Interviu cu Viorel Chivriga, coordonator de programe la IDIS “Viitorul”
Biroul Naţional de Statistică anunţă că exporturile de mărfuri au crescut cu 13,6 la sută, în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară a anului precedent, până la peste 1 miliard de dolari SUA. Importurile de mărfuri au crescut cu 16,3 la sută, până la 2 miliarde 181,4 milioane de dolari SUA. Datele oficiale denotă o creştere peste aşteptări a exporturilor şi importurilor. Ministerul Economiei şi Infrastructurii prognozează pentru anul 2017 o majorare a livrărilor de mărfuri moldoveneşti pe pieţele externe cu 10 la sută, iar a importurilor cu 9 la sută.
– Cum apreciaţi evoluţia comerţului exterior în primul semestru? Ce au generat aceste creşteri?
– Nu aş spune că e o creştere peste aşteptări, de fapt, este o revenire la poziţiile pe care le-a deţinut Republica Moldova în anii precedenţi, în primul rând, în 2011–2012. Cred că nu ar trebui de privit în ansamblu care a fost prestaţia în primul semestru, ci pe trimestre. Rezultatele înregistrate în primul trimestru 2017 sunt puţin mai mari decât cele consemnate în 2015 şi 2016, dar mai mici decât în 2013 şi 2014. În trimestrul doi, situaţia e cu mult mai proastă, o creştere nesemnificativă faţă de 2016, dar sub nivelul din 2011–2015.
Cumulativ, are loc o revenire la poziţiile pe care le-am avut câţiva ani în urmă. De fapt, lucrul acesta arată că, per ansamblu, situaţia economică devine mai stabilă şi are loc o însănătoşire a situaţiei din unele sectoare ale economiei naţionale, în primul rând industria, agricultura şi sectorul serviciilor.
– Importurile au crescut într-un ritm mai mare decât exporturile, deşi autorităţile se aşteptau la o evoluţie mai bună a exporturilor. Este o inversare a tendinţei din ultimii ani?
– IDIS “Viitorul” a prognozat o evoluţie mai bună a importurilor, decât a exporturilor. Este o previziune care puţin diferă de cea a altor instituţii. De fapt, aceasta şi se întâmplă acum. Are loc, în primul rând, o creştere a consumului în Republica Moldova. În al doilea rând, situaţia financiară devine una mai stabilă şi, să zicem aşa, mai sănătoasă. Mă refer la sectorul bancar, dar şi la entităţile economice care au avut de pierdut după toamna anului 2014, când s-a produs devalizarea a trei bănci. Lucrul acesta nu poate să nu conducă la o creştere a importurilor. Dacă ne uităm în structura acestora, vedem că pe lângă bunuri de consum curent sunt importate şi bunuri pentru a înzestra economia naţională şi în special entităţile economice.
Pe de altă parte, trebuie să înţelegem şi faptul că există un factor invizibil, luând în considerare că la multe poziţii tarifare, drepturile de import sunt cu mult mai mici datorită intrării în vigoare a Acordului de Asociere cu UE. Are loc şi o însănătoşire în administrarea vamală şi fiscală. Şi practic sunt soluţionate unele probleme care erau cronice. Ele se referă, în primul rând, la prestaţia unor instituţii care au ceva comun cu procesele care au loc în comerţul internaţional.
– Reexporturile au deţinut aproape o pătrime din total exporturi. Este normal pentru o economie să aibă o cotă atât de înaltă a reexporturilor?
– Orice activitate economică care presupune nişte beneficii pentru o ţară, în mod special pentru entităţile economice, este o activitate care nu poate fi catalogată ca una nepozitivă. Trebuie să înţelegem că agenţii economici sunt conectaţi la diferite pieţe, inclusiv la unele pieţe de unde pot să importe nişte bunuri care în mod paradoxal pentru unii pot fi procurate la un preţ mai mic decât cel de piaţă din ţara de origine. În mod inevitabil, ei pot să plece şi pe alte pieţe, nu numai cea din Republica Moldova cu aceste bunuri şi să pună la activ un profit. Este o activitate ce poate şi trebuie să fie realizată, atunci când există un interes economic, există un beneficiu economic.
Pe de altă parte, ponderea mare a reexporturilor în comerţul internaţional arată, de fapt, că avem unele probleme în ceea ce priveşte anume suportul oferit comerţului internaţional din sectoarele productive din economia naţională, industria, agricultura şi sectorul serviciilor. Şi aici se sesizează un fapt împlinit, că avem bunuri competitive care pot fi exportate pe alte pieţe, nu, însă, în măsura ca să fim destul de tari pe pieţe externe. Pentru unii este mult mai convenabil să importe şi să reexporte unele bunuri, decât să exporte nişe bunuri originale produse în Republica Moldova.
Vorbind despre reexporturi, apar unele riscuri legate de faptul că Republica Moldova este semnatară şi parte a mai multor acorduri de liber schimb. Este vorba de Acordul de liber schimb cu statele europene, Acordul CEFTA, cu ţările CSI, GUAM, o serie de acorduri bilaterale de liber schimb. Şi în acest caz apare riscul ca atunci când sunt realizate o serie de tranzacţii economice de reexport, agenţii economici să nu dea dovadă de bună credinţă în operaţiunile pe care le efectuează. În al doilea rând, pot să apară unele semnale de slăbiciune instituţională, anume a acelor care au abilităţi şi funcţii în certificarea produselor moldoveneşti.
– Ponderea în exporturile moldoveneşti a UE şi CSI s-a menţinut relativ la acelaşi nivel, însă creşterea livrărilor de produse din Republica Moldova spre est, în special Federaţia Rusă a fost mai înaltă decât fluxul spre Vest. Să însemne aceasta un început a relansării comerţului cu CSI?
– Categoric, nu. Poziţiile pe care le-a pierdut Republica Moldova pe piaţa din Est, în special din Federaţia Rusă, nu pot fi recuperate.
Intrarea pe o piaţă presupune un efort enorm, resurse financiare destul de mari, care sunt utilizate anume pentru a intra pe piaţă, a o valorifica, de a se face vizibil, de a se menţine pe piaţă. Inclusiv, de a oferi stabilitate comerţului cu partenerii din ţările vizate. În cazul Federaţiei Ruse, prea mult s-a terfelit imaginea Republicii Moldova. În plus, nişele care erau ocupate tradiţional de companiile moldoveneşti, au fost ocupate de altele. Sunt foarte multe cazuri în care acestea propun bunuri destul de competitive, la preţuri mai bune. Este vorba de raportul calitate-preţ. Pe de altă parte, companiile din Republica Moldova, o parte din ele, nu riscă să revină pe piaţa din Federaţia Rusă. Multe întreprinderi din sectorul vinicol, din agricultură văd piaţa rusă ca una care prezintă riscuri, mai ales acele întreprinderi care au avut în trecut probleme.
În acelaşi timp, vorbind de creşterea exporturilor în Federaţia Rusă, trebuie să ţinem cont de faptul că s-a dat undă verde pentru un număr neimportant de companii, dar destul de mare pentru regiunile pe care le reprezintă. Am în vedere autonomia găgăuză şi din stânga Nistrului care au dreptul să exporte băuturi alcoolice, produse de origine vegetală şi multe altele pe care nu le pot exporta marea majoritate a întreprinderilor din Republica Moldova. Se observă o tendinţă de stabilizare a fluxurilor, dar stabilizare din contul creşterii livrărilor din anumite regiuni. În general, Federaţia Rusă se află într-o situaţie nu mai bună decât unele state din Europa, care au nişte poziţii destul de bunişoare în prezent în comerţul cu Republica Moldova. Am în vedere Germania, Italia, Regatul unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi mai puţin România care s-a detaşat foarte mult.
Trebuie să ţinem cont de faptul că pentru companiile din Republica Moldova prezintă deja o problemă tranzitarea teritoriului Ucrainei. Apare un factor suplimentar care împiedică ca produsele moldoveneşti să ajungă pe piaţa din Federaţia Rusă. Şi nu în ultimul rând, dar foarte important, sunt acele restricţii care au fost impuse de Rusia şi în mare măsură nu sunt anulate.
– Care sunt previziunile IDIS “Viitorul” privind evoluţia comerţului exterior per totalul anului?
– Situaţia este una favorabilă. Datele statistice pentru primul semestru 2017 arată că s-a ajuns deja la o fază de stabilizare, de revenire pe nişte poziţii pe care le-am deţinut anterior. În perioada următoare, al doilea semestru, va fi vizibilă aceeaşi evoluţie pe care au avut-o unele sectoare din economia naţională la export şi este vorba de industrie, unde situaţia este ceva mai bună, agricultură, care spre deosebire de alţi ani nu este afectată de instabilitatea profundă care apare din an în an în ultimul deceniu. Situaţia în sectorul agrar este bună în pofida unor riscuri din primăvară. Un factor care determină schimbări calitative, de esenţă a comerţului exterior, sunt anume prevederile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE care, de fapt, ajută şi companiile din Republica Moldova, dar ajută şi instituţiile de stat să ofere un alt tratament comunităţii de afaceri şi aceste lucruri vor duce la schimbări de calitate şi competitivitate în sectorul real al economiei naţionale şi, nu în ultimul rând, în domeniul exporturilor şi importurilor, entităţilor economice care activează în acest domeniu.
Vlad Bercu
