Un an în care ne dorim să urmărim feericul spectacol al revenirii economiei şi vieţii în albia normalităţii

Timpul care s-a scurs între 1 ianuarie şi 1 decembrie 2020 a ţinut să demonstreze cu încăpăţânare că atunci când nu circulă oamenii, într-o mare măsură nu circulă nici mărfurile. Chiar dacă, la început de perioadă, insistam să scriem cu litere mari contrariul. Ca argument – nimic mai convingător decât bilanţul activităţii comerciale.

Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) spun că în ianuarie-decembrie exporturile de mărfuri au însumat 2267,0 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă o reducere cu 11,5 la sută în comparaţie cu perioada respectivă a anului prepandemic. Aşa cum comerţul extern are de la o vreme ca şi componentă distinctă partea de reexport a mărfurilor, constatăm că exportului autohton îi revin 1744,2 milioane de dolari, ceea ce ar însemna trei pătrimi din valoarea totală sau cu 4,4 la sută mai puţin decât în anul 2019.

De cealaltă parte, valoarea reexporturilor însumează 522,8 milioane dolari SUA. Având aproape un sfert din totalurile exporturilor şi raportând o scădere cu aproape 29 la sută, reexportul influenţează dramatic evoluţia generală în acest domeniu. Buletinul de identitate al reexporturilor certifică în continuare un şir de activităţi prezente deja de mai mulţi ani în R. Moldova – îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, seturi de fişe pentru bujiile de aprindere şi alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi, articole de buzunar din piele şi din materiale textile, nuci decojite, scaune, părţi de scaune, jucării, volane, coloane şi cutii de direcţie pentru autovehicule.

Menţinerea unei relaţii active între partenerii comerciali la scară globală a cerut soluţii reale pentru buna organizare a serviciilor de transport. Cert e că aproape toate mijloacele de transport au fost favorizate în situaţia în care preţul petrolului la scară mondială a influenţat, în sensul reducerii, preţul la carburanţi. Prin urmare, transportul a devenit mai accesibil, iar cota acestuia în totalul costurilor mărfurilor a cedat vizibil. Ca şi până acum, mijloacele de transport rutier, în ianuarie-noiembrie 2020, au rămas a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (88,3 la sută din total exporturi), după care urmează transportul maritim (7,0 la sută), feroviar (2,8 la sută) şi aerian (1,9 la sută). E de notat că, deşi transportul aerian a fost la fel de solicitat ca şi, bunăoară, în anul 2000, timp de două decenii transportul rutier şi-a dublat volumul serviciilor prestate în vederea exportului de mărfuri. Este raţional să vedem totuşi din contul cui s-a produs această dublare? Statistica spune că în anul 2000 transportul feroviar asigura aproape jumătate din exporturi, pe când în anul curent acesta abia se apropie de trei la sută. Ceea ce trebuie să înţelegem este că transportul rutier a fost ales drept soluţie în situaţia în care trenurile au fost trecute pe linie moartă, chiar dacă acestea din urmă erau mult mai avantajoase la preţ.

O lungă perioadă de timp exporturile şi importurile Moldovei insistă pe dimensiunea geografică a acestora, lor atribuindu-li-se în mod constant două din cele patru puncte cardinale – fie Est, fie Vest. Se constată de la un an la altul o tendinţă constantă de creştere a exporturilor pe direcţia Uniunii Europene. În ianuarie-noiembrie 2020 acestea au însumat 1520,5 milioane de dolari SUA, cu o reducere de 7 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2019. Exporturile spre Vest au o pondere de 67 la sută în totalul comerţului extern, însă scăderea per ansamblu este determinată de mărfurile vândute în Est, a căror valoare este de 340 milioane dolari, reducerea fiind de 15 la sută faţă de ceea ce am avut în anul precedent.

În linii mari, aproape toate ţările cu care avem stabilite relaţii comerciale au redus din volumul mărfurilor moldoveneşti puse pe rafturi, aşa cum cea care a dictat a fost cererea şi nici de cum capacitatea noastră de export. BNS informează că în intervalul ianuarie-noiembrie mărfurile noastre au urmat, în fond, aceleaşi căi, ajungând în aceleaşi puncte de destinaţie: România (28,4% din total exporturi), Germania (9,2%), Federaţia Rusă (8,7%), Italia (8,6%), Turcia (6,6%), Polonia (4,4%), Republica Cehă (3,3%), Belarus (2,7%), Ucraina (2,6%), Elveţia (2,4%), Bulgaria (2,4%), Olanda (2,3%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1,7%), Spania (1,3%), Franţa (1,2%), Grecia (1,1%). În comparaţie cu anul 2000, volumul exporturilor în ţările Uniunii Europene s-a dublat: de la 34,1 la sută la 67,1 la sută în anul 2020. Lista ţărilor în care exporturile s-au redus este mult mai lungă decât lista ţărilor în care exporturile au crescut, dar creşterile sunt prea slabe pentru a acoperi tendinţa generală de descreştere.

Au scăzut şi importurile – cu 8,6 la sută în comparaţie cu perioada corespunzătoare. O concluzie pripită ar fi că mărfurile noastre rămase acasă ca urmare a reducerii exporturilor trebuia să influenţeze intrările altor mărfuri în ţară. Dar concluzia e într-adevăr pripită. Pentru că nu pastele au luat cu asalt vama ţării. Am importat maşini şi echipamente pentru transport (26,0 la sută); mărfuri manufacturate (19,9 la sută); produse chimice (15,4 la sută); produse alimentare şi animale vii (12,1 la sută); articole manufacturate diverse (11,0 la sută); combustibili minerali (10,8 la sută).

Până la urmă, cea care aduce claritate asupra schimburilor de mărfuri între R. Moldova şi restul lumii este balanţa comercială. Evident, ne dorim ca aceasta să încline uşor în favoarea noastră, însă această cotă este foarte şi foarte greu de atins. Deficitul balanţei comerciale în luna noiembrie 2020 a fost de 260,9 milioane dolari SUA, cu 16,8 milioane dolari SUA (+6,9%) mai mult faţă de cel înregistrat în luna octombrie 2020 şi cu 23,4 milioane dolari SUA mai mult comparativ cu luna noiembrie 2019.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-noiembrie 2020 a fost de 46,8 la sută, fiind în descreştere cu 1,5 puncte procentuale comparativ cu perioada similară din anul 2019.

Cu ţările Uniunii Europene gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-noiembrie 2020 a constituit 68,4 la sută, în creştere cu 5,2 puncte procentuale faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent.

Cu ţările CSI, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-noiembrie 2020 a marcat 28,7 la sută, în scădere cu 2,9 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2019.

Factorii principali care au generat asemenea scăderi sunt cei despre care am vorbit şi am tot vorbit de-a lungul întregului an 2020. Marea speranţă a anului curent e că deschiderea pe care ne-o dorim se va produce, iar dincolo de această deschidere vom urmări cu plăcere feericul spectacol al revenirii economiei şi vieţii în albia normalităţii.

Constantin Olteanu

Numarul ziarului: 
Nr.03 (877) din 27 ianuarie 2021