Sfârşitul primăverii a fost marcat în capitală de desfăşurarea primului Forum investiţional municipal, eveniment despre care se vorbea cu ceva timp înainte, dar care porneşte de la o stare de lucruri aflată în contradicţie directă cu necesităţile investiţionale ale urbei şi ale localităţilor pe care le ţine sub umbrela sa.
Cu sau fără întruniri, dezbateri, rapoarte şi luări de atitudine, problema investiţiilor în capitală este una destul de actuală şi ea nu se rezolvă în nici un caz cu două-trei lopeţi de asfalt, cu marcarea unei porţiuni de trotuar pe care, ulterior, o vom raporta ca parcare, cu o bandă pentru biciclişti doar ca să facem poze.
O radiografie sumară scoate la vedere câteva date: oraşul Chişinău rămâne şi mai departe principalul pol economic al ţării, care ocupă 1,5% din teritoriul ţării, cu o pătrime din totalul populaţiei Republicii Moldova şi cu două treimi din numărul de întreprinderi.
Caracteristicile indică un potenţial economic enorm, ceea ce ar însemna, înainte de toate, capacităţi de absorbţie a unui volum de investiţii extrem de impresionant. Dar atragerea investiţiilor nu trebuie lăsată doar pe seama unor capacităţi şi a unui potenţial citit prin statistici şi articole de ziar. De cele mai multe ori instituţiile municipale se lasă prinse în vârtejul problemelor cotidiene – tomberoane în cartier, rampe de acces în instituţiile publice, câini vagabonzi, lopeţi pentru deszăpezire, iar politicile investiţionale şi acţiunile concrete se retrag în discursuri caligrafiate frumos şi citite melodios prin şedinţe.
Consiliul municipal Chişinău a aprobat încă în iulie anul trecut crearea Comisiilor mixte ale aleşilor locali între municipiul Chişinău şi oraşele înfrăţite, crearea Consiliului Economic pe lângă Primăria municipiului Chişinău, organizarea Forumului investiţional în municipiul Chişinău. Aşa cum s-a decis atunci, crearea şi funcţionarea Consiliului Economic pe lângă Primăria municipiului Chişinău în calitate de organ consultativ “urmăreşte facilitarea dialogului între reprezentanţii comunităţii de afaceri şi formatorii de politici în vederea dezvoltării unui climat socio-economic favorabil şi a unui mediu de afaceri non discriminatoriu, transparent şi favorabil investiţiilor în municipalitate”.
Viorel Chivriga, expert IDIS Viitorul, este de părere că activitatea economică din Chişinău este umbrită, în mare parte, de anumite decizii, de cele mai multe ori de natură politică şi frânează dezvoltarea capitalei. Chişinău este un puternic generator de locuri de muncă, inclusiv pe segmentul serviciilor şi al comerţului, în construcţii şi educaţie, iar prezenţa sau absenţa investitorului arată fără multă întârziere cât de eficiente şi de corecte sunt politicile implementate, câtă deschidere manifestă economia în faţa businessului, ce se întâmplă cu relaţia business-autorităţi şi cine are de câştigat în urma stabilirii unor relaţii economice.
Orice abordare a acestui subiect se face utilă atâta timp cât acestea vizează intensificarea fluxurilor investiţionale în municipiul Chişinău, prin atragerea atenţiei investitorilor străini asupra economiei capitalei ţării, cu potenţial de dezvoltare; identificarea şi promovarea proiectelor investiţionale de perspectivă; facilitarea dialogului între investitori şi companiile locale; focusarea atenţiei investitorilor spre unele sectoare concrete ale economiei locale şi naţionale, promovarea imaginii municipiului Chişinău şi a Republicii Moldova.
Conducerea primăriei – interimară sau nu – se declară într-o constantă căutare de investitori pentru a stabili parteneriate publice private şi a dezvolta Capitala. Potrivit unor declaraţii relativ recente, municipalitatea este gata să pună la dispoziţia investitorilor 38 de clădiri şi terenuri, nefolosite, dar care, prin investiţii, pot fi transformate în instituţii unde pot fi dezvoltate afaceri cu viitor garantat.
Una dintre clădirile pe care le propune municipalitatea investitorilor străini este cea a fostei uzine de televizoare. Clădirea, care aparţine Primăriei, are o suprafaţă de peste nouă mii de metri pătraţi. Acum, din cele cinci etaje, doar parterul este folosit de un agent economic, iar restul etajelor nu sunt utilizate.
Chişinăul este gata să încheie parteneriate cu orice investitor luminat de ideea de a dezvolta o afacere, de a se implica în viaţa municipiului, de a crea locuri de muncă.
În acelaşi timp, oraşul Chişinău este aglomeraţia urbană cu cea mai densă reţea de drumuri (83 km de drum per km2). Însă starea drumurilor în municipiu este una destul de jalnică. În fiecare an conducătorii de transport motorizat se confruntă cu gropi, ambuteiaje, lipsa locurilor de parcare, iar pietonii – cu starea deplorabilă a infrastructurii pietonale.
Oraşul Chişinău, împreună cu localităţile din cadrul municipiului, numără circa 900 de străzi cu o lungime totală de puţin peste 672 de kilometri. Suprafaţa părţilor carosabile ale acestor străzi măsoară circa 18 milioane de metri pătraţi, iar lungimea trotuarelor constituie 446 km cu o suprafaţă totală de 1,8 milioane de metri pătraţi.
Însă, deşi, în fiecare an, sunt alocate sume impunătoare pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor din oraş, starea generală a infrastructurii rutiere şi pietonale nu se îmbunătăţeşte. Conform autorităţilor municipale, cea mai importantă cauză a calităţii joase a drumurilor în Chişinău este finanţarea insuficientă a acestei infrastructuri. Este domeniul în care investiţiile ar fi extrem de benefice, capacitatea de absorbţie fiind greu de măsurat. În acelaşi timp, o analiză a bugetelor municipale din ultimii ani arată că problema ţine mai mult de eficienţa gestiunii banilor alocaţi decât de cantitatea lor.
Ceea ce se vede acum cu ochiul absolut neînarmat, e că partea cea mare a mijloacelor investite au drept ţintă consumul. Restaurante, terase, centre comerciale… Nimic deosebit. E ca la restul lumii, dar lumea cea bună investeşte şi în lucruri a căror viaţă este mult mai lungă decât termenul de păstrare a unei halbe cu bere. Metrouri, parcări, educaţie, sănătate, apeducte, întreprinderi generatoare de resurse. Pentru ca viitorul să poată căpăta siguranţa de care are nevoie şi pentru ca strălucirea lui să fie una reală, dar nu una iluzorie.
Constantin Olteanu
