Săptămâna trecută, Executivul a aprobat proiectul de lege privind activitatea de asigurare şi reasigurare, care prevede crearea unui cadru legal nou de gestiune a crizelor în sectorul de asigurări, prin introducerea unor măsuri şi instrumente menite să intervină suficient de timpuriu şi promt în cazul unui asigurător neviabil sau în curs de a intra în dificultate.
Documentul transpune, în mare parte, reglementările aplicate la nivelul Uniunii Europene în domeniul supravegherii şi solvabilităţii asigurătorilor şi urmează să substituie Legea actuală cu privire la asigurări nr. 407/2006.
Proiectul de lege a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) cu consilierea şi expertiza Băncii Mondiale, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică “Reforma pieţei de asigurări din Moldova”, şi reprezintă un pas decisiv în consolidarea sectorului de asigurări şi racordarea pieţei standardelor Solvabilitate II (punerea în aplicare a noilor cerinţe prudenţiale, de guvernanţă corporativă şi de gestionare a riscurilor de către companiile de asigurări etc.).
Noul cadru legal a fost prezentat în şedinţa Guvernului de către viceprim-ministrul, Serghei Puşcuţa, ministru al Finanţelor, care a menţionat că “proiectul dat de lege va contribui la creşterea protecţiei intereselor consumatorilor şi beneficiarilor de produse de asigurare, fortificarea şi consolidarea sectorului de asigurări, precum şi la asigurarea stabilităţii pieţei prin intervenţia timpurie şi în timp util a supraveghetorului”.
Potrivit viceprim-ministrului Puşcuţa, prevederile proiectului de lege au drept obiectiv crearea unei noi arhitecturi de supraveghere a sistemului şi asigurarea solvabilităţii asigurătorilor în vederea onorării angajamentelor faţă de consumatorii serviciilor de asigurare, iar elementele de noutate ale acestuia în raport cu legea actuală sunt:
– accentuarea importanţei sistemului de guvernanţă corporativă a companiilor de asigurări şi stabilirea a patru funcţii-cheie ale acesteia (funcţia de management al riscurilor, funcţia actuarială, funcţia de control intern şi funcţia de audit intern);
– stabilirea criteriilor de conformitate pentru persoanele ce deţin funcţii cheie şi de conducere a unei companii de asigurări, precum şi necesitatea aprobării prealabile a acestora de către CNPF în calitate de regulator;
– prevederea unor cerinţe suplimentare de transparentizare a activităţii asigurătorilor, în special cu privire la solvabilitatea şi situaţia financiară a acestora;
– utilizarea principiului prudenţial în ceea ce priveşte investiţiile, societăţile de asigurare, investind numai în active şi instrumente ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate şi raportate în mod adecvat;
– reconceptualizarea procesului de supraveghere de către regulator a activităţii pe piaţa asigurărilor;
– majorarea cerinţelor de capital minim în vederea asigurării stabilităţii şi solvabilităţii asigurătorului în orice moment, indiferent de evoluţiile pieţei, cerinţe ce urmează a fi atinse etapizat de la data adoptării şi publicării legii.
Sectorul de asigurări din R. Moldova se află de mai mulţi ani într-o fază de dezvoltare, această stare de lucruri fiind determinată atât de evoluţia social-economică a ţării, bunăstarea populaţiei, cât şi de tergiversarea unor reforme importante. Aplicarea noului cadru legal presupune o mai bună gestionare a riscurilor, dar şi creşterea încrederii cetăţenilor şi investitorilor faţă de sectorul de asigurări prin implementarea unor practici de guvernanţă corporativă.
Directorul Departamentului asigurări din cadrul CNPF, Tatiana Ciobanu, susţine că proiectul de lege vine cu noi abordări ce ţin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere din unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autorităţile competente, gestionarea crizelor, cerinţa de capital minim etc.
“Reformarea cadrului naţional de reglementare şi supraveghere şi armonizarea acestuia cu practicile europene, se axează pe îmbunătăţirea cadrului de guvernanţă corporativă, precum şi asigurarea unui management prudent şi responsabil în materie de gestionare a riscurilor, respectiv, deţinerea unui capital adecvat în raport cu riscurile asumate”, afirmă Tatiana Ciobanu.
Proiectul prevede instituirea de către societăţile de asigurare a unui sistem eficient de control intern, care să includă proceduri administrative şi contabile, funcţia de monitorizare a conformităţii, de dezvăluire a informaţiei şi raportare şi evaluare a riscurilor. De asemenea, entităţile vor institui şi o funcţie de audit intern, care va avea responsabilităţi ce ţin de: evaluarea funcţionalităţii sistemului de control intern, auditarea strategiilor privind managementul riscurilor cel puţin o dată pe an, monitorizarea realizării acţiunilor stabilite de organele de conducere în urma recomandărilor etc.
Totodată, sunt stabilite noi condiţii de licenţiere a societăţilor de asigurare şi/sau reasigurare (eliberarea/suspendarea/retragerea licenţelor, cerinţele de licenţiere a sucursalei societăţii de asigurare şi/sau reasigurare din alte state, capitalul de dotare a sucursalei, evaluarea calităţii societăţii de asigurare şi/sau reasigurare care solicită înfiinţarea sucursalei).
Cât priveşte reglementarea activităţii, documentul prevede desfăşurarea acesteia doar în baza licenţei eliberate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, la cererea solicitantului. Orice cerere de licenţiere trebuie să fie însoţită de un plan de afaceri, care să includă cel puţin clasele şi riscurile de asigurare şi structura organizatorică din care să rezulte volumul şi complexitatea activităţilor pentru următorii 3 ani.
Altă noutate vizează obligativitatea pentru toate persoanele care îndeplinesc funcţii critice de a fi competente şi onorabile, iar pentru persoanele care ocupă funcţii cheie de a fi supuse cerinţelor de notificare/avizare de către CNPF. Reglementarea acestor funcţii prin proiectul de lege nu împiedică societăţile de asigurare să decidă în mod independent cum vor organiza aceste funcţii în practică sau să poată fi externalizate către experţi, în limitele stabilite prin proiect.
Proiectul de lege stabileşte şi competenţele CNPF în calitate de supraveghetor. Astfel, sunt reglementate măsurile/sancţiunile pe care Autoritatea de supraveghere le poate lua în această calitate, mai cu seamă în cazul în care societăţile de asigurare nu respectă prevederile referitoare la rezervele tehnice şi pe cele privind cerinţele de capital, inclusiv cu interzicerea societăţilor respective să dispună liber de active până la restabilirea conformităţii cu cerinţele legale.
Responsabila din cadrul CNPF a ţinut să sublinieze că, de asemenea, a fost introdus şi conceptul de capital minim, reprezentat de capitalul propriu, cerinţe care urmează a fi îndeplinite etapizat. Capitalul minim variază de la 2,2 până la 6,4 mil. de euro, în funcţie de riscurile din clasele de asigurare, practicate de asigurător. Astfel, pentru societăţile de asigurare care desfăşoară activitate de asigurare generală, acesta va constitui echivalentul în lei a 2,2 mil. euro, iar pentru societăţile de asigurare/reasigurare care desfăşoară activitate simultană de asigurări generale şi de asigurări de viaţă – echivalentul în lei a 6,4 mil. euro.
Un capitol aparte este destinat societăţilor de asigurare aflate în dificultate şi gestiunii crizelor în sectorul de asigurări, prin aplicarea unor instrumente, precum: intervenţia timpurie, rezoluţia/remedierea financiară. Scopul acestor măsuri este de a garanta protecţia creditorilor de asigurări, minimizarea impactului asupra fondurilor de protecţie, protejarea fondurilor publice prin reducerea la minimum a dependenţei de sprijin financiar public, evitarea efectelor negative asupra stabilităţii financiare a pieţei de asigurări etc.
Proiectul statuează aplicarea principiului proporţionalităţii atât cerinţelor impuse societăţilor de asigurare, cât şi activităţii de exercitare a competenţelor, de supraveghere, iar pentru realizarea acestui obiectiv şi pentru aplicarea adecvată a principiului proporţionalităţii, este prevăzută utilizarea de către asigurători a propriilor date pentru a calibra parametrii de subscriere cu cerinţele de capital minim.
În consecinţă, având în vedere că proiectul de lege vizează activitatea şi supravegherea tuturor categoriilor de societăţi de asigurare şi/sau reasigurare, proiectul de lege reglementează şi instituirea „regimului naţional de supraveghere” prin reglementări emise de CNPF menite să îmbunătăţească şi să eficientizeze procesul de autorizare, supraveghere şi control.
Proiectul de lege privind activitatea de asigurare şi reasigurare urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament.
La situaţia din 1 iulie 2020, pe piaţa asigurărilor activau 13 companii de asigurare, care au subscris, în primul semestru curent, prime brute în sumă de 680 milioane lei, în scădere cu peste 10%, şi au achitat despăgubiri şi indemnizaţii de asigurare în sumă de peste 307 mil. lei, în scădere cu peste 11%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Lilia Alcază
