În această perioadă cu struguri în floare pe viţa de vie se poate deja calcula cam care va fi recolta de struguri în anul curent. E drept, se cere admisă o oarecare aproximaţie, dar ea nu schimbă prea mult datele. Logica lucrurilor spune că mai mulţi struguri înseamnă mai mult vin şi, deci, mai mulţi bani. Da, se ştie bine că vinurile bune nu se fac neapărat din struguri mulţi, ci din mai multă experienţă, mai multă tehnologie, mai multă investiţie. Se insistă în continuare pe vinuri de calitate, opinie motivată prin accesibilitate pe piaţă, prin competitivitate, cerere, preţ bun şi, în final, o afacere prosperă. Pentru R. Moldova, lucrul acesta nu ţine de o lume a basmelor, ci este luat direct dintr-o realitate pe care o trăim.
Anume de la această realitate porneşte efortul Agenţiei de Investiţii din Moldova, prin care promovează cu insistenţă Proiectul transfrontalier „WINET – Comerţ şi Inovaţie în Industria Vinului”. Un proiect care, aşa cum am scris şi cu alte ocazii, îşi doreşte să adauge vizibilitate vinurilor noastre vizavi de care piaţa externă este vitală pentru vinificatorii din R. Moldova.
Amintim că este vorba despre un proiect lansat în august 2019 şi care vizează câteva zeci de companii vinicole din regiunea Bazinului Mării Negre – R. Moldova, România şi Bulgaria. La o primă etapă s-a conturat un format care are ca parteneri Camera de Comerţ şi Industrie Stara Zagora (CCISZ) din Bulgaria şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Tulcea (CCIATL) din România. Dar în aceste zile se dă start celei de-a doua etape, etapă care presupune lansarea unei platforme IT online. La sfârşitul acestei luni, la obiectivul privind promovarea sectorului vinicol din cele trei ţări, se adaugă încă unul, nu mai puţin important – lansarea componentei e-trade, care va permite comercializarea produselor vinicole online şi la nivel global. Platforma va mai conţine şi rute interactive, ce vor permite sporirea turismului vinicol, prin integrarea unor circuite şi hărţi turistice interactive, cu posibilitatea de extindere a acestora.
Membrii platformei spun că îşi doresc să valorifice şi ocaziile care li se oferă, iar concentrarea eforturilor în unul comun asigură vizibilitatea de care au nevoie.
Constantin Şevciuc, director şi fondator al vinăriei Chateau Cristi, spune că „scopul de a-i aduce împreună pe vinificatorii moldoveni, români şi bulgari deopotrivă este o idee bună. Da, suntem competitori, dar, în acelaşi timp, membrii fiecărei industrii trebuie să-şi respecte oponenţii şi să conlucreze cot la cot cu ei, pentru o avansare comună, în forţă. Acest proiect oferă oportunitatea de a cunoaşte mai bine piaţa externă, de a face noi legături şi de a crea o reţea de networking în industria vinificaţiei din Bazinul Mării Negre. Aşteptările mele sunt direct proporţionale cu scopurile şi obiectivele proiectului. Şi cred că ele vor fi atinse. În ultima perioadă ne convingem tot mai mult de faptul că, dacă o afacere nu există online, atunci ea nu prea are premise de creştere. Cred că accentele trebuie să fie puse pe digitalizarea efectivă în industria vinicolă. WINET este, în sine, o platformă online pentru industria vinicolă, ceea ce vorbeşte despre faptul că un pas în acest sens a fost făcut deja. Desigur, nici networking-ul offline nu trebuie neglijat, întrucât contactul viu, schimbul de idei şi de bune practici sunt câteva instrumente care au mişcat întotdeauna carul din loc”.
Şi Ana Şandra, director departament Turism, Purcari Wineries, consideră că “orice acţiune care ar spori cognoscibilitatea vinurilor noastre peste hotarele ţării, este benefică nu numai companiei noastre, dar şi ţării, în general, Moldova având un potenţial vinicol enorm. Promovarea printre consumatorii mai puţin familiarizaţi cu produsul nostru, reducerea hotarelor dintre noi şi potenţialii cumpărători, informarea tuturor utilizatorilor despre calităţile produsului nostru, atât vinicol, cât şi turistic, dar şi promovarea valorilor noastre naţionale, sunt idei pe care le salutăm. Începutul unei campanii de promovare şi de prezentare a beneficiilor atât pentru promotorii, cât şi pentru utilizatorii platformei şi informarea corectă, este primul pas spre succes în orice domeniu de activitate.
Elena Uporova, director departament Marketing, vinăria Radacini, vede un potenţial în proiectul WINET. “În primul rând, platformele online sunt cele mai populare resurse pentru obţinerea informaţiilor. Pentru noi, producătorii, acestea oferă o oportunitate suplimentară de identificare a potenţialilor parteneri. În al doilea rând, WINET este o platformă excelentă pentru promovare şi, ceea ce este, de asemenea, de apreciat – ea nu necesită cheltuieli din partea producătorilor. În al treilea rând, beneficiile suplimentare pe care proiectul le oferă, unul dintre exemple fiind: studierea experienţelor producătorilor din ţările vecine, ceea ce va oferi premise pentru discuţii şi pentru împărtăşirea bunelor practici. Ce aşteptări am de la această platformă? Consider că organizarea diverselor seminare tematice, training-uri în domeniul comunicării în ţările respective (România, Bulgaria), a companiilor poziţionate ca lideri de piaţă şi, desigur, mi-aş dori să am ocazia de a participa la programe de schimb de experienţă”.
Proiectul WINET – Comerţ şi Inovaţie în Industria Vinului este finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional BLACK SEA BASIN 2014-2020, iar efectele implementării lui ar putea degaja mult atmosfera tradiţionalelor discuţii dintre producătorii de vinuri şi autorităţi la care asistăm în fiecare toamnă, invocându-se mereu lipsa capacităţilor pentru stocarea vinurilor şi ameninţând cu preţuri extrem de mici pentru struguri de soiuri tehnice. Creşterea vânzărilor este, practic, singura soluţie pe care se poate miza, consumul intern continuând să fie o verigă pe care nu se poate conta prea mult.
O scurtă analiză pe care o făcea relativ nu demult Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, adaugă amănunte importante la datele prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care spune că, dacă calculăm după consumul de alcool pur, fiecare locuitor al Moldovei consumă anual câte 15 litri de alcool etilic. Din acest volum, spune Arpentin, cantitatea de vin industrial constituie doar 5%, dar tot 5% reprezintă şi vinul de casă. Restul, cu regret, este completat de bere şi rachiu. Una dintre concluzii ar fi să insistăm în vederea educaţiei care ar duce la consumul de vinuri şi mai puţin de alte băuturi, însă aceleaşi date ne sugerează că “exporturile sunt uşa de care trebuie să avem grijă să fie deschisă”. Acesta este, de fapt, şi scopul Proiectul transfrontalier „WINET – Comerţ şi Inovaţie în Industria Vinului”.
Constantin Olteanu
