O privire spre viitor ne lasă să vedem cu uşurinţă că viaţa noastră, cu toate câte le are ea, dar mai ales cu partea ei de activitate în afaceri, va fi supusă unui proces agresiv de digitalizare, proces care va avea impact puternic atât asupra ritmurilor, cât şi asupra costurilor. Concluziile nu ţin deloc de domeniul presupunerilor, ci au la bază un şir de studii dincolo de care putem opera cu cifre pe deplin reale.
PriceWaterhouseCoopers şi Gartner, bunăoară, au făcut un studiu din care reiese faptul ca inexistenţa digitalizării în companie ridică foarte mult costurile. Studiul respectiv arată că cinci la sută dintre documente sunt pierdute, iar trei la sută din cele rămase nu sunt arhivate corespunzător; 80 la sută din toate informaţiile unei organizaţii sunt încă păstrate în documente pe hârtie, situaţie care vorbeşte nu doar despre un imens volum de lucru rezervat proceselor de digitalizare, dar şi despre pierderile pe care le suportă economia păstrând un format de activitate învechit şi greu de manevrat. 60 la sută dintre angajaţi petrec mai mult de o oră pentru a reconstitui documente ce există deja. Acelaşi studiu spune că un document este multiplicat, în medie, de 19 ori, ceea ce ar însemna să mergem de 19 ori la copiator, de 19 ori să consumăm timp, hârtie, energie electrică, alte consumabile. Cât priveşte ritmurile, 50 la sută dintre profesioniştii în domeniu petrec până la 15% la sută din timpul lor cu lecturarea informaţiei şi până la 50 la sută din timp căutând această informaţie. Atunci când invocam acel atac asupra costurilor, evident ne refeream la reducerea lor, pentru că acelaşi studiu indică situaţii în care “costurile de creare a unui document se ridică la aproape un dolar, iar cele pentru gestiunea acestuia sunt în medie peste doi dolari. Companiile cheltuiesc aproape 14 dolari pentru arhivarea unui document, peste 80 de dolari pentru a găsi un document arhivat necorespunzător şi aproximativ 130 de dolari pentru a reface un document pierdut.
De-a lungul anilor, în fruntea instituţiilor din zona luării deciziilor privind digitalizarea economiei s-au aflat inclusiv funcţionari care au conştientizat clar importanţa acestor schimbări. O simplă acţionare a unui motor de căutare arată inclusiv şedinţe de guvern în cadrul cărora s-au luat decizii privind grăbirea acestor procese. Doar că până la urmă cotidianul a dominat, iar digitalizarea a fost lăsată pentru alte timpuri.
Din şirul deciziilor, dar şi al acţiunilor de acest gen, face parte şi recenta scoatere la vedere a unui Portal Informaţional Comercial prin care se facilitează accesul la informaţia legată de exportul şi importul mărfurilor, astfel punându-se punct unei lungi perioade de timp în care agenţii economici rătăceau prin munţi de hârtie şi labirinturi greu de descifrat pentru a găsi informaţia de care aveau nevoie. Platforma este rezultatul unui efort comun al Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi Serviciului Vamal, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.
Un format bine structurat şi uşor de accesat ia locul unei proaste informări, oferind date şi minimizând şansele de a genera corupţie prin implicarea directă a factorului uman.
Autorii platformei şi-au construit portalul în jurul unui motor de căutare, care are la bază poziţia tarifară a mărfii tranzacţionate sau denumirea acesteia. Este suficient să introduci codul sau denumirea mărfii în câmpul de căutare pentru a obţine întreaga informaţie necesară pentru a trece marfa respectivă peste hotarul moldovenesc: procedurile, taxele, accizele, actele necesare de însoţire a mărfii, inclusiv cele permisive, aici fiind indicate şi actele juridice corespunzătoare.
De asemenea, comercianţii află din start dacă există restricţii sau prohibiţii în raport cu un produs sau altul pe piaţa unde urmează să-şi vândă marfa. Totodată, în cazul existenţei unor contingente limitate la unele mărfuri, cum avem în cazul DCFTA, spre exemplu, este indicată cantitatea rămasă nevalorificată din această cotă. Cei ce exportă sau importă produse agroalimentare sau de origine animalieră, vor găsi informaţia cu privire la procedura de control a Agenţiei Naţionale de Siguranţă a Alimentelor (ANSA), punctele de trecere a frontierei prin care pot trece mărfurile în cauză, dar şi despre obligativitatea de a înregistra operaţiunea în sistemul TRACES – în prealabil cu 24 ore.
Informaţiile sunt accesibile atât în limba română, cât şi în engleză. Drept urmare, portalul va fi de mare folos şi pentru importatori, care nu au deocamdată parteneri în R. Moldova, dar şi pentru persoanele care efectuează operaţiuni de tranzit. De remarcat faptul că o bună parte dintre transportatori evită în prezent să tranziteze teritoriul moldovenesc din cauza informaţiei greu accesibile privind procedurile necesare.
R. Moldova şi-a asumat unificarea informaţiei aferente comerţului extern sub umbrela unui singur portal specializat în cadrul acordurilor internaţionale la care face parte, cu Organizaţia Mondială a Comerţului, precum şi cu Acordul de Asociere cu UE (DCFTA), care cer proceduri de tranzit, import şi export, transparentizate la maximum.
Cu sau fără voia noastră, contextul în care ne-am pomenit ca urmare a crizei generate de pandemie, oferă argumente dintre cele mai tari în favoarea digitalizării. Absolut toate sectoarele economiei au nevoie de soluţii digitale şi este vorba de soluţii de automatizare a proceselor, îmbunătăţire a instrumentelor de desfăşurare a afacerilor, facilitarea utilizării comerţului electronic şi a instrumentelor de vânzare etc.
Relevant în perspectiva mobilizării generale este Programul Startup Moldova „Digital Impact” – o platformă care vine să încurajeze colaborarea sectorială dintre reprezentanţii industriilor tradiţionale şi cei din IT.
Ana Chiriţa, directoarea Proiectului TEKWILL, constată la etapa lansării proiectului, că realitatea pe care o trăim “a arătat că o societate poate supravieţui datorită digitalizării, aşa că inovaţiile IT au devenit o necesitate absolută pentru depăşirea provocărilor actuale. Ne-am propus ca la prima etapă să colectăm cât mai multe date despre dificultăţile industriilor şi despre potenţialele soluţii IT existente pe piaţă. Analiza lor ne va permite să organizăm mai multe dialoguri tematice şi sesiuni virtuale, la care antreprenorii vor fi ajutaţi să se concentreze pe noi oportunităţi ale sectorului şi noi modele de afaceri şi oportunităţi ale sectorului. Astfel, ne propunem ca tehnologiile informaţionale să devină un element important în procesul restabilirii post-pandemie, iar soluţiile inovatoare propuse să răspundă necesităţilor de dezvoltare ale sectoarelor economiei naţionale”.
Soluţiile digitale ar putea pune pe roate sectoarele economiei naţionale, aflate în impas din cauza epidemiei de Covid-19. Programul Startup Moldova „Digital Impact” – o platformă care vine să încurajeze colaborarea sectorială dintre reprezentanţii industriilor tradiţionale şi cei din IT – prevede cercetarea şi identificarea problemelor din sectoarelor strategice ale economiei naţionale şi îşi propune să ofere soluţii IT reale pentru dezvoltarea sectorului în general, care ulterior ar putea avea un impact major asupra businessurilor independente.
Noile soluţii digitale au convins de fiecare dată că deţin capacitatea de a genera instrumente de business noi şi idei îndrăzneţe de transformare pentru industriile tradiţionale. Iată de ce Programul „Digital Impact” vine să sprijine gândirea inovatoare, crearea serviciilor şi produselor digitale utile mai multor industrii.
Programul Startup Moldova a fost creat pentru a sprijini gândirea inovatoare, crearea serviciilor şi produselor digitale, dar şi colaborarea intersectorială. În acest fel, tehnologiile informaţionale vor deveni un catalizator important al stabilizării pe durata crizei provocate de Covid-19 şi post-pandemie, întrucât soluţiile noi vor răspunde necesităţilor de dezvoltare ale sectoarelor economiei naţionale.
Constantin Olteanu
