Studiul Grupului Băncii Mondiale privind costul reglementării afacerii în Republica Moldova în 2017 este, la prima vedere, surprinzător.
Guvernul a realizat anul trecut reforme ambiţioase pentru a face mediul de afaceri mai prietenos, iar activitatea antreprenorilor mai uşoară. Reducerea drastică a actelor permisive, a organelor cu funcţii de control, implementarea ghişeului unic de raportare electronică sunt doar unele din acţiunile demne de notat. S-au produs schimbări, uneori radicale, în ceea ce priveşte mediul de afaceri, nu însă şi în percepţia oamenilor de afaceri. Republica Moldova ocupă locul 44 din 190, aceeaşi poziţie ca şi în anul 2016, potrivit studiului anual „Costul reglementării de stat a activităţii de întreprinzător”. Nivelul de implicare a statului în activitatea întreprinderilor a rămas în anul 2017 la nivelul anului precedent, de 7,9 la sută. Îmbunătăţirile ulterioare se vor produce doar în cazul în care reformele în derulare sau planificate vor fi implementate în practică, menţionează experţii Băncii Mondiale.
Obiectivul stabilit pentru anul 2020 în Strategia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii este de 7 la sută.
Evident că nu ne putem aştepta la o schimbare imediată. Una e buchea legii, alta e implementarea ei. Este nevoie de timp pentru ca să se producă o schimbare şi în percepţia managerilor.
“Asigurarea condiţiilor optime pentru dezvoltarea afacerilor şi creşterea încrederii businessului faţă de organele de stat este una din priorităţile principale care este pe agenda Guvernului. Pe parcursul anului 2017, Executivul a promovat un şir de reforme, necesitatea cărora a fost dictată de studiul efectuat pentru 2016, şi care au fost axate pe îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor atractive pentru dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova”, a declarat Iulia Costin, Secretar de Stat la Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
Secretarul de stat a făcut referire în context la reducerea numărului actelor permisive de la peste 416 la 150, optimizarea numărului instituţiilor abilitate cu funcţii de control, acestea fiind reduse de la 60 la 13, implementarea sistemului electronic de ghişeu unic, simplificarea procesului de raportare financiară şi statistică prin implementarea ghişeului unic de raportare electronică, simplificarea procedurii de lichidare benevolă a afacerii.
„Creşterea economică în Republica Moldova trebuie să fie bazată pe crearea locurilor de muncă în sectorul privat, iar întreprinderile mici şi mijlocii au un rol crucial în economie. Rezultatele studiului arată ca autorităţile trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a îmbunătăţi în continuare mediul de afaceri, focusându-se pe domeniile cele mai importante. Banca Mondială finanţează acest studiu prin intermediul proiectului PAC-2, totodată susţinând dezvoltarea businessului mic şi mijlociu şi prin alte proiecte menite să îmbunătăţească mediului de afaceri”, a afirmat Anna Akhalkatsi, Director de ţară pentru Moldova al Băncii Mondiale.
Antreprenorii percep mediul de afaceri ca fiind mai puţin nociv, însă percepţia lor este în continuare precaută din cauza deficitului de personal, accesului încă dificil la finanţe, incertitudinii cadrului legal şi concurenţei neloaiale. Doar 20 la sută din managerii companiilor intervievaţi în cadrul studiului au constatat o îmbunătăţire reală a mediului de afaceri în 2017, faţă de 13 la sută în 2016 care afirmau că lucrurile stau mai bine. Aproximativ 57 la sută nu constată nici o schimbare, în timp ce 23 la sută consideră că mediul de afaceri s-a înrăutăţit. Astfel de indicatori contradictorii sugerează că alţi factori “indirecţi” influenţează percepţiile comunităţii de afaceri asupra mediului de afaceri, factori care nu au fost captaţi de studiu. Îmbunătăţirile însă sunt evidente dacă luăm în considerare faptul că în 2014 cel puţin 46 la sută din manageri notau că mediul de afaceri s-a înrăutăţit şi doar 11 la sută că s-a îmbunătăţit.
Potrivit studiului „Costul reglementării de stat a activităţii de întreprinzător”, la capitolul crearea unei afaceri, Republica Moldova a acumulat un scor de 93,76 de puncte din 100. Antreprenorii au de făcut patru proceduri în cinci zile. Costul desfăşurării afacerii a rămas, în mare, neschimbat în anul 2017, unii indicatori înregistrând o uşoară creştere, iar alţii – o scădere nesemnificativă. Durata obţinerii autorizaţiilor în construcţii s-a micşorat uşor, anul trecut fiind definitivată procedura de eliberare a certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie de către ghişeul unic de autorizare a lucrărilor de construcţie.
Studiul arată că durata de înregistrare a companiilor s-a îmbunătăţit uşor şi că doar mai puţin de 10 la sută din companii întâmpină dificultăţi la înregistrare. Notificarea în comerţ a durat în medie în 2017 în jur de 6 zile, faţă de 11,9 zile în 2016. Eforturile Guvernului în acest domeniu sunt subminate de autorităţile locale.
De asemenea, procedurile necesare pentru o tranzacţie de export au necesitat în medie 2,1 zile, înregistrând o uşoară creştere faţă de anul 2016. Costul procedurilor s-a diminuat până la 105 dolari. Conform datelor prezentate, circa 60% din companii certifică loturi de bunuri. Se observă diminuarea semnificativă a duratei de obţinere a certificatului respectiv de la 7,6 zile în 2016 la 3,0 zile în 2017. Costurile aferente obţinerii certificatului pentru loturi însumează 106 dolari, o majorare cu 60 de dolari faţă de anul precedent.
Certificarea produselor la import a durat 5,7 zile. Costul de obţinere a certificatului s-a diminuat de la 202 la 137 dolari. Aproximativ 16% dintre respondenţi au achitat mită pentru a obţine certificatele. Totodată, a crescut ponderea agenţilor economici amendaţi şi s-a diminuat numărul celor care au achitat mită.
Antreprenorii intervievaţi au arătat că, deşi numărul controalelor s-a redus, ele sunt de o durată mai lungă, comparativ cu perioada dinaintea moratoriului. Companiile sunt cel mai des inspectate de autorităţile fiscale, precum şi Serviciul de pompieri şi Inspecţia Muncii. Potrivit studiului, 38 la sută din companiile locale din Chişinău au fost inspectate, comparativ cu 71 la sută în restul ţării.
Numărul mediu de licenţe deţinute s-a majorat de la 1,1 la 1,4 per întreprindere, valoare înregistrată pe parcursul anilor 2013–2015, iar ponderea întreprinderilor ce deţineau licenţe la momentul chestionării (42%) a rămas la nivelul anului 2016. Nu au fost înregistrate modificări esenţiale ale duratei şi costurilor de obţinere a licenţei. În acelaşi timp, s-a diminuat ponderea respondenţilor care au achitat plăţi neoficiale.
Studiul relevă unele tendinţe îngrijorătoare, doar 9 la sută din agenţii economici cred că sunt trataţi egal, ceea ce, în opinia experţilor Băncii Mondiale, este un indicator al lipsei încrederii în justiţie şi instituţii. În anul 2017 una din cinci companii a avut de soluţionat conflicte.
S-a diminuat ponderea companiilor care apelează la instanţele de judecată pentru a soluţiona conflictele apărute, revenind la nivelul din anul 2015 (46%). Aproape o treime din întreprinderi a apelat la diverse metode neoficiale, dar legale. Conflictele au fost soluţionate prin metode ilegale în doar 7% din cazuri, fără schimbări majore faţă de anul precedent. Circa jumătate din cei care s-au adresat în instanţele judecătoreşti au rămas satisfăcuţi de decizia luată.
Participanţii la reuniunea de prezentare a raportului au menţionat că Republica Moldova se află într-o competiţie acerbă cu alte ţări, de aceea trebuie să se facă mai mult pentru a fi competitivă.
Studiul „Costul reglementării de stat a activităţii de întreprinzător” monitorizează 17 domenii, care implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi şi reprezintă percepţia managementului asupra evoluţiei indicatorilor. Analiza s-a efectuat în baza unui sondaj, realizat la 630 de întreprinderi care reflectă structura economiei naţionale.
Vlad Bercu
