Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES de către ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.
– Dle ministru, seceta din acest an este apreciată drept una severă, similară cu cea din anul 1946. În ce măsură lipsa de precipitaţii din august-septembrie a afectat recolta din acest an? Securitatea alimentară a ţării va fi asigurată?
– Ar fi greşit să credem că securitatea ţării este asigurată doar atunci când în hambare este grâu îndeajuns, avem făină, legume, fructe etc. Pericolul există, dacă noi nu avem, bunăoară grâu, şi totodată nu există în regiune grâu, ceea ce s-a întâmplat anul trecut în februarie, când am stopat exportul de grâu. Dacă nu avem un oarecare alt produs îl putem cumpăra. Moldova este deja inclusă în circuitul economic european, mondial, ca orice ţară normală şi poate vinde şi cumpăra orice marfă.
Ne aflăm într-un zonă cu risc sporit pentru agricultură. Dacă nu avem secetă, atunci avem ploi torenţiale care spală semănăturile sau grindină, dacă ne ocoleşte grindina, dă peste noi seceta. Agricultorii deja sunt deprinşi cu aceste riscuri. Ele sunt şi vor fi. Şi în contextul încălzirii globale vor fi şi mai multe riscuri. De aceea astăzi trebuie să ne gândim ce întreprindem în domeniul agriculturii ca ceea ce pregăteşte natura să nu aibă un impact atât de esenţial asupra agriculturii. Astăzi, seceta nu ne afecta practic în nici un fel, dacă implementam cu patru-cinci ani în urmă, la cultivarea cerealelor, aşa-numita agricultură conservativă. Solul avea să fie acoperit cu un strat destul de gros de reziduuri, care permite menţinerea unui minim necesar de umiditate în sol, nu permite evaporarea, maşinile moderne foarte uşor străbat acest strat şi pătrund la adâncimea necesară în sol. În SUA această tehnologie se aplică de 60 de ani şi au uitat de plug. Chiar şi în România în zona Brăilei. În Ucraina de zece ani se aplică această tehnologie. Noi cheltuim sume colosale pentru a ara solul şi astfel îl uscăm.
– Totuşi, în ce măsură ne va afecta seceta?
– Două lucruri sunt problematice. În primul rând, deocamdată nu putem să pregătim solul şi să semănăm grâul şi orzul de toamnă. Dar mai avem timp până la mijlocul lunii octombrie. Mulţi dintre producătorii agricoli, care sunt foarte atenţi la prognoza meteo, înaintea ploilor seamănă în uscat, apoi vin ploile şi problema este rezolvată. Meteorologii ne promit ploi la începutul lunii octombrie şi sper să nu rămână cerealele o problemă mare pentru anul viitor.
În al doilea rând, o parte din sfecla de zahăr se usucă şi pierde din calitate. Şi recoltarea este mai dificilă în sol uscat. Aceasta este marea problemă. Producătorii agricoli au amânat începutul recoltării. De regulă, recoltarea începea la sfârşitul lunii august, în acest an însă a fost amânată, iar ca urmare şi producerea de zahăr.
Însă, datorită faptului că agricultura Republicii Moldova este foarte diversă, în fiecare an noi avem acoperire prin alte culturi. De exemplu, în acest an, vom avea pierderi la sfecla de zahăr, dar nici un an nu a fost atât de bun ca cel curent pentru floarea soarelui. Anul este foarte bun pentru recoltare, noi nu avem pierderi.
– Dle Bumacov, v-aş ruga să vă referiţi şi la statisticile privind producţia pentru a judeca în ce măsură suntem asiguraţi cu alimente?
– Am avut o recoltă bună de grâu. La o suprafaţă mai mică cu 10-12 mii de hectare decât în anul 2010, am recoltat cu 50 mii de tone de grâu mai mult, respectiv 833 mii de tone. Mai mult de jumătate din recoltă este de calitate superioară, adică grâu alimentar.
Vom avea peste 400 mii de tone de floarea soarelui. Timpul este bun pentru recoltare, nu va necesita uscare suplimentară. Problema este însă că şi Rusia şi Ucraina au o recoltă bună, astfel că îmi este teamă să nu avem scăderi de preţ. Astăzi kilogramul de floarea soarelui se vinde la un preţ de peste cinci lei. Este un preţ foarte bun, care asigură rentabilitate înaltă în condiţiile în care preţul de cost a acestei culturi este de 2,20 lei. Am dori, desigur, să nu fie 5,2 lei, ci 7 lei, cum a fost la început de an, dar şi vecinii noştri au obţinut o recoltă bună.
Există condiţii bune pentru recoltarea porumbului. Cheltuieli colosale se fac pentru uscarea lui. În acest an însă agricultorii nu se grăbesc să-l recolteze, îi dau posibilitatea să se usuce în câmp. Recolta este foarte bună.
Acelaşi lucru îl putem spune şi despre struguri, care sunt la mare căutare. Avem o recoltă de fructe de calitate. Recolta de fructe şi legume va fi chiar mai mare decât în anul trecut, când am recoltat respectiv 321 mii de tone de fructe şi 343 mii de tone de legume. În urma negocierilor cu Rosselihoznadzor, 175 de firme au obţinut dreptul de a exporta fără un obstacol pe piaţa rusească. În acest an am schimbat modalitatea de alcătuire a listei companiilor care au dreptul de a exporta în Rusia. Până acum fiecare, individual, venea la Ministerul Agriculturii, apăreau zvonuri că unii au fost favorizaţi. Le-am dat dreptul asociaţiilor exportatorilor şi producătorilor de fructe să facă selecţia. Aceste asociaţii vor sancţiona companiile care vor admite neregulii. Dorim ca şi vinificatorii să procedeze la fel, ca Ministerul Agriculturii să nu intervină.
– Care vor fi preţurile la produsele agricole? Pot conta agricultorii pe aceleaşi venituri pe care le-au obţinut în anul 2010?
– Noi am liberalizat piaţa, asta a adus producătorilor agricoli adăugător în anul trecut 6 miliarde de lei, datorită preţurilor pe care le-au obţinut. Le interzic celor din minister să recomande preţuri, piaţa în fine dictează. Evităm acest lucru pentru a nu crea divergenţe între producători, exportatori şi procesatori. Unii fac calcule pornind de la visurile şi aşteptările lor exagerate, dar nu doresc să fie realişti. Conjunctura pe piaţa regională este favorabilă pentru producătorii agricoli. Ce era acum trei ani? Grâul se vindea cu 80 de bani kilogramul, floarea soarelui sub 2 lei, când pentru struguri se dădea un leu şi ceva. Noi trebuie să fim realişti, să ne uităm ce a fost acum trei ani şi ce avem în prezent şi o să vedeţi că avem o diferenţă colosală, preţul la grâu ajunge la 3 lei, iar la floarea soarelui depăşeşte 5 lei.
