La mai bine de o lună după scandalul cazinourilor de la sfârşitul lui octombrie, când peste 160 dintre acestea au fost sigilate de poliţie, statul a anunţat că va prelua controlul asupra jocurilor de noroc.
Iniţiativa legislativă vine de la un grup de deputaţi. După ce miercuri a trecut prin Guvern, joi proiectul a fost examinat de către Parlament.
Aşadar, ce prevede proiectul? Statul va institui monopol la toate tipurile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor faţă de care se înăspresc condiţiile de practicare a acestui gen de activitate. Pe parcursul anului 2016 au fost efectuate mai multe studii care au constatat că “există riscuri majore de evaziune fiscală, riscuri sociale ce ţin de acest domeniu”, a declarat în şedinţa cabinetului de miniştri vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc.
Potrivit documentului, societatea pe acţiuni „Loteria de Stat a Moldovei”, cu 100% capital de stat, devine singura întreprindere care va putea organiza pariuri, loterii, precum şi să deţină aparate de jocuri de noroc. Ministerul Finanţelor va prelua de la Camera de Licenţiere atribuţiile de reglementare şi supraveghere a domeniului jocurilor de noroc. De asemenea, se preconizează modificarea sistemului de impozitare a tuturor câştigurilor din jocurile de noroc şi interzicerea publicităţii domeniului. Cum va fi modificat sistemul de impozitare, deocamdată nu se ştie. Ceea ce este clar e că, în fine, condiţiile de practicare a acestei activităţi vor fi înăsprite.
Reacţia multor experţi a fost acidă, pe lângă monopolurile care există în economie, în mare parte gestionate de stat, mai este creat unul. Monopoluri de stat, care, chiar şi în opinia oficialităţilor, sunt gestionate ineficient.
“Această nouă redacţie a legii vine să reglementeze foarte dur această activitate (jocurile de noroc – n.r.). Conceptul proiectului de lege este că toate jocurile de noroc, cu excepţia cazinourilor, vor deveni monopol de stat, iar toate condiţiile vor fi extrem de dure pentru absolut toţi organizatorii. Capitalul social se va majora de circa 10 ori. Se vor majora taxele pentru întreţinerea fiecărei mese. Vor fi condiţii foarte dure în ceea ce ţine de amplasarea acestor localuri”, a explicat în şedinţa Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe unul dintre autorii proiectului deputatul Serghei Sîrbu.
El a adăugat că va fi majorată vârsta persoanelor care vor fi admise la jocurile de noroc, de la 18 la 21 de ani. “Şi evident cu un control electronic online conectat la organele fiscale şi la toate organele de control a acestor jocuri”, a mai spus deputatul. Potrivit proiectului de lege, „organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să conecteze programul informaţional corespunzător în reţeaua de Internet şi să asigure transmiterea prin reţele de comunicaţii a datelor menţionate din registrele jocurilor de noroc, în sistemul electronic de monitorizare de stat a jocurilor de noroc în modul prevăzut de organul împuternicit”.
Se preconizează crearea unei bănci de date a sistemului electronic de monitorizare de stat cu privire la operaţiunile şi tranzacţiile efectuate de către organizatorii de jocuri de noroc şi jucători prin automatizarea proceselor de colectare, procesare şi stocare a informaţiilor privind jocurile de noroc.
Organizator al jocurilor de noroc poate fi doar o persoană juridică rezidentă a Republicii Moldova. Mărimea capitalului statutar al societăţii comerciale este de 5 milioane de lei, potrivit proiectului de lege. Organizatorul jocurilor de noroc ar trebui să aibă o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniu.
Vor fi interzise sălile de jocuri de noroc în instituţiile publice, la staţii de transport public, la autogări, în trecerile subterane, precum şi în raza a 200 metri de şcoli şi instituţii medicale. Vor fi interzise automatele care au fost produse cu cel puţin cinci ani în urmă. Totodată, în sălile de joc trebuie să fie instalate minimum 20 de aparate în municipii şi minimum 10 aparate în alte localităţi. Se va interzice intrarea în sălile de joc şi cazinouri pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 21 de ani. De asemenea, se va interzice publicitatea la jocurile de noroc.
„Acest proiect de lege are un caracter social. Dependenţa de jocurile de noroc acţionează negativ nu doar asupra bunăstării cetăţenilor, care cheltuiesc sume enorme pe acestea, dar şi asupra psihicului, distrugând familii. Copiii uneori nu merg la şcoală, preferând să-şi petreacă timpul la aparatele de joc. Mai mult chiar, instituirea monopolului statului pe piaţa jocurilor de noroc va reduce brusc cazurile de evaziune fiscală şi de escrocherie”, a spus deputatul democrat Serghei Sîrbu.
“În prezent, există o mare evaziune fiscală în domeniul jocurilor de noroc. Statul obţine venituri doar din eliberarea licenţelor, nimic mai mult”, a explicat Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor.
Potrivit raportului de activitate al Camerei de Licenţiere, la sfârşitul anului trecut în ţară activau 268 de săli cu jocuri de noroc, cu aproape 40 mai multe decât în 2013. În cadrul acestora funcţionează oficial 3039 de maşini.
La sfârşitul lunii octombrie, Camera de Licenţiere a dispus suspendarea licenţelor a 65 de agenţi economici pentru activităţile de jocuri de noroc, miză, cazino şi aparate de joc. Acţiunile de suspendare au fost cauzate de multiplele încălcări constatate în cadrul actului de control efectuat de Inspecţia Financiară din subordinea Ministerului Finanţelor şi a investigaţiilor efectuate de Procuratura Anticorupţie în comun cu Centrul Naţional Anticorupţie.
Poliţiştii au sigilat aproape 160 de localuri din cele 327 existente. Iar cele rămase nu funcţionau. Licenţele de activitate le-au fost suspendate pentru că au fost eliberate sau prelungite cu grave abateri de la lege. Patronii celor mai multe localuri de jocuri de noroc nu s-au conformat deciziei de suspendare a activităţii şi a fost nevoie de intervenţia poliţiei. În aceste ilegalităţi au fost implicaţi şi responsabili de la Camera de Licenţiere. Cinci funcţionari, inclusiv adjunctul directorului, Eduard Hadei, au fost reţinuţi. Ministerul Economiei s-a autosesizat şi a suspendat conducerea Camerei de Licenţiere, dar şi a sistat eliberarea licenţelor pentru jocurile de noroc, până la încheierea procesului penal.
Potrivit Asociaţiei Patronatelor Businessului distractiv, moldovenii cheltuiesc anual 350 de milioane de lei la jocurile de noroc şi casele de pariuri. Reprezentanţii Asociaţiei mai spun că licenţele unor firme care organizează jocuri de noroc expiră peste un an. Cum se va proceda cu ele, dacă legea va intra în vigoare peste o lună/două? Cum rămâne cu datoriile la impozitare?
O companie de stat MoldFarm care să opereze pe piaţa medicamentelor urmează să fie înfiinţată în următoarele două luni.
După criza medicamentelor înregistrată în Republica Moldova în toamna anului 2014 – iarna 2015, “s-a constatat că există necesitatea stringentă să fie luate măsuri eficiente” care să asigure “fluxul continuu de medicamente şi dispozitive medicale la un preţ rezonabil pentru instituţiile medico-sanitare publice”, menţionează Ministerul Sănătăţii. În timpul crizei, unii agenţi economici privaţi, desemnaţi în calitate de câştigători ai procedurilor de achiziţii publice, au refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile stipulate în contractele încheiate cu instituţiile medicale şi nu au livrat produsele contractate.
Totodată, în cadrul licitaţiilor de achiziţii publice, unii operatori economici “prezentau oferte de bunuri cu preţuri semnificativ majorate faţă de cele oferite de producători”.
Noua instituţie va fi o societate pe acţiuni cu o cotă integrală de stat care va achiziţiona medicamente, produse parafarmaceutice şi dispozitive la preţ de producător. Calitatea de fondator o va avea Ministerul Sănătăţii. MoldFarm va avea dreptul să achiziţioneze, importe, păstreze, depoziteze şi să comercializeze medicamente în Republicii Moldova.
Vlad Bercu
