În anul 2012 economia tinde să revină la acelaşi model, anterior actualei crize, în lipsa oricăror schimbări structurale semnificative, iar PIB-ul va spori cu 3% în termeni reali. După ce în anul 2011 PIB a crescut cu 6,4% şi după un avans de 7,5% în primul semestru al anului, ritmul de creştere a încetinit în ultimul trimestru până la 5,3%...
...Şi în acest an cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice vor rămâne principalul factor care va susţine creşterea economică (acestea vor reprezenta circa 93,8% din structura PIB). Prognozele au fost prezentate de către experţii IDIS „Viitorul” într-o nouă ediţie a Monitorului Economic. Tendinţele economice pentru acest an nu sunt prea optimiste şi fac referire la mai multe sectoare ale economiei naţionale. Vom prezenta în rândurile de mai jos o succintă analiză, ţinând cont de prognozele şi riscurile pentru acest an pentru fiecare sector în parte.
Segmentul agricol, în anul 2012 va înregistra o reducere de circa 9%. Soldul balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare va fi negativ, în mare măsură, datorită creşterii importurilor de cerealiere şi reducerii exporturilor de produse agricole. „În anul 2012, anticipăm o presiune mai mare asupra preţurilor produselor agricole, datorată majorării costurilor de producere. Acest lucru se va produce din cauza majorărilor preţurilor la carburanţi, la input-uri şi la nutreţuri pentru animale”, precizează expertul Viorel Chivriga.
Şi industria va înregistra o încetinire a ritmului de creştere până la circa 2%, în condiţiile în care aceasta va fi afectată de reducerea cererii externe, pe fundalul unei creşteri mai moderate sau chiar al recesiunii economiilor principalilor parteneri comerciali ai ţării. Comerţul de bunuri cu amănuntul va fi pilonul de bază al creşterii economice în 2012 pe partea de resurse, cu o creştere de circa 6%, care însă va depinde, în mod direct, de evoluţia remitenţelor, prognozează analistul eocnomic Ion Tornea.
„Transporturile totale de mărfuri vor înregistra o diminuare cu circa 10%, în timp ce transporturile auto de mărfuri şi cele de pasageri se vor situa aproximativ la nivelul anului 2011. Piaţa construcţiilor va stagna în continuare, pentru deblocarea acesteia fiind, în primul rând, nevoie de măsuri de sporire a încrederii investitorilor şi cumpărătorilor în companiile de construcţie”, a mai adăugat expertul IDIS.
Principalii factori de risc pentru sectorul real al economiei în 2012 vor fi evoluţiile incerte ale economiilor principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, care ar putea provoca diminuarea cererii externe. De asemenea, este importantă evoluţia remitenţelor, de care depinde, în mare parte, cererea internă de bunuri şi servicii. În cazul unei evoluţii mai nefavorabile a situaţiei în ţările UE şi a creşterii mai lente a economiilor ţărilor CSI, este posibilă diminuarea volumului remitenţelor, ceea ce va duce la indici mai mici pentru toate sectoarele economiei moldoveneşti şi la o creştere economică, per ansamblu, mai mică decât cea anticipată.
Evoluţia comerţului internaţional în 2012 îşi va menţine ritmurile mai reduse de creştere faţă de anul 2011. Volumul total al comerţului internaţional al Moldovei va înregistra o creştere de aproximativ 15,5 la sută: exporturile cu 13,4% (2520,0 mil. USD) şi importurile cu 17,5%, astfel că deficitul balanţei comerciale va constitui aproximativ 3581,0 milioane USD, estimează expertul Gheorghe Costandachi. Şi asta deoarece, potrivit experţilor, statul înăspreşte regulile de joc, în condiţiile în care businessul este deja afectat de şocurile din exterior. Creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei şi reducerea posibilităţilor de investire a banilor, odată cu stagnarea pieţei imobiliare, sunt cauzele principale ale acestor tendinţe. Aşteptata creştere economică, care se întrevedea la jumătatea anului trecut, aşa şi nu s-a produs. Ba dimpotrivă, consumul final, în special cel al gospodăriilor casnice şi impozitele nete pe produse şi-au majorat ponderea în structura PIB. Acest fapt vine în contradicţie cu intenţiile declarate ale guvernului de a îmbunătăţi calitatea creşterii economice prin sporirea rolului factorilor productivi.
Analistul a subliniat şi o serie de incertitudini în dezvoltarea comerţului internaţional, atât din cauza factorilor interni, cât şi a celor externi, cum ar fi: instabilitatea politică, situaţia economică din zona monedei EURO, reducerea capacităţii de cumpărare în unele ţări din partea de vest a Europei, posibilele riscuri din Zona Vamală Unică a ţărilor CSI etc.
Totodată, reducerea remitenţelor va provoca o diminuare a consumul final al gospodăriilor casnice, care pe parcursul ultimilor ani a constituit un factor determinant al creşterii PIB-lui. Această tendinţă se va păstra şi în anul curent, dar cu un ritm de creştere moderat, odată cu temperarea creşterii surselor de finanţare a consumului privat. Situaţia din sfera socială prezintă unele semne de ameliorare, datorită restabilirii veniturilor disponibile şi transferurilor din străinătate ale persoanelor fizice până la nivelul anilor de pre-criză.
În anul curent, cele mai importante riscuri pentru sistemul bancar vor fi încetinirea creşterii economice şi evoluţiile nefavorabile ale situaţiei ţărilor din zona euro care se vor transmite prin canalele comerţului extern şi al remitenţelor economiei moldoveneşti. De asemenea, persistă pericolul majorării în continuare a volumului creditelor neperformante, în situaţia în care economia este afectată de încetinire şi ameninţată de recesiunea zonei euro.
Încetinirea ritmului de creştere economică va limita creşterea salariilor pe parcursul anului 2012. Creşterea poverii fiscale şi schimbările recente în Codul Muncii vor genera o creştere a activităţii agenţilor economici în zona gri a economiei naţionale în anul 2012, respectiv şi a angajării informale. Fiind generată de salariile mici şi de condiţiile de muncă nesatisfăcătoare din Republica Moldova şi de o cerere sporită de forţă de muncă tânără în ţările UE şi în Rusia, migraţia va continua să influenţeze situaţia pe piaţa forţei de muncă şi în anul 2012. Acest lucru este demonstrat de creşterea considerabilă a numărului populaţiei inactive pe parcursul ultimilor ani, cu toate că rata şomajului s-a redus puţin în anul precedent, consideră Tatiana Lariuşin, expert economic IDIS „Viitorul”.
Inflaţia pe parcursul anului 2012 va fi mai moderată faţă de anul 2011, datorită influenţei mai reduse a factorilor non-monetari, dar importul de inflaţie externă va păstra acelaşi trend, fiind umbrit doar de posibilitatea de creştere a tarifelor la energia electrică. „Estimăm că indicele preţurilor de consum va atinge la sfârşitul anului valoarea de 5,8%. Indicele preţurilor de consum va depinde de factorii de sezonalitate, dar şi de evoluţia preţurilor la produsele alimentare pe plan mondial”, a precizat Ion Tornea. Republica Moldova este afectată enorm de presiunile suplimentare ale preţurilor din exterior. Impactul cel mai mare al acestor scumpiri va fi în agricultură şi transporturi, unde anticipăm majorări de preţuri la produsele şi serviciile respective, pentru a compensa costurile mai mari.
Există anumite riscuri de creştere importantă a preţurilor la unele servicii autohtone, precum transportul şi la alimentele produse în ţară, în urma creşterii preţurilor la produsele petroliere şi resursele energetice. Anticipăm scumpirea energiei electrice care, pe lângă presiunea sporită asupra facturilor la energia electrică, va conduce la creşterea treptată a serviciilor prestate şi la majorarea preţurilor producţiei finite. Posibila recesiune în agricultură în 2012 poate induce majorări de preţuri la alimente. De asemenea, majorarea impozitelor în 2012 poate provoca creşteri de preţuri în toate domeniile, inclusiv la produse nealimentare.
Din punct de vedere monetar, inflaţia va fi în corelaţie directă cu cursul valutar şi se va situa în jurul valorii de 5,8%. În acelaşi timp, stabilitatea leului este suficient de certă pe parcursul anului 2012, cursul mediu anual al acestuia nu va depăşi 12 MDL/1 USD.
„Unele îngrijorări referitor la evoluţia cursului leului moldovenesc ţin de situaţia nefavorabilă din UE, însă până acum alertele similare nu au fost confirmate de practică. Considerăm că nu există nici o premiză ca leul moldovenesc să sufere de pe urma unei potenţiale crize valutare”, estimează Corina Gaibu.
Economia Republicii Moldova este în continuare vulnerabilă la şocurile externe şi e dependentă de remitenţe, de cererea externă şi asistenţa internaţională considerabilă pentru susţinerea bugetului. În acest sens, se impune necesitatea reducerii dependenţei bugetului public naţional, inclusiv a componentelor acestuia, de asistenţa externă excepţională şi e necesară îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a bugetului la şocurile macroeconomice. Veniturile fiscale continuă să fie insuficiente pentru finanţarea nevoilor mari ale sectorului public şi pentru menţinerea, în acelaşi timp, a unei poziţii fiscale sustenabile. Pe termen mediu sistemul de impozitare ar trebui să genereze mai multe venituri, atât prin reformarea politicii de impozitare, cât şi prin îmbunătăţirea administrării fiscale.
Cristina Miron
