Republica Moldova a înregistrat în anul 2015 cel mai ridicat nivel al inflaţiei din ultimii nouă ani de 13,6%. O inflaţie de 14,1% a fost în anul 2006. Expertul Veaceslav Ioniţă susţine că inflaţia din Republica Moldova are origine valutară, dar Banca Naţională luptă cu instrumente monetare pentru a tempera creşterea preţurilor.
Ioniţă a lăsat să se înţeleagă că inflaţia ar fi mult mai mare faţă de indicele afişat de Biroul Naţional de Statistică în condiţiile în care în statistici nu au fost incluse şi majorările de tarife la energia electrică. Efectele se vor resimţi anul acesta. “În plus, pentru anul 2016 rămân pesimist în vederea menţinerii cursului valutar ceea ce se va răsfrânge şi asupra preţurilor. Cred că în acest an vom continua să avem o inflaţie destul de mare. La IDIS Viitorul am vorbit mai muţi ani că este calculată inflaţia medie pe economie, dar pentru diferite grupuri sociale ea este diferită. Pentru cei sărăci inflaţia este mult mai ridicată cu 40-50%, deoarece structura coşului lor de consum este mult mai redusă. Pentru populaţia săracă creşterea preţurilor a fost mult mai simţită decât media pe ţară”.
În opinia expertului, BNM trebuie să ţintească inflaţia, dar nu trebuie să o facă cu orice preţ. La noi inflaţia are origine valutară, dar BNM luptă cu instrumente monetare. Astfel, creşterea preţurilor este condiţionată de deprecierea monedei naţionale, dar BNM înăspreşte politica monetară prin creşterea ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii şi, în felul acestea, ea omoară economia folosind un alt tratament pentru boală. În actuala situaţie, banca centrală ar trebui să meargă la o relaxare a politicii monetare, deoarece aceasta distruge economia fără să aibă vreo legătură cu inflaţia. Creând probleme economiei, nu se rezolvă problema inflaţiei.
“Inflaţia îşi are rădăcinile din anul 2014 în urma jafului din sistemul bancar, scoaterea valutei din ţară. Unicul lucru care mă face să fiu mai optimist este că autorităţile noastre vor depune eforturi pentru a recupera banii de la BEM şi a întoarce în ţară o parte din bani şi asta ne va rezolva parţial problema de pe piaţa valutară şi va avea un efect pozitiv asupra inflaţiei. Acum lupta cu inflaţia ar trebui să treacă de la Banca Naţională la Guvern care va trebui să recupereze banii de la BEM, lucru care ne va ajuta, cu certitudine, la întărirea monedei naţionale şi reducerea inflaţiei”, a mai spus Ioniţă.
Banca Naţională a Moldovei spune, în ultima decizie de politică monetară, că riscurile externe la adresa inflaţiei rămân semnificative, având ca sursă activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi aprofundarea recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova. Riscurile externe se propagă prin canalul remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern, inducând diminuarea pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni, cu implicaţii asupra evoluţiei ulterioare a inflaţiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaţioniste suplimentare.
“Riscurile la adresa inflaţiei, asociate, preponderent, deprecierii monedei naţionale de la începutul anului curent, care în perioadele următoare, prin preţurile bunurilor importate şi prin tarifele la serviciile reglementate, majorarea accizelor la unele categorii de mărfuri şi, ulterior, prin efectele de runda a doua, determină IPC să se menţină temporar peste limita superioară a intervalului de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0 la sută. În trimestrele următoare se anticipează menţinerea presiunilor inflaţioniste, inclusiv din cauza condiţiilor agrometeorologice nefavorabile din acest an şi a bazei joase de comparaţie din anul precedent”, mai spune banca centrală.
Inflaţia este alimentată semnificativ de deprecierea leului faţă de dolar şi euro. Experţii susţin că situaţia nu se va schimba cel puţin până când Republica Moldova nu va avea un Legislativ şi un Executiv responsabil. În acelaşi timp, deprecierea leului este afectată şi de suspendarea finanţărilor externe. FMI şi Banca Mondială au cerut de nenumărate ori transparentizarea proprietarilor băncilor, dar şi soluţionarea problemei privind jaful de un miliard USD din sistemul bancar moldovenesc.
Biroul Naţional de Statistică arată că indicele inflaţiei anuale, în decembrie 2015, a fost de 13,6%, cu 0,1 puncte procentuale superior celui din luna precedentă, depăşind în continuare limita superioară a intervalului de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0 la sută.
Similar perioadelor precedente, dinamica anuală a inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare au exercitat cel mai mare impact asupra ratei anuale a inflaţiei. Contribuţia preţurilor la produsele alimentare a rămas la nivelul lunii noiembrie de 5,0 puncte procentuale, în timp ce contribuţia inflaţiei de bază s-a majorat până la nivelul de 5,0 puncte procentuale. Contribuţiile pozitive semnificative ale inflaţiei de bază şi ale preţurilor la produsele alimentare sunt, în principal, rezultatul deprecierii monedei naţionale din ultimul an, dar şi a condiţiilor secetoase din anul 2015. Totodată, contribuţiile din partea preţurilor reglementate şi a preţurilor la combustibili au rămas la nivelul lunii noiembrie, constituind 3,3 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale.
Rata inflaţiei lunare a constituit 0,8 la sută, în cea mai mare parte ca urmare a creşterii preţurilor la produsele alimentare cu 1,2 la sută, precum şi la cele nealimentare cu 0,8 la sută. Preţurile la servicii s-au majorat cu 0,1 la sută.
Rata anuală a inflaţiei de bază a înregistrat în luna decembrie 2015 valoarea de 14 la sută, fiind cu 0,5 puncte procentuale superioară celei din luna precedentă.
În luna decembrie 2015, rata lunară a inflaţiei de bază a constituit 1,1 la sută. Cele mai semnificative contribuţii pozitive au fost generate de modificarea preţurilor la componentele „mijloace de transport, piese auto” (3,0 la sută), „ţigări” (1,7 la sută), „încălţăminte” (1,2 la sută) şi „confecţii” (1,1 la sută).
Preţurile la produsele alimentare în luna de referinţă s-au majorat cu 1,2 la sută faţă de nivelul lunii noiembrie, ca urmare a majorării preţurilor la „legume proaspete” cu 8,0 la sută, la „cartofi” cu 1,8 la sută, la „grăsimi” cu 1,1 la sută, la „peşte şi conserve din peşte” cu 1,1 la sută, la „lapte şi produse lactate” cu 0,9 la sută şi la „băuturi nealcoolice” cu 0,8 la sută.
Cu excluderea factorului sezonier, preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 0,5 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Astfel, contribuţii pozitive la formarea ratei lunare a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate din partea subgrupelor „legume proaspete”, „produse de morărit şi panificaţie” şi „grăsimi”. De menţionat că majorarea preţurilor la produsele sus-menţionate a fost influenţată, în principal, de condiţiile secetoase din vara anului 2015 ce au compromis substanţial dezvoltarea culturilor agricole în perioada analizată.
Rata anuală de creştere a preţurilor la produsele alimentare a constituit 14,3 la sută, fiind cu 0,2 puncte procentuale inferioară celei din luna noiembrie 2015 şi cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât în luna decembrie 2014.
În luna decembrie 2015, preţurile la combustibili s-au micşorat cu 0,3 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Evoluţia respectivă a fost influenţată preponderent de diminuarea preţurilor la „carburanţi” cu 1,3 la sută. Totodată, preţurile la „cărbunele de pământ” şi „lemnele pentru foc” s-au majorat nesemnificativ cu 0,3 şi, respectiv, 0,2 la sută. Preţurile la componentele „gaz din butelii” şi „combustibil lichid” au rămas la nivelul lunii precedente.
Ritmul anual al creşterii preţurilor la combustibili în luna decembrie a constituit 3,2 la sută, fiind cu 0,1 puncte procentuale superior celui din luna noiembrie 2015 şi cu 3,2 puncte procentuale inferior celui din luna decembrie 2014.
Victor URSU
