Interviu oferit ziarului Capital Market de către Vitalie Iurcu, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
– Acum o lună, a avut loc reuniunea anuală a acţionarilor Moldovagaz. În calitate de reprezentant al Republicii Moldova în consiliul de observatori, cum apreciaţi rezultatele înregistrate de companie anul trecut şi care sunt factorii care au contribuit la obţinerera unui profit atât de înalt în mărime de 1,9 miliarde de lei? În ce măsură, această cifră reflectă situaţia reală de la “Moldovagaz” şi la filialele sale din regiune?
– Într-adevăr, la 25 mai curent a avut loc Adunarea generală a acţionarilor SA „Moldovagaz” în cadrul căreia Consiliul de Administraţie al societăţii a raportat un profit de 1926,1 mil. lei obţinut în anul 2017. Conform informaţiei prezentate acţionarilor de către întreprindere, suma dată a fost obţinută în rezultatul activităţii financiare a companiei şi se datorează în mare parte reevaluării obligaţiunilor financiare faţă de SAP „Gazprom”, inclusiv datorită aprecierii cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul american. Profitul dat a fost generat în mare parte de devierile tarifare pozitive înregistrate în perioada anului de gestiune 2017, dar şi a unor factori macroeconomici.
Cifrele prezentate reflectă pe deplin situaţia reală la SA „Moldovagaz” şi la societăţile sale dependente.
– Problema distribuţiei profitului este una destul de sensibilă pentru multe societăţi pe acţiuni. În situaţia companiei Moldovagaz, acţionarii majoritari au decis să direcţioneze profitul obţinut la acoperirea pierderilor din ultimii ani. În acest sens, a fost examinat subiectul privind utilizarea unei părţi a profitului pentru plata dividendelor sau poate, pentru a reduce tensiunile în această privinţă, a fost examinată posibilitatea de a cumpăra acţiuni de la acţionarii minoritari, mai ales că preţul de piaţă al acţiunilor este de aproape trei ori mai mic decât preţul nominal?
– Adunarea generală a SA „Moldovagaz” a decis repartizarea profitului net obţinut în anul 2017 după cum urmează: 95% pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi, respectiv, 5% pentru formarea capitalului de rezervă. Altă decizie nici nu putea fi adoptată. Conform legislaţiei în vigoare, societatea pe acţiuni nu este în drept să ia hotărâre cu privire la plata dividendelor dacă valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al societăţii, este mai mică decât capitalul ei social. Conform situaţiei la 31.12.2017, activele SA „Moldovagaz” indicau o valoare negativă, cu 2 365,6 mil. lei mai mică decât valoarea capitalului social, din cauza neacoperirii pierderilor formate în anii precedenţi.
Referitor la răscumpărarea acţiunilor deţinute de acţionarii minoritari, trebuie de menţionat că legea stabileşte o anumită procedură, care poate fi iniţiată numai la solicitarea minoritarului. Conform informaţiei SA „Moldovagaz”, până în prezent astfel de cereri din partea acţionarilor minoritari nu au fost înregistrate.
– În ceea ce priveşte pierderile, consumatorii din partea dreaptă a Nistrului s-au achitat anul trecut pentru gazul consumat în proporţie de 118%. Consumatorii de pe malul stâng, de asemenea, au plătit pentru gazul utilizat, dar aceste plăţi nu figurează în raportul pentru anul trecut. În acest sens, spuneţi, ce soluţii vedeţi pentru a reduce tensiunile în această chestiune, atunci când un consumator dă vina pe altul că nu plăteşte pentru gazul consumat?
– Trebuie de menţionat că SA „Moldovagaz” a achitat integral faţă de Gazprom consumurile curente pentru gazele naturale furnizate pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova în anii 2016 şi 2017, de asemenea, fiind achitată o parte din datoria istorică pentru anul 2015. Acest fapt se datorează şi eforturilor depuse de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii în partea ce ţine de asigurarea achitărilor întreprinderilor termoenergetice, în special ale SA „Termoelectrica”, faţă de SA „Moldovagaz”.
Problema achitării gazelor naturale furnizate în regiunea Transnistreană este mult mai complexă, iar soluţia, la momentul de faţă, ar fi continuarea dialogului cu Gazpromul şi autorităţile din regiune în vederea stabilirii unui mecanism transparent de stingere a acestor datorii.
Făcând abstracţie de la subtilităţile juridice ale acestei probleme, aş vrea să afirm cu certitudine că, datoriile regiunii Transnistrene nu vor fi puse pe umerii consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. Aceasta este principala condiţie de continuare a dialogului cu Gazprom.
– În ceea ce priveşte conflictul de interese şi în special volumul achiziţiilor de gaze pentru anul 2018, Moldovagaz s-a angajat să cumpere un anumit volum de gaze de la Gazprom. În prezent, se lucrează intens asupra proiectului de construcţie a conductei pentru livrarea gazelelor din România în R. Moldova. Când va fi finalizat proiectul, cum vor fi luate deciziile privind volumul achiziţiilor de gaze naturale de la Gazprom şi de la furnizorii din România?
– Din start este nevoie de făcut câteva precizări pentru a evita unele confuzii legate de înţelegerea eronată a noţiunii de „tranzacţie cu conflict de interese”, prevăzută de legislaţie.
Între SA „Moldovagaz” şi Gazprom a fost încheiat un Acord privind furnizarea gazelor naturale în Republica Moldova în anul 2018. În sensul Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, acest Acord reprezintă o tranzacţie cu conflict de interese, deoarece este încheiat între societatea pe acţiuni (Moldovagaz) şi principalul său acţionar (Gazprom), iar semnarea Acordului, conform procedurilor legale, urmează a fi aprobată de Adunarea generală a acţionarilor. De aceea, în ordinea de zi a Adunării generale a acţionarilor din 25 mai curent a fost inclusă chestiunea privind tranzacţiile cu conflict de interese şi a fost aprobată această tranzacţie.
Ţinând cont de precizările de mai sus, nu poate fi vorba de un careva conflict de interese raportat la eventualele furnizări de gaze naturale fie din România, fie din altă parte.
Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la gazele naturale la 08.07.2016, piaţa gazelor naturale din Republica Moldova a fost declarată deschisă şi, respectiv, orice furnizor care oferă un preţ mai bun poate intra pe piaţă.
Cu toate acestea, din punct de vedere tehnic, Republica Moldova rămâne dependentă de o singură sursă de furnizare a gazelor atât timp cât rămân constrângerile tehnice de livrare a gazelor din alte surse alternative. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova este preocupat de implementarea cât mai rapidă a proiectului de construcţie a conductei de transportare a gazelor Ungheni-Chişinău, dar şi a proiectului de asigurare a fluxului invers de gaze prin conductele de tranzit Transbalcanice. Ambele proiecte urmează a fi finalizate către sfârşitul anului 2019.
– Cel de-al treilea pachet energetic al UE prevede o gamă largă de acţiuni, inclusiv introducerea contoarelor inteligente. La ce etapă de aplicare se află acest document?
– Prevederile celui de al III-lea pachet energetic pe domeniul gaze au fost transpuse în legislaţia naţională primară prin Legea cu privire la gazele naturale nr. 108 din 27.05.2016 (în vigoare de la 08.07.2016) şi Legea nr. 174 din 21.09.2017 cu privire la energetică.
Principala cerinţă a noii legi este separarea operatorilor de transport de întreprinderea integrată pe verticală (SA „Moldovagaz”) conform unuia din următoarele modele:
– separarea proprietăţii;
– operatorul de sistem independent;
– operatorul de transport independent.
Conform cerinţelor Legii nr. 108/2016, separarea operatorilor sistemelor de transport gaze urmează a fi efectuată în termen de până la 1 ianuarie 2020. Operatorii sistemelor de transport sunt obligaţi să prezinte spre aprobare, în prealabil, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, până la 1 ianuarie 2019, planul de implementare a unuia din modelele de separare şi documentele aferente.
În acest sens, Consiliul de Observatori, în cadrul şedinţei care a avut loc la 21.06.2018 a decis crearea unui grup de lucru responsabil de pregătirea până la 1 octombrie 2018 a proiectului Planului de măsuri pentru realizarea separării operatorilor de transport.
Referitor la instalarea echipamentelor de măsurare inteligentă, conform prevederilor pachetului energetic II şi a legislaţiei naţionale, aceasta nu reprezintă o obligaţie. Consumatorii casnici sunt în drept să solicite operatorilor de sistem concursul la instalarea echipamentelor de măsurare inteligente care permit înregistrarea orară a cantităţilor de energie electrică şi a volumelor de gaze naturale. În acest caz, costurile aferente procurării, instalării, întreţinerii, reparării şi înlocuirii echipamentelor de măsurare inteligentă este suportat integral de consumatorii casnici respectivi.
A discutat Ghenadie Tudoreanu
