Tot mai mulţi moldoveni utilizează combustibil bio

Microîntreprinderile din regiunile rurale vor putea beneficia de subvenţii la instalarea cazanelor bazate pe biomasă. În urma numeroaselor solicitări, Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită microîntreprinderilor accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă. Astfel, microîntreprinderile (cu cel mult 9 angajaţi şi vânzări anuale, precum şi active, de maxim 3 milioane lei) vor putea beneficia de subvenţii de 30% din valoarea cazanului, dar nu mai mult de 1000 de euro.

Până acum, programul era destinat doar gospodăriilor casnice. Astfel că 6 gospodării şi-au instalati deja cazane pe bază de biomasă şi le-au fost rambursate 30% din costuri. Alte 32 de familii sunt în proces de instalare a cazanelor moderne pe bază de biomasă, produse sau asamblate în Republica Moldova. De asemenea, a fost exclusă limita de capacitate de 25 kw a cazanului, fiind astfel acoperite de program şi casele de locuit cu o suprafaţă mai mare de 250 metri pătraţi.

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe bază debiomasă pentru gospodăriile casnice este realizat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în parteneriat cu Proiectul UE-PNUD „Energie şi Biomasă”. În cadrul acestui Program, cel puţin 600 de familii vor putea cumpăra cazane moderne pe bază de biomasă, 30% din cheltuieli fiind rambursate din fondurile Uniunii Europene.

Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, care a prezidat şedinţa, a declarat că astfel microîntreprinderile au şanse reale să-şi reducă din costurile cu energia pe baza tehnologiilor moderne şi să dezvolte infrastructura serviciilor în zonele rurale, spre beneficiul locuitorilor din sate.

Totodată, în cadrul şedinţei a fost modificată procedura de achiziţii şi livrare a liniilor de brichetare pentru întreprinderile beneficiare ale programului. Astfel, pentru a accelera procesul, a fost exclusă obligativitatea procedurilor de achiziţii publice, banii pentru procurarea utilajelor de brichetare urmând a fi transferaţi furnizorului selectat de beneficiar, în baza unui contract tripartit între Agenţia pentru Eficienţă Energetică, furnizor şi beneficiar.

Această componentă a proiectului prevede acordarea în leasing pe o perioadă de 3 ani, fără dobândă, cu TVA la cota 0 şi cu scutire de plata procedurilor vamale la import, a utilajului de fabricare a combustibilului din biomasă solidă. Suma maximă alocată este de 750 de mii de lei. În cadrul acestui program, primii 6 beneficiari urmează să primească la începutul lunii decembrie liniile de brichetare.

Avantaje

Potrivit experţilor, investiţiile în cazane pot fi recuperate în 5-7 ani, o tonă de pelete costând 2000-2500 lei. Pe zi, sunt necesare aproximativ 16 kg de pelete şi bricheţi pentru a încălzi casa, în funcţie de suprafaţa acesteia.

Unul din avantajele cazanelor este evitarea riscului de autoîncălzire, cum se întâmplă în cazul sobelor, de exemplu, astfel evitându-se incendiile generate de sistemul automatizat de reglare a temperaturii.

Pe lângă preţul redus al combustibilului solid (biomasa), acesta nu poluează atmosfera.

Biomasa este disponibilă pentru utilizare practic peste tot în lume. Costul accesibil şi caracterul său neutru vis-a-vis de emisiile de gaze cu efect de seră fac biomasa o resursă energetică promiţătoare în multe state ale lumii. Din cele 14% – contribuţie a surselor regenerabile în consumul global de energie, biomasei îi revin circa 11%. Aproximativ 1/3 din acest efort se datorează ţărilor în curs de dezvoltare, unde lemnele de foc sunt folosite pentru încălzire şi gătit.

În ţările industrializate, ponderea biomasei în consumul energetic bruto constituie puţin peste 3% şi ea în principal este folosită la producerea energiei termice şi electrice la unităţile industriale sau companiile de servicii energetice.

Biomasa include o gamă largă de materiale cum ar fi lemnul, plantele agricole şi tehnice cultivate pentru a fi utilizate ca sursă de energie, reziduuri agricole şi forestiere precum şi deşeurile din industria forestieră şi agricolă, dar şi cele din gospodarii şi ferme – colective şi individuale. Pentru localităţile suburbane, rezerva de biomasă o reprezintă deşeurile agricole ce nu pot fi folosite ca hrană pentru animale sau excesul acestora. Pentru oraş însă există două posibilităţi de obţinere a energiei din biomasă: prima este obţinerea energiei termice din deşeurile vegetale, a doua reprezentând generarea biogazului din deşeurile menajere şi cele municipale lichide. Cea de-a doua tehnologie însă necesită investiţii importante şi randamentul nu este prea mare. Şi dacă vorbim despre deşeuri, trebuie menţionat faptul că o soluţie energetică argumentată economic este construirea unei centrale de incinerare a deşeurilor, dar aceasta iarăşi necesită investiţii mari şi are anumite particularităţi tehnice care trebuie analizate foarte bine înainte de implementare.

Opiniile producătorilor de brichete

Odată cu promovarea energiei pe bază de biomasă creşte şi numărul producătorilor de brichete pentru cazane.

În 2011, managerul companiei „AgroBioBrichet” SRL, Oleg Donoagă, a renunţat la slujba de funcţionar public şi s-a lansat în proiecte de valorificare a energiei regenerabile. Mai exact, s-a specializat în producerea brichetelor din resturi vegetale, iar de curând compania sa prestează şi servicii de proiectare a centralelor termice care funcţionează pe bază de biomasă. Omul de afaceri s-a convins că în afară de faptul că micşorează facturile pentru încălzire, folosirea combustibilului bio favorizează şi deschiderea de noi locuri de muncă. În satul Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, unde compania a deschis o fabrică de producere a brichetelor, au fost create 8 locuri de muncă.

Pe parcursul unui an, fabrica din Feşteliţa poate produce 4 mii de tone de brichete. Producătorul spune că această cantitate este suficientă pentru a încălzi pe timp de iarnă 30 de şcoli sau grădiniţe. Brichetele reprezintă un combustibil solid, produs din deşeuri vegetale, în special din paie.

“Este un produs ecologic pur, deoarece la producerea lui nu se folosesc substanţe suplimentare. Paiele sunt presate la o temperatură înaltă, capătă formă cilindrică şi o duritate ridicată, ceea ce permite păstrarea îndelungată a lor”, explică Oleg Donoagă. El afirmă că pentru utilizarea brichetelor nu este necesară neapărat procurarea unui anumit tip de instalaţii de încălzire. Brichetele ard chiar şi în sobe obişnuite.

Un alt exemplu este Institutul “Mecagro”, care a elaborat o linie de peletizare suficinet de competititvă în raport cu cele din import. Angajaţii Institutului de Tehnică Agricolă „Mecagro” au reuşit să capitalizeze experienţa acumulată pe parcursul a 40 de ani de activitate în domeniul producerii tehnicii agricole în propriile linii de fabricare a peletelor din biomasă solidă. Institutul a elaborat şi brevetat linii cu o capacitate de 0,8 – 1,0 t/h. Prima linie a funcţionat în cadrul Institutului, cu titlu de experiment, încă din anul 2011.

Linia de peletizare execută toate funcţiile de condiţionare, procesare şi ambalare a produsului finit: mărunţirea baloturilor de paie, dozarea şi umezirea măcinişului, granularea, răcirea şi cernerea, dozarea şi ambalarea în saci. Procesul tehnologic este dirijat de un sistem electronic de comandă şi control.

Cercetătorii Institutului au calculat şi expus beneficiile punerii în practică a liniilor de peletizare. Potrivit lor, dacă producătorii autohtoni ar folosi pentru producerea şi comercializarea peletelor 50% din resturile vegetale obţinute din culturile de câmp de pe suprafeţele actuale, ar obţine anual un profit minim de 35 milioane de euro. Pentru colectarea şi procesarea iniţială a biomasei în prima perioadă de implementare a proiectului (5-10 ani) vor fi create circa 3000 de locuri de muncă în spaţiul rural. Un alt avantaj ar fi că datorită plantelor energetice va spori biodiversitatea în fitotehnie şi astfel va fi asigurată creşterea potenţialului biomasei şi economiei agrare. Bioenergetica va stimula dezvoltarea industriei autohtone constructoare de maşini şi de mentenanţă tehnică, iar situaţia ecologică în bazinele aerian, terestru şi acvatic s-ar îmbunătăţi în urma micşorării emisiei de CO2 în atmosferă de la arderea combustibililor fosili.

Cristina MIRON

Numarul ziarului: 
Nr.39 (510) din 16 octombrie 2013