
10. Tottenham Hotspur FC – 890
Articolul Topul celor mai valoaroase mărci de fotbal din lume. Real Madrid şi FC Barcelona pe primele poziții apare prima dată în Mediafax.
Stelian Bujduveanu spune că „în Centrul Vechi avem un proiect foarte interesant și o să-l vedeți în perioada următoare. Acum am intrat la igienizare și reabilitare, s-au schimbat toate băncile din Centrul Istoric, s-a pus iluminatul pe poziție, pentru că era degradat, ne-am apucat să curățăm tot ce e pe stradă, tot ce e stricat, inclusiv să refacem pavajul”.
„Aici, vrem să facem primul proiect de CCTV, să avem camere de filmat moderne în tot Centrul Istoric, pentru a opri și a combate această infracționalitate. Trebuie să fie primul proiect pilot din România și unde mai bine decât în cea mai aglomerată zonă, Centrul Istoric, unde vin toți turiștii străini, toți turiștii din România. Nici un unghi din Centrul Istoric nu va rămâne neacoperit de camere moderne de filmat (…), e pentru a combate criminalitatea, obligatoriu”, explică primarul interimar.
Stelian Bujduveanu precizează că „abordarea e să folosim tehnologia, ca să vină în ajutor, la fel cum facem și la trafic (…). La fel și în Centrul Istoric, în momentul în care ai monitorizare video permanentă, iar acum modulele de camere de filmat vin inclusiv cu inteligența artificială, care îți detectează dacă există anumite schimbări de comportament, toată această tehnologie implementată pe un areal restrâns, Centrul Istoric, va putea seta direcția în care să extindem la tot orașul. Suntem în studiul de fezabilitate în momentul de față, sunt destul de multe camere, nici eu nu mă așteptam, câteva mii de camere care trebuie (…). Eu sper ca, dacă procedurile merg bine, la începutul anului viitor să putem să dăm drumul la montaj”.
Articolul Proiect pilot în Centrul Vechi: mii de camere de supraveghere apare prima dată în Mediafax.
Wizz Air a anunţat, joi, lansarea a 15 rute noi din patru oraşe din România către destinaţii din Europa şi Africa de Nord, începând cu finalul lunii octombrie 2025 şi până în primăvara anului viitor.
Compania va introduce cinci rute din Bucureşti Otopeni, patru din Cluj-Napoca, patru din Iaşi şi două din Braşov.
Printre destinaţiile adăugate se numără Berlin, Praga, Bordeaux, Turku şi Faro pentru Bucureşti; Marrakesh, Stockholm, Oslo şi Milano pentru Cluj-Napoca; Copenhaga, Praga, Valencia şi Pescara pentru Iaşi; Milano şi Roma pentru Braşov.
Majoritatea rutelor vor fi operate de câteva ori pe săptămână, cu frecvenţe diferite în sezonul de iarnă şi cel de vară.
Preţurile anunţate pentru bilete încep de la 99 de lei.
Extinderea aduce numărul total al rutelor Wizz Air operate din România la 228, din 13 aeroporturi, conectând pasagerii români cu 85 de destinaţii din 27 de ţări. Compania are opt baze operaţionale în ţară şi peste 1.600 de angajaţi.
Articolul O companie aeriană low-cost anunţă 15 rute noi din România pentru sezonul de iarnă 2025. Unde se va putea zbura apare prima dată în Mediafax.
Decizia Germaniei, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, de a bloca parțial exporturile de arme destinate forțelor israeliene din Gaza este, potrivit experților, puțin probabil să aibă un impact semnificativ pe termen lung asupra cooperării strânse în domeniul apărării dintre cele două țări, scrie Euractiv.
Restricțiile exclud echipamente valoroase precum submarine, corvete navale și sistemul de apărare antirachetă Arrow-3, lăsând neatins nucleul comerțului militar bilateral.
Domeniul limitat al interdicțieiEmbargoul se aplică doar armelor care ar putea fi folosite în Gaza, ridicând semne de întrebare cu privire la continuarea livrărilor de motoare, cutii de viteze și piese pentru vehiculele blindate israeliene (adesea desfășurate în Gaza și Cisiordania).
Unii furnizori, precum producătorul de cutii de viteze Renk, și-au exprimat disponibilitatea de a ocoli interdicția prin mutarea producției în străinătate, pentru a menține aprovizionarea armatei israeliene.
Context politic și strategicGermania este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Israelului, după SUA, livrând corvete, arme antitanc și componente pentru vehicule.
Cercetătorul Zain Hussain, de la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), a declarat că Israelul va continua să se bazeze pe ambele state pentru capabilități militare majore.
Muriel Asseburg, șefa Departamentului pentru Orientul Mijlociu și Africa din cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), a subliniat valoarea simbolică a interdicției, dar a accentuat caracterul său limitat ca durată și domeniu de aplicare, avertizând că guvernul israelian de extremă dreapta ar putea provoca repercusiuni mai serioase în viitor.
Contracte confidențiale și exporturi recenteDetaliile privind exporturile germane de arme rămân în mare parte secrete, fiind publicate doar cifre agregate.
În 2023, au fost aprobate licențe în valoare de 326 de milioane de euro pentru Israel, de aproape zece ori mai mult decât în anul precedent, după atacurile din 7 octombrie.
În prima parte a lui 2025, exporturile au ajuns la 90 de milioane de euro, incluzând arme de foc, muniție și echipamente militare specializate. Chiar dacă anumite echipamente nu sunt folosite direct în Gaza, livrarea lor poate permite redirecționarea altor arme către operațiunile de pe linia frontului.
Articolul Relațiile militare dintre Germania și Israel rămân solide, chiar și după restricțiile lui Merz apare prima dată în Mediafax.
De la creierul din umbră aflat în străinătate până la adolescentul trimis să comită atacul, conceptul de violenţă-ca-serviciu se bazează pe un lanţ de roluri infracţionale.
Grupul Operaţional GRIMM al Europol explică cine este cine în acest proces şi cum sunt atraşi tinerii în comiterea de infracţiuni violente.
Anchetatorii au identificat un proces tipic în patru etape, fiecare implicând actori diferiţi, care pot acţiona din ţări diferite:
Instigatorul – persoana care comandă şi finanţează infracţiunea. Instigatorii se află adesea în străinătate, departe de locul atacului planificat.
Recrutorul – intermediarul care identifică şi abordează potenţiali autori, de obicei prin aplicaţii de mesagerie criptată sau platforme de jocuri/chat. Recrutorii sunt, de regulă, disponibili permanent pentru a împinge, convinge sau presa ţintele.
Facilitatorul – organizatorul care asigură condiţiile necesare comiterii infracţiunii: logistică, unelte, contacte şi aranjamente financiare.
Autorul – persoana care comite efectiv infracţiunea. În multe cazuri investigate de OTF GRIMM, autorul este un minor fără cazier, ales tocmai pentru presupusa sa „invizibilitate” în faţa forţelor de ordine.
Separarea acestor roluri permite infractorilor să opereze ca un serviciu externalizat. Instigatorii plătesc, recrutorii găsesc forţa de muncă, facilitatorii pregătesc terenul, iar autorii îşi asumă riscul.
Acest lanţ fragmentat îngreunează identificarea creierelor din spatele atacurilor şi facilitează manipularea tinerilor.
Europol şi partenerii săi lucrează pentru a destructura acest model la fiecare etapă, vizând nu doar pe cei care apasă pe trăgaci, ci şi pe cei care comandă, organizează şi profită de pe urma violenţei.
Lansat în 2025, OTF GRIMM este un efort în desfăşurare al agenţiilor internaţionale de aplicare a legii, menit să combată tendinţa tot mai accentuată a violenţei-ca-serviciu şi recrutarea tinerilor în criminalitatea gravă şi organizată.
Forţa operativă reuneşte în prezent Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Europol. Islanda este cea mai recentă ţară care s-a alăturat, consolidând efortul colectiv împotriva fenomenului.
Articolul Europol: Tinerii fără antecedente penale sunt recrutaţi pentru a comite atacuri violente apare prima dată în Mediafax.
Premierul României Ilie Bolojan a postat aseară un mesaj pe grupul de lucru al Asociației Municipiilor din România, în care a subliniat gravitatea situației bugetare, scrie Gândul.
Ilie Bolojan a avertizat că țara nu mai are capacitatea financiară de a susține toate proiectele de investiții semnate în ultimii ani, inclusiv pe PNRR și că rezilierea unilaterală a unor contracte este inevitabilă.
Într-un mesaj transmis colegilor de la Asociația Municipiilor din România, premierul României a subliniat că supracontractarea pe PNRR depășește 20 de miliarde de euro, la care se adaugă alte programe de finanțare precum Anghel Saligny, CNI, Transporturi și Sănătate.
Mesajul premierului:Bună seara, stimați colegi!
Din respect pentru mandatele dvs și pentru AMR fac următoarele precizări:
Articolul Gândul a publicat integral mesajul în 10 puncte transmis de premierul Bolojan primarilor seara trecută. Ce le-a transmis oficialul apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Bolojan a decis reluarea programului Rabla pentru persoane fizice, însă acesta este redus semnificativ: sunt alocați doar 200 de milioane de lei pentru perioada 2025 – 2030.
Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul Bolojan reduce valoarea voucherului Rabla de la 7 000 de euro la aproximativ 3 500 de euro.
Tichetele pentru mașinile cu combustie rămân la 2 000 de euro, iar pentru cele hibride – 2 500 de euro.
250 000 de mașini vechi au fost casateSesiunile destinate UT-urilor și persoanelor juridice, în valoare de 670 de milioane de lei, vor fi anulate sau amânate pentru 2026.
Programul Rabla va fi reluat de la 2 septembrie.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, schema de finanțare trebuie regândită astfel încât să se elimine dependența exclusivă de stat.
„Se autorizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei”, se arată în proiectul de Ordononanță de Urgență.
250 000 de mașini vechi au fost casate, spune ministrul Mediului, iar acesta era un criteriu important și esențial, cuprins în PNRR, pentru reluarea programului Rabla.
Inițial, programul Rabla avea alocat un buget-record de 1, 43 de miliarde de lei.
Articolul Deși, inițial, fusese suspendat, programul „Rabla” se reia, dar sumele alocate sunt mult mai mici apare prima dată în Mediafax.
În iulie cei care se gândeau deja să apeleze la finanţare pentru a deveni proprietari au primit un imbold suplimentar, în contextul anunţului de majorare a cotei TVA pentru locuinţe la 21%, fapt ce a contribuit la evoluţia bună a pieţei.
Din toamnă, însă, cererea pentru creditele ipotecare ar putea să se diminueze uşor.
Creditele ipotecare noi, în creştere în prima jumătate a anului
Volumul total al creditelor acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe s-a apropiat în semestrul I de pragul de 30 de miliarde de lei, după un avans cu 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Creditele ipotecare noi, excluzând refinanţările şi restructurările împrumuturilor existente, au reprezentat lunar, potrivit estimărilor BNR analizate de specialiştii Imobiliare.ro Finance, până la 40% din totalul împrumuturilor acordate de bănci şi au însumat în primele şase luni aproximativ 10,7 miliarde de lei.
Valoarea acestora a fost cu 24% mai mare faţă de cea aferentă semestrului 1 2024.
„Piaţa de creditare şi-a menţinut trendul ascendent în prima jumătate a anului, trend început încă din 2024. În mod paradoxal, instabilitatea politică a susţinut această evoluţie, amânând adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ în cerere. Cu toate acestea, pe alocuri au fost resimţite câteva şocuri notabile, ca de exemplu creşterea volatilă a cursului leu/euro, urmată de un deficit de lichiditate în piaţa, care a impactat dobânzile comerciale, deficit generat chiar de eforturile BNR de echilibrare a cursului. Anunţarea eliminarii cotei reduse de TVA la locuinţe, cu aplicare din 1 august, a avut ca efect accelerarea tranzacţiilor în luna iulie pe segmentul locuinţelor noi.
În privinţa dobânzilor, BNR a menţinut nivelul de 6,5%, o decizie echilibrată care nu va opri brusc economia, deja afectată, dar nici nu va genera scăderi de costuri de finanţare pe termen scurt. IRCC pentru trimestrul IV va depăşi uşor 6%, în creştere de la 5,5%, influenţat de evoluţiile din trimestrul II. Pentru toamnă, estimăm o temperare a cererii de creditare, fără o prăbuşire a pieţei sau a preţurilor locuinţelor”, a declarat Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance.
Clujenii iau cele mai mari credite ipotecare.
Ieşenii pe cele mai mici
Imobiliare.ro Finance a realizat o analiză pe baza împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de către cei peste 250 de brokeri activi în cadrul reţelei prezente în 30 de judeţe din ţară.
Găsiţi, în continuare, rezultatele acesteia.
Clujenii au luat cele mai mari credite ipotecare, ei fiind, totodată, cumpărătorii de imobiliare care plătesc cel mai mult pentru a deveni proprietari.
În medie, împrumuturile obţinute prin intermediul brokerilor din reţeaua Imobiliare.ro Finance au avut valoarea de 452.790 lei (echivalentul a circa 89.250 euro).
Sumele accesate pe plan local au fost mai mari cu aproape 17% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Cel mai mult a crescut, însă, în acelaşi interval de timp valoarea medie a creditelor obţinute de constănţeni pentru achiziţia unor locuinţe sau pentru refinanţarea unor credite ipotecare mai vechi.
Aceştia au accesat împrumuturi cu 22% mai mari. Discutăm despre o sumă medie de 372.695 lei (73.609 euro)
Valoarea medie a creditelor intermediate de brokerii Imobiliare.ro Finance a crescut semnificativ şi în oraşe precum Braşov şi Iaşi, ambele înregistrând în acelaşi timp un avans puternic la nivelul preţurilor solicitate pe piaţa rezidenţială. Braşovenii au accesat împrumuturi cu 15% mai mari decât în prima jumătate a anului trecut, iar ieşenii cu 12% mai mari.
Astfel, valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns în Braşov la 398.537 lei (78.555 euro), iar în Iaşi la 332.558 lei (65.550 euro).
Spre comparaţie, în Capitală s-au obţinut credite ipotecare cu o valoare medie cu aproape 10% mai mare, iar în Timişoara avansul a fost de doar 6% faţă de valoarea înregistrată în primele şase luni din 2024.
Bucureştenii au luat de la bancă o sumă medie de 379.485 lei (74.790 euro) pentru a face o achiziţie imobiliară sau pentru a refinanţa un credit ipotecar existent, iar timişorenii 354.791 lei (69.930 euro).
Cele mai mici rate sunt în Timişoara şi Iaşi. Cât plăteşti rată în marile oraşe pentru un credit ipotecar?
Clujenii plătesc cea mai mare rată pentru creditele ipotecare noi şi refinanţările pe care le fac.
În medie, aceştia achită lunar, conform împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de biroului local Imobiliare.ro Finance, suma de 2.467 lei.
Pe locul al doilea în clasament se află braşovenii, aceştia fiind urmaţi îndeaproape de bucureşteni şi de constănţeni.
Rata medie achitată de către braşoveni a scăzut de la 2.338 lei/lună în semestrul I 2024 la 2.213 lei/lună în semestrul I 2025.
Bucureştenii plătesc o rată medie aferentă creditelor ipotecare de 2.074 de lei.
Constănţenii achită, pentru creditele ipotecare pe care le-au obţinut în 2025, o rată medie de 2.024 lei/lună.
Singurii locuitori ai marilor oraşe din ţară care achită lunar rate mai mici de 2.000 lei sunt timişorenii şi ieşenii.
Articolul Clujenii iau cele mai mari credite. Timişorenii şi ieşenii au cele mai mici rate apare prima dată în Mediafax.
Potgrivit Poliţiei Sibiu, accidentul rutier s-a produs pe DN7, în afara localităţii Boiţa.
Din primele verificări a rezultat faptul că, în timp ce conducea maşina pe DN 7, dinspre Vâlcea spre Sibiu, un bărbat în vârstă de 81 de ani, din Bucureşti, din cauze neclare, a pierdut controlul direcţiei de deplasare şi a lovit parapetul din metal de pe marginea drumului, ieşind în afara părţii carosabile.
În urma accidentului, şoferul şi o femeie în vârstă de 78 de ani, tot din Bucureşti, au fost transportaţi la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate. Bărbatul a suferit traumatisme toracice, la mâini şi la piciorul stâng, iar femeia a suferit traumatisme la ambele picioare.
În cauză, se continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor producerii accidentului rutier şi luarea măsurilor legale.
Traficul în zonă este blocat.
Articolul Accident pe DN 7, în Sibiu. Maşina condusă de un bucureştean de 81 de ani a ieşit în decor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare.
„După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică.
Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări.
Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică.
Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale.
Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR.
Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR .
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual
c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse la finanţare în cadrul Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 55/2025.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţe, se interzice atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, Guvernul, prin memorandum, poate aproba încheierea de angajamente legale pentru proiecte de investiţii noi finanţate prin Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social şi poate aproba atribuirea de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii noi finanţate din fonduri publice.
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei
b) precizarea impactului asupra deficitului bugetar, pe ani, în raport cu ţintele de deficit aprobate prin Decizia Consiliului UE
c) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual.
În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile de management/organismele intermediare nu încheie contracte de finanţare / nu emit decizii de finanţare şi nici nu acordă avizul de principiu pentru proiectele noi a căror valoare determină depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program.
Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării proiectelor, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol autoritate de management, respectiv cu rol de coordonare a programelor regionale, la propunerea conducerii autorităţilor de management, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerului Finanţelor, Guvernul poate aproba încheierea/emiterea contractelor/deciziilor de finanţare şi avizelor de principiu cu depăşirea sumelor alocate în euro, la nivel de program, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, acordând prioritate proiectelor aferente investiţiilor diminuate şi/sau eliminate din PNRR.
Pentru programele aferente politicii de coeziune nu se aplică proiectelor care prevăd investiţii publice în infrastructură şi dezvoltare regională care întrunesc cerinţele pentru a fi contractate, dar a căror contractare conduce la depăşirea alocării iniţiale aferente apelurilor de proiecte.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2025 se suspendă toate procedurile privind evaluarea proiectelor şi programelor, precum şi toate proiectele şi programele care urmau să fie lansate în acest interval la Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin excepţie, se autorizează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus si Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei. Pentru anul 2025, programul privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice se derulează în limita a 30 de milioane de lei. În cazuri temeinic justificate, prin Memorandum aprobat în cadrul Guvernului se poate aproba derularea unuia sau a mai multor proiecte sau programe cu eventuala redimensionare a alocării financiare.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la data de 31 decembrie 2025 următoarele programe se derulează, în limita creditelor bugetare aprobate:
a) Programul privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public,
b) Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice.
Articolul Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua / A fost pusă în consultare publică ordonanţa care opreşte investiţiile apare prima dată în Mediafax.
Peste 115 cercetători internaţionali au semnat o scrisoare deschisă prin care denunţă anularea, de către Harvard Educational Review, a unui număr special al revistei dedicat Palestinei, potrivit The Guardian.
În document, aceştia susţin că decizia reprezintă o „tentativă de a reduce la tăcere analiza academică a genocidului, foametei şi dezumanizării poporului palestinian de către statul Israel şi aliaţii săi” şi un exemplu de „discriminare anti-palestiniană” care blochează răspândirea informaţiilor în plin conflict din Gaza.
Numărul special fusese planificat la şase luni după declanşarea războiului Israel-Hamas şi urma să abordeze teme precum educaţia palestinienilor, predarea despre Palestina în şcoli şi universităţi din SUA şi impactul distrugerii infrastructurii educaţionale din Gaza.
Toate articolele erau deja editate, contractele cu autorii semnate, iar lansarea fusese anunţată la conferinţe academice.
Decizia de anulare a venit după ce Harvard Education Publishing Group, editorul revistei, a cerut ca toate materialele să fie supuse unei revizuiri de „evaluare a riscului” de către consilierul juridic al universităţii, o procedură fără precedent.
Într-un e-mail citat de The Guardian, directorul executiv Jessica Fiorillo a invocat lipsa unui proces adecvat de revizuire, nevoia de editare suplimentară şi „lipsa alinierii interne” în privinţa tematicii.
Ea a respins acuzaţiile de cenzură.
Autorii şi editorii au respins însă explicaţiile oficiale, susţinând că decizia creează un precedent periculos şi se înscrie în ceea ce numesc „excepţia Palestina” de la libertatea academică.
„Este inacceptabil ca HEPG să invoce motive de calitate academică, omiţând fapte esenţiale care indică cenzura”, au transmis semnatarii.
Articolul Peste 115 cercetători acuză Harvard de cenzură după anularea unui număr special despre Palestina apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Foxconn, cunoscut oficial sub numele Hon Hai Precision Industry, ar putea anunţa joi un profit net de 38,8 miliarde de dolari taiwanezi (aproximativ 1,3 miliarde USD) pentru al doilea trimestru al anului, în creştere de la 35,05 miliarde T$ în aceeaşi perioadă din 2024, potrivit estimărilor LSEG.
Creşterea este susţinută de cererea solidă pentru servere AI, produse inclusiv pentru Nvidia, şi de poziţia sa dominantă ca principal producător de iPhone pentru Apple.
Luna trecută, compania a raportat venituri trimestriale record, însă a avertizat că perspectivele pentru 2025 ar putea fi afectate de tensiunile geopolitice şi de fluctuaţiile cursului valutar.
Foxconn are o prezenţă semnificativă în China, dar a mutat o parte din producţia destinată pieţei americane în India şi dezvoltă fabrici în Mexic şi Texas pentru producţia de servere AI.
În paralel, compania îşi extinde activitatea şi în domeniul vehiculelor electrice, semnând recent vânzarea unei fabrici din Ohio pentru 375 milioane USD, cu planuri de a continua utilizarea spaţiului pentru proiecte strategice.
De asemenea, a încheiat un parteneriat cu TECO Electric & Machinery pentru construirea de centre de date.
Articolul Foxconn profită de boom-ul AI și iPhone. Estimări record pentru trimestrul 2 apare prima dată în Mediafax.
Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna iunie 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a crescut cu 0,9% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+3,9%) şi în industria prelucrătoare (+0,8%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: Industria energetică (+11,7%), industria bunurilor de uz curent (+3,7%) şi industria bunurilor intermediare (+1,8%). Scăderi au înregistrat industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,3%) şi industria bunurilor de capital (-2,4%).
Iunie 2025 comparativ cu iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna iunie 2025 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 7,5% datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+26,6%) şi în industria prelucrătoare (+6,9%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+12,5%), industria bunurilor intermediare (+8,3%), industria bunurilor de uz curent (+8,0%), industria bunurilor de capital (+7,0%) şi industria energetică (+1,6%).
Perioada 1 ianaurie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024
Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, pe ansamblu, cu 3,1% datorită creşterii industriei extractive (+18,2%) şi industriei prelucrătoare (+2,6%).
Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+14,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,7%), industria bunurilor de capital (+4,6%) şi industria bunurilor intermediare (+2,1%). Industria energetică a scăzut cu 9,9%.
Articolul Cifra de afaceri din industrie crește constant în iunie 2025. Energia și bunurile de consum, în frunte apare prima dată în Mediafax.
În luna iunie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 2,9%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-4,0%), industria prelucrătoare (-3,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,7%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 1,0%, ca urmare a scăderilor industriei extractive (-1,9%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,7%) şi industriei prelucrătoare (-0,3%).
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,0%, datorită creşterilor din: industria prelucrătoare (+2,2%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+1,1%) şi industria extractivă (+0,6%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,8%.
Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,7%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,1%.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2,0%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,4%) şi industria extractivă (-1,1%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,6%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, a fost mai mică cu 1,2%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-1,4%) şi industria extractivă (-1,0%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,4%.
Articolul INS: Producţia industrială a scăzut în ultima lună apare prima dată în Mediafax.
Curtea Supremă sud-coreeană a decis joi că nu există suficiente motive pentru a concluziona că Pinkfong a încălcat drepturile de autor ale compozitorului american Jonathan Wright, cunoscut sub numele de scenă Johnny Only.
Conform AP, acesta solicitase despăgubiri de 21.200 de euro, susţinând că versiunea Pinkfong a fost copiată după varianta sa din 2011.
Instanţa supremă a menţinut deciziile pronunţate în 2021 şi 2023, potrivit cărora melodia lui Wright nu se deosebea suficient de cântecul tradiţional pe care se baza, pentru a fi considerată o operă originală protejată prin drepturi de autor.
Judecătorii au reţinut că varianta Pinkfong, lansată în 2015, prezintă diferenţe clare faţă de înregistrarea lui Wright.
„Curtea Supremă acceptă constatarea instanţei inferioare potrivit căreia melodia reclamantului nu aduce modificări substanţiale cântecului popular implicat, astfel încât să fie considerată, după standardele sociale comune, o operă separată,” se arată în comunicatul instanţei.
Lansată pe YouTube în 2015, piesa „Baby Shark” a devenit un fenomen global, videoclipul original „Baby Shark Dance” depăşind 16 miliarde de vizualizări şi ajungând până pe locul 32 în Billboard Hot 100.
Articolul Curtea Supremă din Coreea de Sud respinge plângerea privind drepturile de autor pentru celebra „Baby Shark” apare prima dată în Mediafax.
