Centrul Analitic Independent Expert-Grup a făcut public cel de-al doilea clasament al nivelului de transparenţă a acţionarilor băncilor din Republica Moldova.
Estimările vizează situaţia de la 31 iulie. Prima concluzie la care ajungi, comparând ultimul rating cu cel din februarie, e că lucrurile s-au schimbat. Unele bănci au evoluat în top. Au devenit mai deschise.
Transparenţa acţionarilor, mai bine zis a beneficiarilor finali, rămâne o problemă. Şi misiunea Fondului Monetar Internaţional, care s-a aflat în vizită la Chişinău în perioada 5-15 iulie, menţiona că noul program cu Republica Moldova are ca scop, inclusiv, “abordarea vulnerabilităţilor infiltrate de mult timp în structura netransparentă a acţionarilor băncilor”.
Potrivit clasamentului, la situaţia de la 31 iulie, patru bănci din cele 11 analizate au dat dovadă de o “transparenţă foarte înaltă, iar despre marea majoritate a acţionarilor există volume mari de informaţii publice care confirmă calitatea şi valoarea lor pentru bancă”, constată Centrul Analitic Independent Expert-Grup.
În opinia experţilor, băncile cu cea mai înaltă transparenţă sunt: Mobiasbancă – Groupe Société Générale, ProCredit Bank, BCR Chişinău şi Eximbank – Gruppo Veneto Banca, singurele instituţii bancare cu capital majoritar străin, fondate de bănci-mamă sau grupuri financiare din UE.
Alte trei bănci, Moldova-Agroindbank, FinComBank şi Comerţbank demonstrează un “nivel înalt de transparenţă, există un volum semnificativ de informaţie despre majoritatea acţionarilor băncii”. La situaţia din februarie, în această categorie figura doar o singură bancă.
„Băncile comerciale au fost destul de receptive la apelurile noastre de publicare a informaţiilor referitoare la acţionari, astfel că scorul multor bănci a fost îmbunătăţit. Dacă trendul continuă, cred că în următoarele 2-3 ediţii ale Ratingului, majoritatea băncilor vor fi notate cu 4 sau 5 stele în clasamentul nostru”, a comentat optimist rezultatele analizei Natan Garştea, director program la Expert-Grup şi unul din autori.
Cele mai grave probleme se atestă la EuroCreditBank, iar alte trei bănci, Moldindconbank, Victoriabank şi EnergBank, au un nivel mediu de transparenţă.
Expertul Natan Garştea a notat că ratingul prezentat nu reflectă solvabilitatea şi stabilitatea financiară a băncilor comerciale, ci se referă strict la componenţa beneficiarilor finali ai acţiunilor bancare, analizaţi prin prisma a doi indicatori de percepţie: transparenţa şi puterea financiară.
Există restanţe în ceea ce priveşte transparenţa şi calitatea acţionarilor, dezvoltarea instrumentarului de intervenţie a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) şi returnarea fondurilor deturnate, deşi în perioada aprilie – iulie 2016 au fost întreprinse mai multe acţiuni de reformare a sectorului financiar-bancar. La această concluzie a ajuns acelaşi Centru Analitic Independent care a lansat numărul doi al publicaţiei “Monitorul Financiar”.
Printre realizările Guvernului din ultimele luni, experţii menţionează îndeplinirea acţiunilor ce ţin de sectorul financiar-bancar din Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare – acţiuni esenţiale pentru reluarea asistenţei financiare externe. Drept dovadă este Legea cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare şi Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor care, deşi se prezintă a fi destul de complexe şi cu implicaţii majore pentru sectorul financiar, au fost elaborate în termeni rapizi.
“Un alt progres notabil a fost anunţul FMI privind înţelegerea la nivel de experţi asupra unui nou Acord privind politicile economice şi financiare cu Guvernul Republicii Moldova. Acesta vine să dea o anumită doză de încredere pentru toţi partenerii externi asupra mediului economic şi politic din ţară”, apreciază experţii.
Totuşi, măsurile întreprinse până în prezent “nu sunt pe deplin suficiente pentru asigurarea unui sistem financiar eficient şi nici pentru prevenirea crizelor similare pe viitor”. Multe semne de întrebare rămân în jurul calităţii activelor din întreg sectorul bancar, dar şi în ceea ce priveşte situaţia generală la cele mai mari trei bănci care continuă să se afle sub supraveghere specială, subliniază autorii publicaţiei. De asemenea, “nu a fost pe deplin realizată una din principalele recomandări ale FMI şi anume calitatea şi transparenţa acţionarilor bancari, în condiţiile în care asupra mai multor pachete de acţiuni există dubii în ceea ce priveşte beneficiarii reali”.
În vederea continuării şi accelerării ritmului de reforme în sectorul financiar-bancar, Expert-Grup recomandă realizarea deplină şi calitativă a prevederilor ce ţin de sectorul financiar-bancar din Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare, asigurarea unei investigaţii ample şi transparente asupra fraudelor din sectorul bancar, care să cuprindă o perioadă de timp mai îndelungată, fapt ce în mod probabil ar impulsiona recuperarea fondurilor deturnate.
De asemenea, se impune respectarea cerinţelor privind spălarea banilor şi evidenţierea tuturor statelor şi teritoriilor ce nu implementează în legislaţia naţională standardele internaţionale de transparenţă sau sunt calificate ca şi jurisdicţii offshore.
Expert-Grup reiterează necesitatea realizării recomandărilor formulate anterior, printre care: eliminarea oricăror interacţiuni dintre „companiile offshore” şi băncile comerciale din Moldova, întrucât acesta a fost un element esenţial în deturnarea fondurilor din băncile comerciale lichidate; reformarea cadrului de garantare a depozitelor bancare, inclusiv prin majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare în următorii ani până la cel puţin 12 salarii medii pe economie (aproximativ 60 000 lei). Sporirea cerinţelor prudenţiale în vederea eliminării activelor toxice din întreg sectorul bancar; reformarea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară, astfel încât responsabilităţile acestuia să nu se suprapună cu cele ale BNM şi CNPF; accelerarea implementării prevederilor Acordului de Asociere, în special la capitolul servicii financiare, sunt alte recomandări formulate de experţi.
Tot mai multe detalii cu privire la spălarea a miliarde de dolari printr-o bancă din Moldova ies la lumină. Săptămâna trecută, pentru prima dată, procurorii anticorupţie au păşit pragul Băncii Naţionale a Moldovei.
Fostul viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Emma Tăbârţă, directorul Departamentului supraveghere bancară, Matei Dohotaru şi directorul Departamentului reglementare şi autorizare, Vladimir Ţurcan, au fost reţinuţi în dimineaţa zilei de 5 august de procurorii anticorupţie. Persoanele vizate sunt acuzate că nu au întreprins măsurile necesare în raport cu Moldindconbank, instituţie prin care au fost derulate tranzacţii suspecte de peste 20 miliarde de dolari. Aceste sume au trecut tranzit prin conturi deschise la Moldindconbank de către bănci din Federaţia Rusă.
„Încasarea acestor bani a fost posibilă datorită neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu din partea acestor persoane din cadrul BNM. Temei pentru reţineri au servit şi declaraţiile unor martori care au apărut după intensificarea investigaţiilor în ceea ce priveşte spălarea celor 20 miliarde de dolari”, a declarat procurorul Anticorupţie, Viorel Morari.
BNM a difuzat un scurt comunicat în care menţionează: “Banca Naţională a luat act de acţiunile demarate de organele de anchetă în ceea ce priveşte doi angajaţi cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei. BNM se abţine de la orice comentarii publice referitoare la cauza penală, însă va colabora cu organele de anchetă pentru ca investigaţia să fie obiectivă”.
Judecătoria Buiucani a decis, pe 6 august, arestarea preventivă a fostului viceguvernator al BNM pentru 25 de zile, iar celor doi şefi de direcţie ai BNM le-a fost aplicat arest preventiv pentru 25 şi 30 de zile.
Un alt figurant al acestei “spălătorii”, Veaceslav Platon, se află în arest la Kiev. Potrivit ultimei investigaţii realizate de reporterii Rise-Moldova, controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon a fost implicat în tentativa de preluare a pachetului majoritar de acţiuni la cea mai mare bancă din Republica Moldova, Moldova Agroindbank. Banii au provenit din cunoscutul „Laundromat” care este cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est.
În perioada 2010-2014, organizaţiile criminale şi politicienii corupţi din Rusia au transferat 20 miliarde de dolari obţinuţi din afaceri murdare, prin acest sistem format din zeci de companii offshore şi bănci, în care au fost utilizate credite false şi interpuşi. Procesul de spălare a banilor a fost „legalizat” de judecători din Republica Moldova, iar odată „albite”, sumele au fost răspândite în întreaga Europă prin intermediul băncilor letone.
Reporterii RISE Moldova au urmărit firul tranzacţiilor prin care mai multe firme offshore, reprezentate de persoane “proxy” din Ucraina, au devenit acţionare la MAIB. Printre aceste companii sunt Azyol, Dilnoro Group, Hesson Solution şi altele.
În total, peste 13 milioane de dolari proveniţi dintr-un sistem gigant de spălare a banilor din Rusia care a tranzitat Republica Moldova – „Laundromatul” – s-au întors la Chişinău. Banii au fost investiţi în acţiuni la „Moldova Agroindbank”. Azyol, împreună cu alţi acţionari, au ajuns să deţin aproape 40% din acţiunile MAIB, iar recent Banca Naţională a Moldovei a depistat că firma, cu sediul în Cipru, împreună cu alţi acţionari – care în total deţineau 39,5% din MAIB – au acţionat în mod concertat, procurând acţiuni MAIB fără permisiunea BNM.
Vlad Bercu
