Interviu cu Tudor Muravschi, preşedintele Bursei de Valori a Moldovei.
– Mulţi asociază numirea Dvs. în funcţia de preşedinte al Bursei de Valori din Moldova (BVM) cu dorinţa acţionarilor de a efectua o serie de modificări şi actualizări în activitatea BVM. În acest sens, care sunt priorităţile Dvs. în calitate de conducător şi ce schimbări sunteţi gata să întreprindeţi pentru a corespunde aşteptărilor acţionarilor Bursei?
– Ca să dau un răspuns cuprinzător la această întrebare, ar trebui să începem cu o retrospectivă a ultimilor ani şi a circumstanţelor în care activează Bursa. Cunoaştem cu toţii că declanşarea pandemiei COVID-19, precum şi criza financiară generată de aceasta, a avut un impact considerabil asupra pieţelor financiare internaţionale, iar asupra pieţei de capital din Republica Moldova impactul a fost deosebit de mare, caracterizat de o reducere drastică a activităţii investiţionale, volumele de tranzacţionare cu valori mobiliare reducându-se până la minime istorice, iar perceperea Bursei de Valori – ca alternativă de finanţare şi de plasare a economiilor sau efectuare a investiţiilor practic – s-a redus la zero. În astfel de împrejurări, o revizuire a proceselor şi a costurilor operaţionale aferente a devenit o necesitate primară dar şi un punct crucial, din care se conturează direcţiile prioritare de dezvoltare ale BVM. Astfel, ne propunem să ne consolidăm imaginea pozitivă pe care o avem. Vrem sa fim prezenţi în economia locală atât în calitate de canal de finanţare pentru companii, cât şi ca mijloc de sporire a bunăstării, iar opţiunea de a investi prin intermediul Bursei să devină o alternativă conştientă pentru întreaga noastră societate. Întrucât rolul de bază al Bursei este de a facilita fluxurile financiare dintre investitorii care dispun de capital pentru efectuarea investiţiilor şi companiile care au nevoie de acest capital pentru a se dezvolta – ne dorim să sporim lichiditatea astfel, încât să avem cât mai multe companii la bursă, iar pentru ca investitorii să vină să investească banii lor, trebuie ca procesul de investiţie să fie cât mai simplu. Prin urmare, digitalizarea este un alt punct pe lista noastră de priorităţi, fiind deja întreprinse anumite acţiuni în acest sens. Din păcate, tot ce ţine de tehnologiile informaţionale, mai ales în domeniile sensibile, precum cel financiar – implică o atenţie sporită, necesită o echipă experimentată cât şi suficient timp. Totuşi, ne aşteptăm că rezultatul va fi unul de impact, care printre altele va însemna consolidarea capacităţii bursei de a interacţiona cu 1) societăţile de investiţii – ceea ce va permite dezvoltarea platformelor de tranzacţionare care să fie cât mai prietenoase şi 2) cu investitorii – prin îmbunătăţirea căilor de furnizare a informaţiei relevante în procesul de luare a deciziei cu privire la investirea în instrumentele financiare admise la bursă.
Referitor la acţionarii noştri – luăm în considerare profitabilitatea afacerii bursei pentru că ne dorim să generăm randamente bune acţionarilor pe termen mediu şi lung. Ne concentrăm pe cei trei piloni care finanţează activitatea bursei: vânzarea de date, taxele aplicate emitenţilor şi comisioanele din tranzacţionare, fiind atenţi şi la controlul costurilor.
Suntem totuşi realişti şi conştientizăm faptul că nivelul de incertitudine impus de situaţia tensionată din regiune este de durată, iar schimbările pe care ne propunem să le implementăm nu vor avea impact imediat, ci mai degrabă unul cumulativ, care se va evidenţia pe măsură ce lucrurile vor reveni la normalitate.
– Care sunt principalele provocări cu care se confruntă bursa în activitatea sa şi cum pot fi depăşite acestea în viziunea Dvs.?
– Pe termen scurt, provocarea de bază cu care se confruntă bursa este de ordin legal şi constă în necesitatea de a satisface anumite cerinţe aferente capitalului propriu. Cerinţele date derivă din legislaţia cu privire la piaţa de capital şi prevăd, începând cu anul 2013, o creştere etapizată a activelor nete ale operatorului de piaţă, următorul nivel urmând a fi atins în septembrie 2023. În contextul evenimentelor din ultimii ani, precum şi a crizei economice generate de acestea, satisfacerea cerinţelor aferente capitalului propriu este o sarcină complexă, care urmează a fi îndeplinită inclusiv cu implicarea acţionarilor BVM. Aici este de menţionat suportul din partea CNPF, astfel avem toate premisele ca să ne aşteptăm la o relaxare a acestor prevederi legale, prin ajustarea acestora la realităţile economice existente.
Pe termen mediu şi lung principala provocare rămâne a fi diversificarea instrumentelor financiare disponibile şi creşterea lichidităţii pe bursă. Aici merită a fi menţionată atenţia acordată sectorului de obligaţiuni, această piaţă este una foarte interesantă prin faptul că o entitate care s-a finanţat emiţând obligaţiuni e foarte probabil că va rămâne partenerul nostru şi după maturitatea emisiunii, optând pentru o refinanţare prin mecanismele bursiere. Totodată, suntem în aşteptarea lansării pe bursă a valorilor mobiliare de stat, iniţial a celor cu termen lung de circulaţie. Ne bucură faptul că Ministerul Finanţelor este un partener al întregii pieţe de capital, confirmându-ne lansarea pieţei secundare prin intermediul bursei pentru acest tip de instrumente până la finele anului. Considerăm că lansarea acestei pieţe va contribui la dezvoltarea segmentului de obligaţiuni şi va servi drept exemplu, inclusiv pentru emitenţii corporativi, pentru că o astfel de finanţare este posibilă şi deseori se face la costuri reduse comparativ cu metodele tradiţionale de finanţare.
O altă acţiune mai mult ca binevenită ar fi listarea la bursă a companiilor în capitalul cărora participă statul, acest lucru va fi benefic nu numai din prisma evoluţiei valorii de piaţă a companiilor listate, ci şi din perspectiva creşterii transparenţei şi a îmbunătăţirii guvernanţei acestora.
– Sunt clare aşteptările pe care le aveţi de la regulator şi de la Ministerul Finanţelor. Dar, cum credeţi, acţionarii bursei sunt gata să contribuie financiar la majorarea capitalului social al acesteia, la achiziţionarea şi implementarea de noi produse informaţionale etc. De exemplu, Parlamentul a adoptat o lege care permite SRL să emită obligaţiuni corporative. Sunteţi gata, împreună cu acţionarii, să lansaţi noi produse şi servicii, o platformă de vânzări orientată spre acest grup de potenţiali emitenţi?
– Cu privire la obligaţiunile corporative, mă refer inclusiv la obligaţiunile care ar putea fi emise de către societăţile cu răspundere limitată, – în prezent Bursa este pregătită în totalitate pentru a admite şi a asigura circulaţia acestor instrumente financiare. Drept exemplu menţionez cele patru emisiuni de obligaţiuni care deja circulă în cadrul Bursei. Este vorba despre obligaţiuni municipale, cea mai mare fiind în valoare de 65 mil. lei. Prin urmare, nu ne rămâne decât să fim cu toţii martorii lansării pe bursă şi a obligaţiunilor corporative.
În ceea ce ţine de acţionarii noştri, după cum am menţionat, în contextul în care urmează să corespundem anumitor norme de suficienţă a capitalului propriu, suportul acţionarilor în acest sens este un imperativ. A fost lansat şi un proces de consultare a acţionarilor, am primit deja şi un feedback la acest capitol. În timpul apropiat urmează să anunţăm şi convocarea adunării generale la care va fi luată o decizie cu privire la aspectul dat.
În ceea ce priveşte necesitatea şi beneficiile aferente procesului de modernizare a sistemelor informaţionale, pot afirma cu certitudine că atât noi, cât şi acţionarii noştri suntem conştienţi de potenţialul dat şi după cum am menţionat, deja întreprindem acţiuni pentru valorificarea acestuia.
– Povestiţi-ne despre colaborarea Bursei de Valori cu Depozitarul Central Unic. Care sunt perspectivele acestei colaborări, cu ce probleme vă confruntaţi?
– Am fost martor la apariţia Depozitarului Central Unic. Îmi aduc aminte că întreaga piaţă aştepta cu o anumită reticenţă apariţia acestui nou participant, dar în scurt timp au devenit evidente beneficiile aduse prin digitalizarea proceselor conexe de care a fost însoţită lansarea acestuia. A dispărut necesitatea deplasării fizice pentru realizarea anumitor acţiuni, fiind astfel redus timpul necesar pentru interacţionarea cu depozitarul. Cu alte cuvinte, am asistat la faptul cum tehnologia poate uşura activitatea. Evident, faptul retragerii forţate a licenţei depozitarului precedent a avut un impact financiar negativ asupra acţionarilor fostului depozitar, totuşi, schimbările care au avut loc au contribuit la îmbunătăţirea infrastructurii pieţei de capital.
Actualmente bursa interacţionează cu Depozitarul Central Unic în baza unui canal informaţional securizat, totuşi credem că această interacţiune poate fi îmbunătăţită în sensul creşterii nivelului de automatizare. Ne propunem ca odată cu modernizarea sistemului informaţional, conexiunea dată să devină una şi mai performantă.
– Avem emitenţi care au plasat valori mobiliare la Bursa de Valori din Bucureşti, unii chiar la Bursa de Valori din Londra. Intenţionaţi să cooperaţi cu burse regionale, cum ar fi Bursa de Valori din Bucureşti?
– În ceea ce ţine de listarea unor emitenţi autohtoni pe bursele din străinătate, această practică oferă instrumentelor financiare ale acestora o expunere faţă de o piaţă mai mare, procesul dat este unul complex şi este însoţit de anumite costuri inclusiv de ordin continuu, pe care nu toate companiile şi le pot asuma. Procesul dat se manifestă la nivel global, atunci când o entitate decide să-şi listeze valorile mobiliare pe o piaţă străină pentru a beneficia de avantajele acesteia. Acest proces implică şi avantaje pentru piaţa de capital autohtonă datorită faptului că atrage atenţia investitorilor străini asupra oportunităţilor investiţionale locale, sporind astfel vizibilitatea instrumentelor financiare în circulaţie.
Referitor la colaborarea BVM cu alte burse, aceasta este realizată prin intermediul asociaţiilor internaţionale, astfel deţinem statutul de observator al Federaţiei Burselor Euro-Asiatice şi cel de participant al Asociaţiei Internaţionale al Burselor din ţările Comunităţii Statelor Independente. Totodată, suntem parte a unui Acord de cooperare cu Bursa de Valori Bucureşti. Este evident că avem ce învăţa de la colegii noştri din străinătate, mai ales dacă privim din prisma vechimii instituţionale şi al dimensiunii pieţei în care activăm, în acest sens preluarea practicilor bune nu poate decât să faciliteze dezvoltarea BVM.
– În calitate de preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei, ce recomandări aveţi pentru emitenţii moldoveni?
– Sunt convins că, conştientizarea şi familiarizarea emitenţilor autohtoni cu avantajele listării şi metodele de atragere a finanţării prin intermediul pieţei de capital va spori randamentul propriilor afaceri, pentru că, reiterez, atragerea acestor finanţării se face adesea la costuri reduse. Totodată, cred că din punct de vedere al antreprenoriatului, fiecare antreprenor are obligaţia morală, să ia în consideraţie această posibilitate, specialiştii bursei şi ai societăţilor de investiţii fiind disponibili să ofere consultanţa necesară în acest sens.
– Vă mulţumim!
