Aşadar, ca să fim scrupuloşi, sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, votat în prima lectură de Parlament, duce, într-adevăr, la micşorarea discrepanţelor dintre salarii. Salariaţii vor fi, mai mult sau mai puţin, egali, în funcţie de treapta ierarhică pe care se află.
Ce avem astăzi? „În sistemul de salarizare actual există mari inechităţi, mari discrepanţe între veniturile diferitor categorii de angajaţi. Există mecanisme diferite de formare a salariului şi sunt câteva legi care guvernează acest domeniu. Ca urmare, decalajul între salarii este destul de mare, cel mai mare salariu este de 35 880 lei pe lună, iar cel mai mic de 1200”, constată ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.
Pe de o parte, avem magistraţi, alţi angajaţi ai organelor de drept care, în virtutea sistemului de salarizare care există în prezent, au salarii mai mari, pe de altă parte, apreciază ministrul, “munca celor din autorităţile publice locale este subapreciată” şi marea majoritate a angajaţilor din aceste instituţii, inclusiv educaţie, sănătate, primesc salarii mici.
Ce schimbări vrea să facă Guvernul? „Ne-am propus să micşorăm diferenţa dintre cele mai mari şi cele mai mici salarii. Evident că cei cu salariile mai mici vor avea de câştigat, dar trebuie să tindem spre alte standarde. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Muncii, raportul recomandat ar trebui să fie de 12 la 1. Noi tindem să ajungem, prin această lege, la un raport de 15 la 1”, spune ministrul Finanţelor.
Ceea ce contează, mai ales pentru unele categorii de salariaţi, sunt garanţiile pe care le oferă statul, nimeni nu va avea un salariu mai mic de minimul de existenţă de 2000 de lei şi nimeni nu va pierde din salariu. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensaţii, încât veniturile lor să fie aceleaşi ca în prezent. În acelaşi timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.
Legea nu permite micşorarea nivelului de referinţă, ceea ce este o garanţie pentru toţi că salariile nu vor fi diminuate în fiecare an. Ministrul Octavian Armaşu mai spune că „dreptul dobândit va fi respectat, nimeni nu va primi în 2019 un salariu mai mic decât în 2018”.
Potrivit Ministerului Finanţelor, dacă ar fi fost păstrat sistemul actual de salarizare în sistemul bugetar, salariul mediu ar fi crescut de la o medie de 6517 lei pe lună în 2018 la 6826 lei în 2021. Deci, o creştere cu puţin peste 300 de lei. Legea privind sistemul unitar de salarizare permite o majorare de la 6517 lei în 2018 la 8519 lei în 2021. O majorare cu 2022 de lei. Diferenţa e de peste şase ori.
În următorii doi ani salariul de referinţă va creşte cu cel puţin 200 de lei anual. Cheltuielile de salarizare se vor încadra în fondurile bugetare.
Ce prevede noua lege? Noul sistem de salarizare a personalului în sectorul bugetar are un caracter unitar, se aplică tuturor categoriilor de angajaţi din sectorul bugetar. Sistemul de salarizare are la bază sistemul de gradare, constituit din grade şi trepte de salarizare. Sistemul de gradare a posturilor este elaborat în baza clasificării şi rezultatelor evaluării posturilor, prin utilizarea grupelor şi sub-grupelor salariale. Evaluarea posturilor permite gruparea obiectivă a posturilor cu valoare similară, conform principiului “plată egală pentru muncă egală” (echitate şi coerenţă). Sistemul de salarizare este relativ flexibil, permite avansarea în grade de salarizare (pe verticală) şi trepte de salarizare (pe orizontală).
Salariul total este constituit din partea fixă şi partea variabilă. Raportul dintre salariul de funcţie şi partea variabilă constituie, pentru majoritatea categoriilor de angajaţi, 80 la sută la 20 la sută din salariul total; unde salariul de funcţie este corelat cu valoarea postului, iar partea variabilă – cu deţinătorul postului (performanţa) şi aspectele specifice ale muncii. Pentru unele categorii de angajaţi se stabilesc doar salarii fixe. Salariul de funcţie cuprinde majoritatea sporurilor, suplimentelor, indemnizaţiilor şi alte plăţi salariale aferente postului, existente la moment. Sistemul de salarizare este relativ atractiv pentru tinerii specialişti. Sistemul de salarizare este corelat cu performanţa (partea variabilă) şi se aplică pentru o parte de angajaţi din sectorul bugetar.
Astăzi angajaţii din sistemul bugetar pot beneficia de numeroase sporuri salariale. Astfel, pentru cadrele didactice în şcolile profesionale sau universităţi există până la 17 tipuri de sporuri salariale, iar la militari, poliţişti, ofiţeri CNA, angajaţi de la penitenciare şi paza de stat, numărul sporurilor este chiar mai mare, fiecare tip de spor fiind în mărime de la 5 la 25 la sută, în funcţie de faptul pentru ce este acordat sporul, care de cele mai multe ori nu vizează performanţa.
Ministerul Finanţelor stabileşte o grilă care are 130 de clase de salarizare şi acestor clase de salarizare li se atribuie câte un coeficient care se înmulţeşte cu valoarea de referinţă şi se obţine salariul de referinţă pentru clasa respectivă de salarizare. În felul acesta, modificând salariul de referinţă modificăm salariul la toată grila.
Proiectul instituie Registrul funcţiilor din sectorul bugetar, care va cuprinde 8 grupuri ocupaţionale de activitate bugetară, codificate cu litere. Printre acestea sunt: administraţia publică, justiţia, apărarea naţională, ordinea publică şi securitatea statului, învăţământul şi cercetarea, cultură, tineret şi sport, asistenţa socială şi sănătatea etc. Autoritatea responsabilă de gestionarea Registrului este Ministerul Finanţelor.
Potrivit proiectului Legii bugetului pentru anul 2019, se stabileşte valoarea de referinţă pentru calcularea în anul viitor a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în mărime de 1500 lei.
Prin derogare de la valoarea de referinţă de bază, se stabilesc următoarele valori:
– în mărime de 1300 lei – pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică din autorităţile/instituţiile finanţate de la bugetul de stat, cu excepţia judecătorilor, procurorilor, inspectorilor-judecători;
– în mărime de 1600 lei – pentru personalul didactic, inclusiv cu funcţii de conducere;
– în mărime de 1600 lei – pentru personalul care, conform anexelor la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se încadrează în clasele de salarizare de la 1 până la 25;
– în mărime de 2000 lei – pentru personalul Serviciului de Informaţii şi Securitate;
– în mărime de 2500 lei – pentru judecători, procurori, inspectori-judecători, inspectori din Inspecţia Procurorilor.
Discuţiile în Parlament asupra proiectului au fost contradictorii. Ministerului Finanţelor i s-a reproşat că nu au fost discuţii publice asupra proiectului şi că unele comisii nu au avizat proiectul, că nu au fost luate în considerare unele categorii de angajaţi, că majorările nu sunt uniforme. Unii deputaţi au menţionat că nu a fost respectată ierarhia după gradul de responsabilitate, unii funcţionari, deşi poartă o responsabilitate înaltă, sunt remuneraţi după coeficientul 15, iar alţii 13 sau chiar 12. Sau, spre exemplu, s-a propus ca sporul pentru fisc şi vamă să fie stabilit după examinarea executării bugetului. Totodată, s-a propus „o revoluţie „a salarizării şefilor unor întreprinderi „care primesc 50-60 mii de lei pe lună”.
Costul implementării proiectului în instituţiile finanţate din bugetul de stat şi bugetele locale se estimează, pe termen mediu (anii 2019- 2021), la 3,95 miliarde lei. Mijloacele sunt prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu. Către anul 2021 se preconizează o creştere de circa 30 la sută a salariului mediu lunar pentru angajaţii instituţiilor finanţate din bugetul de stat şi de peste 55 la sută – celor din bugetele locale.
Alocaţiile pentru implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar în anul 2019 este estimat de Ministerul Finanţelor la 1 miliard 300 milioane de lei. Sursele suplimentare sunt prevăzute de bugetul pentru anul viitor. „Noi considerăm că această sumă este suficientă pentru aplicarea legii privind sistemul unitar de salarizare”, afirmă ministrul Finanţelor.
Noul sistem se propune să intre în vigoare la 1 decembrie curent.
Vlad Bercu
