În condiţiile creşterii permanente a preţului la gazele naturale, devine tot mai actuală problema surselor alternative de energie. În acest sens, redactorul-şef al ziarului Capital Market, Ghenadie Tudoreanu, a solicitat ministrului Energiei, Victor Parlicov, mai multe informaţii despre soarta proiectului Energie şi Biomasă, în ce măsură acest proiect şi-a atins scopul şi a contribuit la dezvoltarea unei industrii noi în ţara noastră.
– Câţi agenţi economici lucrează în prezent în domeniul producţiei de pelete şi brichete, care sunt volumele de producţie şi în ce măsură acestea răspund necesităţilor consumatorilor care au trecut la acest tip de combustibil solid?
– Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD Moldova, într-adevăr, a pus bazele unui nou sector, al biocombustibilului solid în Moldova, în perioada 2012-2017.
Astfel, în anul 2017, în Republica Moldova exista o cerere de biocombustibili solizi sub formă de pelete şi brichete asigurată de aproximativ 320 instituţii publice şi peste 1200 de consumatori casnici, existau peste 70 de producători de biocombustibili solizi, un laborator pentru verificarea calităţii biocombustibililor solizi, programe de instruire pornind de la copiii din şcoli până la operatorii centralelor de biocombustibili solizi. După anul 2018, acest sector a cunoscut o recesiune, aceasta fiind influenţată de mai mulţi factori, precum preţul foarte mic la gazele naturale, cadrul instituţional precar care să asigure continuitatea iniţiativelor lansate, lipsa sprijinului politic pentru sector etc.
În prezent, toate aceste aspecte sunt abordate de către Ministerul Energiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică în mod sistematic pentru a revigora sectorul şi a oferi consumatorilor o alternativă combustibililor fosili şi un grad mai mare de independenţă.
Astfel, cu sprijinul Programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD Moldova, a fost realizat un studiu al pieţei de biocombustibil solid, iar constatările sunt următoarele: volumul producţiei biocombustibililor solizi variază între 21,7 mii tone în anul 2021 şi 30,6 mi tone în anul 2020, media pentru perioada analizată fiind de 25,5 mii tone. Împreună cu importurile medii anuale de 4300 tone de brichete şi pelete, avem o piaţă de aproape 30 mii tone anual.
În ceea ce priveşte consumul de biocombustibil, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, media anuală din ultimii trei ani este de 25,3 mii tone. Acest consum e asigurat de 265 de instituţii publice, care dispun de centrale termice pe biocombustibili solizi, cu o capacitate totală de 57 MW, şi 1159 de gospodării casnice care dispun de centrale pe biocombustibili solizi cu o capacitate totală instalată de 26,2 MW.
Astfel, putem spune că cererea de biocombustibili solizi este acoperită de ofertă, iar piaţa este echilibrată. Dacă toţi consumatorii, atât casnici, cât şi publici, ar folosi biomasa în calitate de combustibil primar pentru încălzire, am putea economisi circa 20 de milioane de dolari pe gaze naturale. Aceşti bani ar rămâne în ţară, pentru dezvoltarea producătorilor locali, plata impozitelor etc.
– În opinia Dvs., în ce măsură starea tehnică a echipamentelor şi a întreprinderilor care operează în domeniul producţiei de energie regenerabilă corespund cerinţelor moderne, care este gradul de încărcare a acestora şi respectare a standardelor de mediu? Care este situaţia privind certificarea acestui gen de activitate şi cât de real este ca un producător local să ajungă pe pieţele externe?
– Universitatea Agrară a fost dotată cu un laborator performant de certificare a calităţii biocombustibilului solid, care oferea servicii producătorilor pentru plasarea pe piaţă sau export. Laboratorul a fost acreditat oficial pentru a presta aceste servicii, iar după absorbirea Universităţii Agrare de către Universitatea Tehnică a Moldovei, urmează să treacă repetat această procedură.
În general, echipamentele de producţie sunt standard şi corespund normelor, problema mai degrabă constă în capacitatea agenţilor economici de a-şi asigura materia primă necesară pentru producţie.
– Cum evaluaţi situaţia cu privire la materiile prime necesare pentru producerea brichetelor? În ce măsură agricultorii, întreprinderile de prelucrare a lemnului şi gospodăriile silvice sunt gata să ofere propriile deşeuri sau materii prime?
– La acest capitol încă există dificultăţi. În general, pentru a fi profitabilă, o afacere cu biocombustibil solid ar trebui să aibă acces la propria materie primă, care să fie disponibilă la o anumită distanţă, pentru a reduce costurile. În acelaşi timp, în Republica Moldova sunt generate cantităţi suficient de mari de resturi agricole în livezi, de exemplu, care ar putea fi exploatate. Totodată, o soluţie pentru asigurarea materiei prime o reprezintă cultivarea plantelor energetice cu creştere rapidă.
– Situaţia financiară a agenţilor economici a fost afectată direct urmare a creşterii preţului la materia primă, prin urmare aceştia nu dispun de mijloace financiare pentru dezvoltarea plantaţiilor energetice sau stabilirea altor surse de materie primă. Care este rentabilitatea acestei afaceri şi dacă s-a schimbat atitudinea consumatorilor faţă de acest tip de combustibil? Ce taxe se percep pentru materiile prime ca biomasă, combustibilul şi energia termică produse din biomasă şi livrată consumatorilor? Care este soarta fabricii de producţie a peleţilor din satul Paşcani?
– Rentabilitatea afacerilor private ţine de riscurile evaluate de investitorii privaţi. Nu dispunem de astfel de date agregate, care ar putea fi, eventual, oferite de Asociaţia producătorilor de biocombustibil solid. Pentru a încuraja producerea şi utilizarea biomasei în calitate de combustibil pentru încălzire, a fost introdusă Taxa pe Valoare Adăugată în mărime de 8%, în rest, regimul fiscal este unul obişnuit.
Cât ţine de funcţionarea fabricii de producere a peletelor din Paşcani, pentru revitalizarea acesteia a fost decisă transferarea sa din gestiunea Centrului de perfecţionare în domeniul mecanizării agriculturii, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, către SA Termoelectrica. O decizie în acest sens a fost luată în februarie a.c., proiectul de hotărâre a Guvernului fiind plasat pentru consultări publice. Astfel, Termoelectrica urmează să preia echipamentele şi să gestioneze şi un teritoriu agricol de 100 ha, pe care vor fi cultivate plante energetice ce vor servi ca materie primă pentru producerea biocombustibilului solid.
– Există date privind consumul în Moldova a lemnelor de foc, cărbunelui şi peleţilor?
– Un studiu al Biroului Naţional de Statistică elaborat în noiembrie 2022 privind consumul de resurse energetice în gospodăriile casnice poate fi consultat aici: https://statistica.gov.md/files/files/evenimente/2022/Eveniment_Consumul_energie_gosp. casnice_24.11.22/Prezentare_Consum_energie_24_11_22.pdf
– Vă mulţumesc pentru informaţii!
