Agenţii economici din R. Moldova vor începe anul în lipsa unui document de politică fiscală şi vamală. Mai mult decât atât, Ministerul Finanţelor a adus modificări suplimentare pe care, însă, nu le-a făcut publice. Paradoxal, dar nici Fiscul, care este executorul direct al politicilor trasate de ministerul respectiv, nu cunoaşte care sunt prevederile finale prezentate Guvernului spre aprobare.
Proiectul iniţial al Politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru anul 2015, transmis Executivului în iunie, a fost avizat negativ de mai multe instituţii, printre care şi asociaţii care protejează interesele mediului de business. De asemenea, experţii economici au criticat documentul respectiv, pe motiv că ar exista mai multe prevederi contradictorii, deşi tot ei susţin că au fost operate şi anumite modificări utile.
Experţii atrag atenţia asupra obligativităţii de certificare a sistemelor informaţionale computerizate la întreprinderi, aşa cum este cerut în proiectul respectiv. Ei spun că deşi este o prevedere bună, expunerea ei este ambiguă, iar aplicarea va fi însoţită de dificultăţi.
“Cel mai probabil, prevederea privind certificarea sistemelor informaţionale la întreprinderi are o arie de aplicare mult mai vastă. În prezent, întreprinderile utilizează mai multe sisteme, nu doar programul de contabilitate 1C, dar şi sistemele informaţionale de management şi de control. De aceea, noi am propus excluderea acestei prevederi sau, cel puţin, să fie explicate ce sisteme informaţionale cad sub incidenţă şi care sunt subiecţii care trebuie să le implementeze”, spune Cristina Şeptelici, reprezentantul Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova.
O altă prevedere care trezeşte semne de întrebare, atât experţilor economici, cât şi mediului de business, ţine de revizuirea sistemului de impozitare şi de deducere a donaţiilor. Potrivit notei informative la proiectul Politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2015, impozitarea donaţiei se va efectua prin reţinerea prealabilă a impozitului pe venit la sursa de plată, cu acordarea dreptului de trecere în cont a impozitului achitat prealabil, la cota de 7% din sumele îndreptate spre plată persoanelor fizice şi de 12% din sumele îndreptate spre plată persoanelor juridice. Astfel, beneficiarul donaţiei va fi obligat să completeze şi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, iar persoana care a efectuat donaţia urmează să achite impozitul pe venit reţinut la sursa de plată şi să prezinte organului fiscal teritorial darea de seamă aferentă acestor plăţi. Suplimentar, se propune micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil.
Chiar dacă Ministerul Finanţelor susţine că modificările propuse au scopul să reducă cazurile de evaziune fiscală prin folosirea donaţiilor fictive, care se acordă în schimbul plăţilor salariale, experţii economici cred că impactul va fi invers proporţional aşteptărilor. Adică, va plasa agenţii economici şi mai mult în zona neoficială şi va “tăia” din responsabilitatea lor socială, reducând la zero activitatea filantropică în ţară.
În dimensiunea activităţii de creditare, proiectul de lege privind Politica fiscală şi vamală pentru 2015 a adus mai puţine amendamente ca număr, dar esenţiale şi cu un impact major asupra activităţii instituţiilor financiare. În primul rând, este vorba despre implementarea mecanismului taxării inverse pentru livrările efectuate pe teritoriul Republicii Moldova a proprietăţii gajate, ipotecate, sechestrate şi a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate. În final, acest mecanism transferă obligaţia de achitare a TVA de la vânzător la cumpărător.
Directorul general “Prime Capital”, Carmina Vicol, este de părere că transferarea obligaţiei de achitare a TVA-ului de la vânzător la cumpărător va avea efecte negative, îndeosebi, în procesul de negociere a contractelor de vânzare-cumpărare. “Cumpărătorul va solicita o reducere din preţul bunului în mărimea impozitului care urmează să fie achitat de către dânsul la bugetul de stat. În plus, implementarea acestui mecanism ar tergiversa şi procesul de valorificare a gajului”, spune Carmina Vicol, opinând că efectele negative se vor face resimţite nu doar de instituţiile financiare şi organizaţiile de microfinanţare, dar şi de alţi agenţi economici. Ea susţine că metoda actuală de taxare trebuie menţinută în Politica fiscală pentru anul 2015. În prezent, Codul fiscal prevede că subiectul impozabil are dreptul de a trece în cont suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate, dacă după vânzarea acestora, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vânzare.
Centrul analitic “Expert-Grup” mai propune să fie reformulată prevederea cu privire la neacordarea posibilităţii de înstrăinare a bunurilor sechestrate chiar din momentul iniţierii procedurii de executare silită de către organul fiscal. “În general, considerăm măsura propusă ca fiind necesară. Însă formularea actuală creează anumite riscuri şi consecinţe negative. Prima problemă este legată de utilizarea sintagmei „bunurilor sub orice formă”. Utilizarea acesteia ar putea însemna şi a bunurilor deja grevate. În acest caz, se creează un şir de probleme legale şi economice. Deci, creditorii vor fi lipsiţi de posibilitatea de a-şi exercita dreptul său faţă de bunurile grevate cu gaj sau ipotecă, până în momentul în care fiscul nu-şi va recupera datoriile, fapt care contravine noţiunii de creditor garantat”, spun experţii. A doua problemă vine din sintagma „iar în cazul în care se admit asemenea cazuri, actele respective sunt nule de drept”, prevedere care nu va putea fi aplicată în practică, deoarece legislaţia în vigoare protejează drepturile de proprietate a dobânditorului de bună-credinţă. Astfel, anularea tranzacţiilor va fi posibilă doar dacă se va putea demonstra că cumpărătorul a cunoscut faptul că bunul procurat este pus sub sechestrul organelor fiscale.
O altă modificare în cadrul Codului Fiscal ce vizează activitatea instituţiilor financiare este modificarea regulamentului de calculare a reducerilor permise spre deducere pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale. Conform proiectului de politică fiscală pentru 2015, aceste reduceri se vor calcula în conformitate cu prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Conform prevederilor SIRF, la calcularea deprecierii activelor sunt aplicate metode de estimare, acestea nefiind întotdeauna bazate pe metode matematice, variind de la bancă la bancă şi sunt destul de complicate. Prevederea respectivă nu vizează organizaţiile de microfinanţare, ci doar instituţiile financiare bancare. În final, acumulările la buget vor creşte, deoarece băncile vor achita impozite mult mai mari.
În anul 2015 ar putea fi anulate unele facilităţi fiscale, care sunt acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din dobânzile de la depozitele bancare depuse pe un termen şi valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte trei ani. Potrivit calculelor efectuate de Ministerul Finanţelor, de pe urma acestei modificări la bugetul de stat s-ar acumula peste 20 mil. lei. În schimb, vor fi extinse până în anul 2016 facilităţile fiscale acordate persoanelor fizice pentru veniturile obţinute din dobânzile de la depozite bancare, valori mobiliare corporative, precum şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.
Documentul mai conţine o prevedere care ar spori veniturile la buget cu 4,2 mil. lei. Este vorba de anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de peste trei ani şi în proporţie de 50% – pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de la 2-3 ani către băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare.
“Nu susţinem nici propunerea de anulare a facilităţilor la achitarea impozitului pe venit pentru băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare, în cazul în care cele din urmă acordă credite şi împrumuturi pe termen lung şi termen mediu pentru finanţarea diferitor investiţii capitale. Cu toate că beneficiarii direcţi ai acestor înlesniri fiscale sunt organizaţiile de microfinanţare şi băncile comerciale, în realitate beneficiarii finali sunt întreprinderile din sectorul real al economiei. Existenţa unor asemenea facilităţi permite creditorilor să acopere parţial riscurile aferente activităţii de creditare din contul acestor scutiri şi nu pe seama majorării ratei dobânzii. Drept urmare, anularea facilităţilor fiscale respective va avea ca efect scumpirea contractării creditelor pentru acei agenţi economici ce intenţionează să efectueze învestiţii de lungă durată”, argumentează Adrian Gheorghiţă.
Politica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul 2015 trebuia să fie adoptată până la sfârşitul acestui an, însă proiectul a fost blocat în Guvern după ce, la începutul lui septembrie, Ministerul Finanţelor a introdus modificări suplimentare. Dezbaterile cu mediul de afaceri au avut loc doar pe marginea primei versiuni a proiectului. În aceste condiţii, experţii independenţi cred că noul Parlament ar putea adopta documentul abia prin luna martie.
Lilia Platon
