Interviu cu Valeria Portărescu, directorul executiv al AEÎ “Ştefăneşti”, raionul Floreşti
– Asociaţia pe care o conduceţi este activă în sector deja de 15 ani. Dnă Portărescu, cât de simplu sau cât de dificil a fost să iniţiaţi o astfel de activitate?
– Îmi amintesc cu zâmbet despre felul cum am fost cooptată, într-un fel, în sistemul asociaţiilor de economii şi împrumut. La vremea aceea, cu 15 ani în urmă, nici nu aveam idee ce înseamnă asta şi, cu atât mai mult, nu am bănuit că voi administra o asociaţie de acest fel. Un consătean mi-a propus să mergem la o întrunire la care a fost prezentat conceptul de asociaţie de economii şi împrumut, deoarece s-a decis să fie creată o organizaţie similară la Ştefăneşti. Tot acest consătean mi-a împrumutat 90 de lei ca să devin membru. În aceeaşi zi, prin vot secret, am fost învestită în funcţia de director executiv al asociaţie de economii şi împrumut Ştefăneşti. Să zic că a fost simplu, ar însemna să spun o minciună. În 2000 nu erau cele mai bune timpuri, iar lumea era sceptică la tot ce era nou. Ce să mai vorbim despre o activitate care implică bani.
Rezultatele pe care le avem în prezent le-am obţinut cu greu. Au fost timpuri când am stat la lumânare şi am calculat fiecare bănuţ câştigat sau posibilităţile de finanţare. Totuşi, anul cel mai dificil a fost 2008, pentru că a fost modificată Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut. Atunci am făcut eforturi enorme să ne conformăm cerinţei de 2,5 milioane de lei capital social. Am reuşit, totuşi, acest lucru şi în 2009 am obţinut licenţă de categoria B. Am început să atragem depuneri de la membrii noştri şi lucrurile au început să se mişte simţitor.
Şi dacă la început eram doar 54 de membri, acum suntem 810. Puţin mai mult de un sfert dintre aceştia sunt din alte sate, iar în ultimii doi ani am înregistrat peste o sută de membri noi. Cineva o să zică că e o creştere modestă a numărului de membri, dar eu consider că este un indiciu relevant că sporeşte încrederea în sistemul de asociaţii de economii şi împrumut.
La moment, activele asociaţiei noastre urcă la 5 milioane 700 mii de lei. Pentru 2014 am acordat împrumuturi în valoare de peste 4 milioane 700 mii de lei, iar portofoliul de depuneri a însumat 4 milioane 750 mii lei. Circa 4% din totalul de active este plasat ca depozit la Uniunea Centrală. Anul trecut am înregistrat un profit de peste 150 mii de lei.
– Asociaţia Dvs. este una de categoria B şi activează pe o arie extinsă în trei raioane vecine. Totuşi, nu dispuneţi de subdiviziuni, lucraţi în oficiul de la Ştefăneşti. Planificaţi cumva să vă faceţi mai vizibili în zonă?
– Într-adevăr, deservim mai mulţi membri din raioanele Sângerei, Teleneşti şi Şoldăneşti. Ei se deplasează până la noi ca să-şi achite dobânzile sau să contracteze împrumuturi. Sigur că este dificil aşa, însă să deschidem filiale peste tot nu e posibil. Nu avem astfel de capacităţi, deşi sună bine!
La adunarea acţionarilor din februarie, am luat hotărârea să deschidem o filială în orăşelul Mărculeşti, întrucât cererea din această parte este în creştere. În zonă sunt încă cinci sate care nu dispun de o asociaţie şi oamenii de acolo vin la Ştefăneşti. De aceea, pentru noi este principial ca să păstrăm membrii, dar şi să înregistrăm noi aderări. În aceste condiţii, vrem ca produsele noastre să le aducem cât mai aproape de client.
Apropo, recent am început să prestăm şi servicii de asigurări, ceea ce ne asigură un venit suplimentar. Deja avem mai mult de 10 mii de lei comision pe care l-am obţinut de la compania de asigurări cu care avem contract. În plus, este o comoditate şi pentru membrii noştri, aceştia nu mai trebuie să meargă la oraş să-şi cumpere o poliţă de asigurare. Acest parteneriat de bancassurance, cum este numit, reprezintă o experienţă interesantă şi pentru mine.
– Ştiu că în raionul Floreşti sunt, cel puţin, vreo 4-5 asociaţii de economii şi împrumut de categoria A care au dificultăţi în activitate. Şi-a manifestat vreo una dintre ele dorinţa să execute o reorganizare, prin fuziune sau comasare cu asociaţia Dvs.?
– Am avut foarte multe instruiri la acest subiect şi tot atâtea discuţii cu alte asociaţii. În special, am discutat cu directorii executivi de la asociaţiile din satele Domulgeni şi Prodăneştii-Noi, care şi-au exprimat interesul pentru reorganizare. Din păcate, totul a rămas la nivel de discuţie. La mijloc, totuşi, sunt chestiuni de mentalitate. Chiar dacă le este greu să activeze în condiţiile în care una dintre ele are un capital propriu de mai puţin de un milion de lei, iar alta la jumătate de milion, directorii acestor asociaţii încă ezită să facă schimbări.
– Asociaţia Ştefăneşti dispune de suficiente lichidităţi care să acopere cererea de împrumuturi sau recurgeţi la creditări bancare?
– Am bătut la uşile mai multor bănci, dar nu am putut obţine credite. Problema este că băncile moldoveneşti impun cerinţe greu de îndeplinit şi dezavantajoase. Costul acestor credite este prea usturător pentru o asociaţie de economii şi împrumut, asta deoarece orice bancă ne cere să lăsăm ca garanţie 10% din suma creditului acordat. În plus, trebuie să asigurăm şi un gaj. Sunt condiţii inacceptabile, aş zice.
Pe de altă parte, săptămâna trecută am participat la un seminar de instruire organizat de reprezentanţi ai IFAD, CNPF şi Uniunii Centrale. Aceştia ne-au vorbit despre modul de accesare a finanţării din programul IFAD VI şi ce documente trebuie să prezentăm. Deoarece condiţiile de creditare sunt suficient de dure, nu cred că multe asociaţii vor reuşi să obţină credite din sursele programului.
Până la urmă, acordăm împrumuturi, reieşind din sursele disponibile ale asociaţiei – depunerile de economii. În ianuarie şi februarie am reuşit să atragem depuneri de aproape 800 mii de lei. Cred că este o performanţă bună, reieşind din situaţia economică dificilă din ţară.
– Cum s-a răsfrânt asupra capacităţii de plată a debitorilor faptul că leul moldovenesc s-a depreciat masiv în ultimele patru luni?
– Spre deosebire de alte asociaţii, cea din Ştefăneşti nu a înregistrat careva probleme. La data de scadenţă nu avem, practic, restanţieri. Debitorii noştri sunt foarte disciplinaţi, au o educaţie financiară care a fost obţinută, cred, tot prin munca noastră. Mă mişcă seriozitatea lor, chiar dacă unii dintre ei se confruntă cu probleme. Mă refer la acei membri care au obţinut interdicţie pe piaţa muncii din Federaţia Rusă. Chiar şi aşa, ei îşi achită la termen dobânda.
Pentru viitor ne dorim să obţinem o dezvoltare încă mai bună, să asigurăm durabilitate financiară şi să fim lideri în regiune. În acest sens, am cumpărat un local în centrul satului pentru a ne lărgi sediul.
– Vă mulţumesc pentru interviu!
A dialogat Lilia Platon
