Efectul financiar direct şi imediat de la suspendarea finanţării de către unii parteneri de dezvoltare ai R. Moldova va constitui aproximativ 3 miliarde de lei, afirmă ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, în studiul “Pericolele îngheţării asistenţei financiare externe pentru R. Moldova şi priorităţi de politici”.
Lipsirea finanţării externe va avea consecinţe atât de ordin financiar şi economic, cât şi de ordin social şi politic. Clasa politică este tot mai puţin credibilă prin „politicile sale” promovate, iar costurile se transformă în unele sociale şi ating tot mai multă lume, agenţi economici, parteneriate şi proiecte.
Din suma totală de finanţare externă prevăzută pentru anul 2015 în valoare de 6,4 miliarde lei (granturi şi credite externe pentru deficitul bugetar), R. Moldova riscă să rateze o finanţare de aproape 3 miliarde de lei, iar suma efectiv oferită ţării noastre în acest an va fi de aproximativ 3,5 miliarde lei, se menţionează în studiu.
În particular, există risc major de a fi ratate granturi în valoare de 1,7 mlrd. lei din cele 2,8 mlrd. lei preconizate pentru anul 2015, în baza acordurilor de finanţare încheiate cu donatorii, şi împrumuturi de stat externe destinate susţinerii bugetului în valoare de 1,3 mlrd. lei din cele 3,6 mlrd. prevăzute în bugetul de stat pentru anul în curs. „Deja avem declarate ca suspendate granturi pentru susţinerea bugetului de 46,5 mil. dolari SUA. Din granturile destinate pentru finanţarea proiectelor din surse externe, în sumă de 95,8 mil. dolari SUA, cel mai probabil vor fi finanţate doar proiectele în derulare, iar cele noi prevăzute a fi iniţiate anul acesta, nu vor mai începe. Astfel, aproape jumătate din suma preconizată ar putea fi ratată, iar granturile pentru instituţiile bugetare vor fi, în mare parte, sub risc de nefinanţare”, a spus Negruţa.
Aceeaşi sursă a precizat că „de către partenerii de dezvoltare deja este suspendată suma de 45 mil. dolari SUA pe operaţiunea Băncii Mondiale. Din cauza anumitor tărăgănări de proceduri motivate de situaţia „stand by” ar putea rămâne nevalorificate şi alte credite externe pentru proiecte noi în sumă de aproximativ 400-500 milioane de lei”.
În situaţia creată, bugetul de stat deja simte efectul lipsirii de finanţare externă, mai ales că veniturile sunt acumulate cu mare dificultate, ca rezultat al răcirii consumului şi a activităţilor economice din sectorul real, iar resursele interne de împrumut sunt tot mai scumpe (dobânda medie la valorile mobiliare de stat a crescut de la 5% la începutul anului 2014 la aproape 20% în prezent).
Potrivit fostului ministru al Finanţelor, consecinţele negative ale acestor îngheţări de fonduri vor avea un efect miltiplicator şi vor deveni mai pronunţate nu doar pentru anul 2015, dar şi pentru anul 2016. „Efectele vor fi evidente pe trei dimensiuni: buget; deficit şi datoria de stat; implicaţiile problemelor din sectorul financiar asupra sectorului privat şi lupta pentru resurse financiare”, este de părere Negruţa.
Acesta afirmă că suspendarea finanţării pentru anul bugetar 2015 nici într-un caz nu oferă siguranţa că mijloacele alocate în bugetele donatorilor externi vor fi disponibile ulterior, în 2016, după o eventuală semnare a acordului cu FMI. „Pentru a debloca finanţarea externă este nevoie de un efort din partea autorităţilor locale, care trebuie să demonstreze că au un program propriu şi o viziune clară ce ţine de macroeconomie şi politicile financiare”, consideră fostul ministru al Finanţelor.
Potrivit expertului, cadrul macroeconomic din ţară este distorsionat, în mare parte, din cauza problemelor din sectorul bancar şi riscurilor relevante din acest sector.
Astfel, o presiune suplimentară pentru bugetul de stat reprezintă preluarea garanţiei emise de Guvern pentru creditele acordate celor trei bănci comerciale devalizate de un miliard de dolari SUA prin intermediul creditelor neperformante. „O eventuală preluare a garanţiei emise de către Guvern în datoria de stat internă, ar presupune o creştere considerabilă de aproximativ 15 miliarde lei a stocului datoriei interne, de la 7 mlrd. lei la sfârşit de 2014 la peste 22 mlrd. lei la momentul preluării datoriilor (în cazul dacă creditele oferite de BNM nu vor fi recuperate de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank). Această situaţie ar implica o creştere semnificativă a cheltuielilor de deservire a datoriei interne pe o perioadă lungă de timp – cu aproximativ 2,7 miliarde de lei adiţional anual, calculat la dobânda actuală de 20%”, susţine fostul ministru al Finanţelor.
Din păcate, R. Moldova nu are acces la pieţele regionale sau internaţionale de surse externe relativ ieftine. Respectiv, lipsa finanţărilor de la partenerii de dezvoltare externi, care sunt la condiţii foarte avantajoase, nu poate fi substituită „peste noapte” cu alte surse în piaţa internaţională. Moldova nu are nici un rating de ţară care să-i permită să se împrumute pe pieţele externe, este de părere Negruţa.
Pe de o parte, costul plătit pentru împrumutul intern este în creştere permanentă şi are loc, de fapt, o luptă pentru resursele financiare între sectorul public, care este tot „mai flămând de credite” fiind dispus să plătească un preţ mai mare, şi sectorul privat şi companiile, care nu sunt predispuse să ia credite la orice preţ. Or, mai multe business-planuri şi activităţi investiţionale în sectorul privat au fost făcute la început de an luând în calcul anumite resurse creditare care trebuiau să vină ca investiţii în acest sector. Nu trebuie neglijat nici faptul că mulţi antreprenori moldoveni şi-au construit planuri de dezvoltare cu scopul de a profita de avantajele Acordului de liber schimb, semnat cu UE, iar acum desfăşoară activităţi tot mai anemice şi incerte, mai spune expertul.
Şi investiţiile sunt sub nivelul aşteptărilor. Se observă un reflux de investiţii, adică retragerea din activităţile economice din R. Moldova. Explicaţia acestui comportament al investitorilor şi potenţialilor investitori constă în incertitudinea politică şi economică, pe de o parte, dar şi anticiparea unor poveri fiscale crescânde. Nesiguranţa şi lipsa de claritate referitor la furtul din 2014 în sectorul bancar, determină tot mai puţine intrări de mijloace financiare sub formă de remiteri de la cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare. Proporţiile, dar şi posibilele contaminări ale întregului sistem bancar, abţin potenţialii deponenţi să-şi depună economiile în sistemul bancar autohton, se menţionează în studiu.
Veaceslav Negruţa afirmă că un prim pas în deblocarea situaţiei dificile în care s-a pomenit R. Moldova ar fi înzestrarea noului Guvern învestit cu un mandat cert şi suport politic necesar pentru reluarea discuţiilor şi negocierilor pentru un nou acord cu FMI. Respectiv, acest pas ar putea debloca comunicarea intrată în impas şi cu alţi parteneri de dezvoltare, inclusiv deblocarea finanţărilor anterior convenite. La rândul său, aceasta ar putea permite de a reduce din incertitudinea pentru următoarea perioadă de timp atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat.
De asemenea, noul Guvern va trebui de urgenţă să elaboreze un plan propriu anti-criză, care să acopere o perioadă previzibilă de timp, până la doi ani, şi să conţină o agendă de măsuri imediat aplicate, dar şi un set de reforme iniţiate pentru a deveni credibili în comunicarea cu societatea şi cu partenerii externi de dezvoltare. „Rectificarea bugetului pentru anul 2015 este prioritatea nr. 1 a noului Guvern şi măsura zero în planul anti-criză al Guvernului”, consideră fostul ministru al Finanţelor.
Potrivit acestuia, în plus, trebuie întreprinse acţiuni concrete de „de-offshore-izare” a tranzacţiilor comerciale, amploarea cărora au căpătat proporţii care atentează la siguranţa şi integritatea fluxurilor financiare în R. Moldova. „Eliminarea companiilor off-shore din contractele cu implicarea banului public va permite ca fluxurile financiare să deservească sistemul economic intern, fără tentaţie de evadare în paradisuri fiscale. Datorită acestor acţiuni se va obţine şi o consolidare fiscală atât de necesară”, a menţionat Veaceslav Negruţa.
Lilia Alcază
