Suntem parte a unei economii despre care se tot vorbeşte la Davos

Dacă ţinem în vizor pieţele lumii, dacă ne dorim cote de export mai mari în ţările comunităţii europene, dacă am ajuns cu vinurile noastre în restaurantele Chinei şi ne înzestrăm agricultura cu tehnică dirijată prin satelit, dacă toate acestea şi multe alte lucruri proprii economiei moderne se întâmplă şi în Moldova, înseamnă că e absolut firesc să ne intereseze totuşi ce a fost la Davos, cine a mers la acest Forum Economic Mondial, despre ce au vorbit, care este starea de spirit la ora actuală şi cum arată lumea în perspectiva anilor care vin.

Probabil va fi o zi când vom merge şi noi la Davos, fiind sau nefiind miliardari şi când vom putea înlocui textele de acest gen cu interviuri de la cel care chiar şi-a tras pe urechi simbolica căciulă albastră a reuniunii.

Tradiţional, la Davos se întrunesc anual circa 3.000 de participanţi din întreaga lume. În anul curent cineva a numărat 116 miliardari, iar pe ecusoanele pregătite de organizatori s-a putut citi şi numele preşedintelui SUA, Donald Trump, cel al Braziliei, Jair Bolsonaro, precum şi mai mulţi şefi de guvern, printre care Angela Merkel şi premierul italian Giuseppe Conte.

Nici previziunile pesimiste şi nici cele optimiste nu au fost alimentate doar de cupele de şampanie ciocnite cu generozitate de către participanţi.

Ceea ce se întâmplă acum la Davos depăşeşte mult formatul iniţial gândit de iniţiatorul întrunirii Klaus Schwab inclusiv cât priveşte spectrul problemelor abordate de vorbitori. Deşi vorbim despre un forum economic, subiectele trec uşor această zonă. Se vorbeşte (mult) despre schimbările climatice, despre inechitatea socială, despre combaterea sărăciei şi chiar despre depresie şi singurătate – tratate şi aceste fenomene ca mecanisme de mare importanţă în maşinăria economică a lumii.

Se obişnuieşte ca dezbaterile propriu zise să fie precedate de sondaje sau cel puţin chestionări în ale căror răspunsuri se poate vedea economia zilei de mâine. S-a procedat la fel şi de data aceasta. Potrivit acestor sondaje realizate de compania Price­waterhouseCoopers (PwC), peste jumătate din directorii executivi de companii prevăd o încetinire a economiei mondiale în acest an. Previziu­nile pot avea ca suport şi estimările reduse ale Fondului Monetar Internaţional bunăoară atunci când acesta are sub lupă economia Chinei.

Proporţia directorilor de companii care se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere a economiei mondiale în acest an a crescut de 10 ori din 2018, arată acelaşi sondaj citat de Bloomberg.

Acelaşi furnizor mondial de ştiri şi informaţii financiare concluzionează că “asta înseamnă că peste jumătate din cei 1.581 de directori executivi chestionaţi în 83 de ţări văd ritmul de creştere încetinind, cel mai ridicat procent de când PwC a început să realizeze sondajul, în 2012 (…). Avem în faţă o viitoare încetinire sincronizată a economiei mondiale, dar şi situaţia în care muniţia de care dispunem pentru a contracara o posibilă rece­siu­ne mondială este mai limitată”.

Revenind la aceleaşi estimări ale FMI date înainte de Summitul de la Davos, trebuie să spunem că în pofida unei redresări moderate a creşterii, nesiguranţa legată de tensiunile dintre SUA şi China şi creşterea modestă din India vor pune presiune pe economia mondială în 2020.

Deutsche Welle citează aceleaşi estimări acolo unde se spune că “creşterea economiei mondiale pe 2020 este măsurată la 3,3 la sută”, cu 0,1 procente sub estimarea inclusă în raportul său anterior din octombrie. Totuşi, cifrele FMI pe 2020 indică o creştere uşor mai solidă decât în 2019.

Şefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că creşterea din 2020 este în continuare vulnerabilă în faţa unor factori ca protestele politice din numeroase ţări, tensiunile recente dintre SUA şi Iran, războiul comercial dintre Washington şi Beijing.

FMI a arătat că estimările sale depind de „evitarea unei escaladări în continuare a disputei „nesoluţionate” dintre SUA şi China. „Greşeli de politică în această fază ar putea slăbi şi mai mult o economie mondială fragilă”, se arată în raportul FMI.

O aşteptată încetinire a economiei indiene se profilează de asemenea ca un risc major pentru economia mondială, iar FMI a arătat că aceasta a reprezentat factorul principal din spatele deciziei de revizuire în jos a proiecţiilor de creştere.

„Încercăm cu toţii să ne obişnuim cu o viaţă în care nesiguranţa sporită reprezintă noul normal. Asistăm deja la unele semne incipiente de stabilizare, dar nu am ajuns încă la un punct de turnură“, a declarat Georgieva, specificând că “disputele comerciale dintre UE şi SUA reprezintă de asemenea un risc la adresa creşterii economiei mondiale”.

Pentru zona euro, Fondul şi-a redus uşor estimarea privind PIB-ul pe acest an, cu 0,1%, până la 1,3%, menţinându-şi proiecţia de 1,4% pentru 2021 inclusă în raportul din octombrie.

Deşi nu putem vorbi despre o integrare în economia lumii care ar avea efecte garantate, economia Moldovei îşi conturează prognozele având ca fundal obligatoriu contextul mondial. De aici şi importanţa temperaturii discuţiilor care au loc la Davos, tonalităţii cu care se abordează problemele economice şi sociale, starea relaţiilor dintre marile puteri economice ale planetei.

Chiar dacă anul curent Moldova nu a fost prezentă la Davos, problemele lumii ne sunt pe deplin caracteristice. Problemele, dar şi priorităţile. Fie că e vorba despre dorinţa de a imprima cursivitate creşterii economice, fie că e vorba despre responsabilitatea cu care abordăm problemele sociale, fie că e vorba despre acea perdea de fum care uneori înceţoşează dimineţile capitalei.

Constantin Olteanu

Numarul ziarului: 
Nr.04 (828) din 5 februarie 2020