Ideea de a publica, pe portalul guvernamental www.date.gov.md, date (numele şi pronumele) despre fondatorii afacerilor din Republica Moldova a provocat un adevărat „război” informaţional, care durează mai bine de 100 de zile.
Publicarea datelor ar fi nu doar un act de transparenţă a mediului de afaceri, ci şi o însănătoşire a economiei. Sute de firme se ascund prin off-shoruri sau în spatele unor persoane interpuse, iar beneficiarii finali rămân o enigmă chiar şi pentru acei care le administrează afacerile. Ultimul caz este cel cu întreprinderile care au luat credite de miliarde de lei de la Banca de Economii, dar care, în fine, s-a dovedit că unele dintre ele nu mai figurează pe adresa indicată sau sunt înregistrate pe numele unor narcomani. „Lipsa accesului liber la informaţia despre fondatorii întreprinderilor persoanelor terţe creează premise pentru fraudă şi corupţie”, preciza un comunicat de presă al Guvernului.
Pe de altă parte, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal se opune publicării datelor privind fondatorii companiilor. Explicaţia este că sunt date cu caracter personal protejate prin lege, iar publicarea lor ar fi o ingerinţă în viaţa privată.
A urmat replica Consiliului Economic al prim-ministrului. La solicitarea acestuia, Ministerul Justiţiei a oferit o analiză exhaustivă a legislaţiei naţionale, dar şi a legislaţiei Uniunii Europene, concluzionând că în cadrul normativ-juridic nu există niciun impediment pentru publicarea numelui şi prenumelui fondatorilor – companiilor din Republica Moldova – persoane fizice.
Între timp, un proiect privind publicarea datelor despre fondatorii întreprinderilor, semnat de un grup de deputaţi liberal-democraţi, a fost aprobat de Comisia parlamentară pentru economie. Deputaţii democraţii nu au susţinut iniţiativa, pe motiv că transparentizarea acestor date ar încuraja concurenţa neloială.
Disputa, însă, se pare că este falsă. Acei care pledează pentru publicare vorbesc de numele şi prenumele fondatorilor, iar acei care se opun fac referinţă la numărul de identificare de stat a persoanei fizice (IDNP), adresa domiciliului, publicarea cărora nimeni nu o solicită.
În luna aprilie, Consiliul Economic al premierului, prin intermediul serviciului E-Guvernare, a dispus publicarea Registrului firmelor şi asigurarea accesului liber şi gratuit la aceste date a persoanelor interesate.
S-a pornit de la faptul că transparenţa privind aceste date „va diminua actele de corupţie, protecţionismul şi va asigura un nivel ridicat de încredere în mediul de afaceri”. De asemenea, se anunţa că din luna aprilie 2015, pe portalul www.date.gov.md vor mai fi adăugate şi informaţii cu referire la domeniile de activitate şi activităţile licenţiate ale persoanelor juridice din Republica Moldova.
Numărul total al companiilor înregistrate în Republica Moldova se ridică la 204 mii, dintre care 172 de mii sunt active. Pentru a obţine date privind fondatorii întreprinderilor, solicitantul trebuie să achite plăţi de la 36 până la 540 de lei.
La 27 martie, înainte de a fi făcută public iniţiativa referitoare la publicarea datelor ce vizează fondatorii firmelor, întreprinderea de stat „Registru” a solicitat opinia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).
Răspunsul nu a întârziat să vină. Un aviz negativ. În scopul asigurării securităţii raporturilor juridice în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, „Centrul nu susţine intenţia publicării datelor cu caracter personal ce vizează fondatorii unităţilor de drept – persoane fizice”.
Centrul face referinţă la mai multe prevederi ale legislaţiei, dar şi la o hotărâre a Curţii Constituţionale din mai 2014, care a statuat că „protecţia informaţiilor cu caracter personal are o importanţă fundamentală pentru asigurarea dreptului la viaţă privată, astfel, prin reglementările contestate, care, ca efect, permit accesarea de către un cerc nelimitat de persoane a numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) care desfăşoară o activitate liberală, contrar voinţei acesteia, se constituie o ingerinţă în viaţa privată a persoanei, disproporţionată scopului urmărit, fiind încălcat art. 28 din Constituţie”.
Potrivit articolului 28 din Constituţie, „Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată”.
Nervos a reacţionat CNPDCP şi la insistenţa Consiliului Economic de a publica datele referitoare la fondatorii afacerilor. „Reprezentanţii Consiliului Economic al prim-ministrului Republicii Moldova recurg la presiuni asupra organului de control al prelucrărilor de date cu caracter personal”, astfel se intitula un comunicat difuzat de Centru la 14 mai.
Potrivit acestuia, la 9 aprilie 2015, Centrul „a expus opinia, limitându-se strict la competenţele legale ale Autorităţii naţionale de control al prelucrărilor de date cu caracter personal, indicând expres normele legale ce nu permit publicarea datelor cu caracter personal ce vizează fondatorii unităţilor de drept – persoane fizice prelucrate în Registrul de stat al unităţilor de drept”. În pofida acestui fapt, „în adresa Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, a parvenit “adresarea” şefului Secretariatului Consiliului Economic al prim-ministrului Republicii Moldova cu tentă de influenţare şi presiune”. CNPDCP a calificat adresarea Secretariatului drept „încălcare a principiilor de independenţă, autonomie şi imparţialitate”.
Nu au fost trecute cu vederea nici afirmaţiile precum că poţi obţine contra cost date despre fondatorii firmelor. La 27 mai, Centrul a desfăşurat un control inopinat la Camera Înregistrării de Stat, unde s-a convins că datele cu caracter personal erau oferite contra unei sume băneşti, „terţilor neautorizaţi”. Centrul a cerut Camerei Înregistrării să înceteze imediat această activitate.
Alianţa Anticorupţie a apreciat drept abuz restricţionarea accesului la datele personale ale fondatorilor firmelor, date pe care le consideră de interes public şi solicită accesul deplin şi a tuturor la datele despre fondatorii companiilor din sectorul public şi privat.
„Fondarea unei firme nu ţine de domeniul vieţii personale stricto sensu, deşi conţine date care permit identificarea persoanei, deci date cu caracter personal. Din contra, deschiderea unei afaceri implică o activitate cu un grad mai avansat de expunere publică şi asumarea riscurilor. Datele care ţin de protecţia vieţii personale, precum IDNP, adresa domiciliului, pot fi restricţionate accesului publicului larg, dar să fie asigurat accesul, cel puţin, la numele şi prenumele persoanei în privinţa fondatorilor”, se spune într-un apel public al Alianţei Anticorupţie.
Potrivit acesteia, excepţiile prevăzute de Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal admit derogări, precum securitatea sistemului financiar, prevenirea şi combaterea spălării banilor, terorismul financiar, ordinea/securitatea publică, represiunea infracţiunilor şi, nu în ultimul rînd, executarea obligaţiilor ce decurg din prevederile legislaţiei naţionale. Adică sunt un şir de obligaţii legale cu caracter imperativ şi ţin de integritatea sectorului public şi anticorupţie, prevenirea şi combaterea sa, precum este declaraţia averilor şi intereselor agenţilor publici/funcţionarilor publici.
„În situaţia repetatelor epizoade de spălări internaţionale de bani, de preluări de control şi fraude bancare, care pun în pericol situaţia monetară şi a sistemului financiar bancar, în condiţiile unei corupţii endemice, atât de sistem, cât şi de nivel înalt, aceste acte fiind realizate, inclusiv prin intermediul SRL-urilor, firmelor deschise autohtone, considerăm că derogările de la protecţia datelor personale şi interesul public al oricărei persoane pentru ele prevalează în acest caz”, mai constată Alianţa Anticorupţie.
Aşadar, un lucru ar trebui să deducem din acest Apel, poate fi restricţionat accesul la IDNP, adresa domiciliului, dar să fie făcute publice numele şi prenumele fondatorilor. De altfel şi în hotărârea Curţii Constituţionale, la care face referinţă CNPDCP se are în vedere numărul de identificare de stat a persoanei fizice.
La 11 iunie, Guvernul a solicitat opinia Ministerului Justiţiei. De reţinut că în scrisoare se face referinţă la publicarea doar a numelui şi prenumelui fondatorilor, nu şi a altor date personale, inclusiv IDNP.
„Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19.10.2007 în art. 34, stabileşte caracterul public şi obligă Camera Înregistrării de Stat să furnizeze informaţiile care se conţin în Registrul de Stat al persoanelor juridice, inclusiv numele şi prenumele fondatorilor – persoane fizice”, invocă Guvernul.
Datele despre administratorii persoanelor juridice, sediul companiilor, genurile de activitate şi domeniile licenţiate au fost publicate pe portalul serviciilor publice www.date.gov.md şi, la moment, sunt disponibile public. „De asemenea, în prezent, ÎS CRIS Registru publică în Registrul de Stat al Unităţilor de Drept, cu acces nelimitat, numele şi prenumele persoanelor fizice – administratori ai unităţilor de drept. Obiecţii din partea CPDTCP la dezvăluirea acestor date nu au fost expuse”, se mai constată în demers.
Ministerul Justiţiei a oferit o analiză exhaustivă a legislaţiei naţionale, dar şi a legislaţiei Uniunii Europene, concluzionând că, în cadrul normativ-juridic nu există niciun impediment pentru publicarea în Registrul de Stat al unităţilor de drept a datelor (numele şi prenumele) fondatorilor companiilor din Republica Moldova-persoane fizice.
„Resursele informaţionale de stat sunt publice şi accesibile tuturor. Excepţie face informaţia atribuită, conform legii, categoriei de informaţie cu caracter limitat”, notează Ministerul Justiţiei. Acesta face referinţă la Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, potrivit căreia, „toate datele din Registrul de stat al persoanelor juridice şi ale întreprinzătorilor individuali, dar şi din actele de constituire ale acestora, sunt publice şi accesibile tuturor în condiţiile şi în limitele prevăzute de legislaţie”.
O limitare ar fi posibilă „doar dacă aceasta este prevăzută în legislaţia cu privire la accesul la informaţie, secretul de stat, secretul comercial, protecţia datelor personale, registre, precum şi de tratatele internaţionale din domeniul la care Republica Moldova este parte”.
Ministerul Justiţiei mai anunţă că „tratatele internaţionale din domeniu la care Republica Moldova este parte, nu conţin restricţii în ceea ce priveşte publicarea datelor în problema vizată. Mai mult, publicarea unor asemenea date este o practică răspândită şi susţinută în interes public în ţările UE”.
Ministerul mai subliniază că „Camera Înregistrării de Stat nu eliberează terţelor persoane date din Registrul de Stat al persoanelor juridice referitoare la numărul de identificare (IDNP), domiciliul, numărul de telefon al fondatorilor (asociaţilor) – persoane fizice”. Respectiv, concluzionează instituţia de stat, eliberarea informaţiilor referitor la numele asociaţilor persoanelor juridice nu constituie o imixtiune în viaţa privată a persoanei.
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 prevede expres necesitatea publicării obligatorii a informaţiei ce ţine de identitatea persoanelor care, în calitate de organ constituit în temeiul legii sau ca membri al unui astfel de organ, au competenţa de a participa la administrarea, supravegherea sau controlul societăţii. Directiva în cauză statuează că „Publicitatea ar trebui să permită terţilor cunoaşterea actelor esenţiale ale societăţii comerciale şi alte informaţii privind societatea, în special identitatea persoanelor care au competenţa să angajeze societatea”.
Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a reacţionat imediat citând doar un alineat din scrisoarea Ministerului Justiţiei care ar confirma poziţia Centrului expusă anterior.
“Controversele continuă, iar proprietarii a sute de companii rămân în umbră. Inclusiv acei care au participat la atacuri raider asupra băncilor din Republica Moldova, la contractarea unor credite de sute de milioane care peste noapte au devenit neperformante, a zeci de firme care, după „ce şi-au făcut treaba murdară”, au dispărut fără urmă. Şi atâta timp cât va exista această situaţie vom avea o economie bolnavă, subminată de acei care se află în umbră”.
Vlad Bercu
