Criza sistemului de pensii se adânceşte tot mai mult. Economiştii estimează că până la sfârşitul anului în curs, deficitul structural va ajunge la 1,1 miliarde de lei sau aproximativ 1% din PIB. Prognozele nu sunt îmbucurătoare nici pentru anii următori – numărul beneficiarilor de pensii va creşte în paralel cu diminuarea celor care contribuie la sistem. În acelaşi timp, statul nu se grăbeşte să implementeze reforme pentru a îmbunătăţi situaţia, deşi acest lucru a fost cerut de fiecare dată de către donatorii externi. Mai mult decât atât, batem pasul pe loc şi la implementarea unui sistem de pensii alternativ.
Experţii atenţionează, deja de mult timp, că migraţia moldovenilor peste hotare pune presiuni asupra bugetului de asigurări sociale de stat (BASS), în aceeaşi măsură ca şi îmbătrânirea rapidă a populaţiei, plăţile informale şi rata scăzută de angajare. Iar problema sistemului public de pensii se agravează, întrucât deficienţele menţionate se multiplică pe an ce trece.
“Sistemul public de pensii din ţara noastră nu este unul durabil, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere social. În timp ce bugetul asigurărilor sociale înregistrează un deficit enorm, iar cheltuielile totale sunt încă mai mari, de circa 11% din PIB, pensia medie nu acoperă nici minimul de existenţă, iar raportul dintre pensie şi salariul mediu este cel mai mic din regiune. Aceasta înseamnă doar un singur lucru: sistemul public de pensii nu este capabil să-şi exercite funcţiile sale de bază”, susţine directorul executiv “Expert-Grup”, Adrian Lupuşor. El mai spune că circa 10% din viniturile totale ale bugetului de asigurări sociale sunt acoperite exclusiv din bugetul de stat, în viitorul apropiat nu se prevede apariţia de surplusuri din care să fie acoperit deficitul existent. Astfel, este clar că actualul sistem public de pensii nu este sustenabil şi trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru autorităţi.
Totuşi, economiştii cred că potenţial pentru majorarea mărimii şi bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale poate fi găsit, însă autorităţile trebuie mai întâi să sporească motivaţia contribuabililor de a intra şi a rămâne cât mai mult posibil în sistemul public. În plus, formula trebuie să încurajeze mai bine persoanele care acumulează un stagiu de cotizare înalt. Complementar la această acţiune, ar fi indicat şi un cadru instituţional care să motiveze contribuabilul să declare veniturile integral. Or, în prezent, această teză nu este valabilă.
Un sondaj efectuat recent de “Expert-Grup” arată că drept rezultat al performanţelor negative ale sistemului public de pensii, nivelul de încredere al populaţiei este extrem de redus. Astfel, 71% dintre cei chestionaţi cred că actualul sistem este unul inechitabil. De asemenea, peste 93% consideră că nivelul pensiilor în Moldova nu este suficient pentru a supraveţui. Şi doar 17,5% din populaţie a menţionat că are careva încredere în sistemul public de pensionare.
Cei de la “Expert-Grup” recomandă să fie modificat mecanismul de indexare a pensiilor, ceea ce, în final, ar mai diminua din presiunile asupra cheltuielilor sistemului public de pensii. În particular, experţii recomandă indexarea doar în dependenţă de indicele de inflaţie şi aceasta să fie efectuată de două ori pe an, nu anual. Pe de altă parte, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Laura Grecu susţine că, deocamdată, ar fi greu de realizat acest lucru, chiar dacă autorităţile iau în calcul şi o astfel de oportunitate. “În prezent, luăm în considerare mai mulţi factori care subminează funcţionalitatea sistemului. Reforma este mai mult decât necesară, însă ea trebuie să însumeze paşi bine chibzuiţi. Noi ne dorim şi introducerea Pilonului II de pensii, ceea ce ar mai reduce din cota economiei tenebre, întrucât şi angajatorii, şi salariaţii vor fi mult mai motivaţi să participe la formarea lui. Acest lucru, cu siguranţă, se va întâmpla”, a spus Laura Grecu. Potrivit viceministrului, rata de subraportare este acum de circa 50-60%, iar eradicarea acestui fenomen ar asigura sustenabilitatea economică şi socială a sistemului public de pensii. Laura Grecu recunoaşte că există şi o multitudine de carenţe privind colectarea contribuţiilor sociale. Astfel, pe lângă factorii economici, sunt şi factori instituţionali care împiedică acumularea în deplină măsură a veniturilor la BASS. Pe parcursul ultimilor ani, fondul de salarii a crescut mai rapid decât acumulările la buget din contul contribuţiilor de asigurări sociale. Mai mult decât atât, statistica denotă că situaţia s-a înrăutăţit continuu. Astfel, ponderea contribuţiilor de asigurări sociale s-a redus de la 19,5% în 2008 la 18,1% în 2014. “Acest fapt denotă existenţa unui potenţial neexplorat al sistemului, dacă luăm în calcul, în mod conservativ, că 24% din fondul de salarii ar trebui să constituie contribuţiile efective de asigurări sociale cumulate la buget”, explică Adrian Lupuşor. El reaminteşte că în 2014, BASS nu a acumulat circa 3,5 miliarde de lei, iar aceste resurse ar fi suficiente pentru acoperirea deficitului şi majoararea pensiei medii pentru limita de vârstă până la nivelul minimului de existenţă. Estimativ, pentru a asigura această trecere e nevoie de 2,1 miliarde de lei.
Totuşi, în viziunea lui Adrian Lupuşor, reforma sistemului public de pensii poate şi trebuie să fie una fezabilă din punct de vedere politic. Intervenţiile de politici sugerate ar putea economisi anual circa 1-1,5 miliarde de lei, sume suficiente pentru acoperirea deficitului structural şi echilibrarea pe termen scurt a sistemului. Experţii economici, însă, atenţionează că, pentru a asigura un efect durabil al măsurilor respective, reforma trebuie să fie una cuprinzătoare şi să includă un spectru larg de instituţii. Iar un alt motiv de a dezvolta o reformă complexă este necesitatea de a contrabalansa măsurile nepopulare cu măsurile populare. Spre exemplu, să fie majorată vârsta de pensionare şi a stagiului de cotizare pentru femei, să fie anulate beneficiile pentru cei ocupaţi în sectorul agricol şi, în acelaşi timp, să fie ajustate veniturile luate în calcul pentru stabilirea pensiei la inflaţie, să fie introdus Pilonul II şi să fie anulate pensiile privilegiate. În final, reforma sistemului public de pensii este tergiversată de lipsa voinţei politice. Asta deoarece multe dintre măsurile care necesită a fi întreprinse sunt nepopulare pe termen scurt şi mediu.
Chiar dacă experţii economici recomandă să fie majorate contribuţiile de asigurări sociale, tot ei susţin că aceasta nu este o acţiune oportună în umătorii, cel puţin, cinci ani, având în vedere situaţia economică fragilă, cererea scăzută pentru forţa de muncă şi nivelul redus de confidenţă în sistemul public de pensii. Prin urmare, spun ei, pentru a nu crea riscuri suplimentare pentru creşterea economiei tenebre, presiunile asupra veniturilor BASS trebuie atenuate prin majorarea bazei de calcul a contribuţiilor respective. În acest sens, “Expert-Grup” precizează că o formulă cu patru coeficienţi ar fi una sustenabilă. Adică, 1% pentru stagiul de cotizare de 20 de ani, 1,2% – pentru stagiul de 21-30 de ani, 1,5% pentru stagiul de peste 30 de ani şi 2,5% pentru persoanele care au rămas pe piaţa forţei de muncă după vârsta de pensionare. În prezent, este aplicat un coeficient de 1,4% la stagiul de cotizare realizat, iar dacă este depăşit stagiul de 30 de ani, atunci se aplică 2%.
O altă recomandare ţine de egalarea condiţiilor de pensionare dintre bărbaţi şi femei, aşa cum sugerează şi Banca Mondială, spre exemplu. Deci, este recomandat un stagiu de cotizare de 35 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, scop care, în viziunea experţilor, trebuie atins până în 2020. În plus, ei susţin că şi majoarea vârstei de pensionare pentru femei până la 62 de ani va permite economisirea a peste un miliard de lei anual începând cu 2020, fapt ce va permite atenuarea deficitului structural pe o perioadă destul de înlungată. “Dar în baza simulărilor am constatat că în jurul anului 2040, deficitul structural va începe să crească iarăşi exponenţial. Prin urmare, egalarea condiţiilor de pensionare între femei şi bărbaţi oferă un răgaz important pentru sistemul de pensii, dar nu asigură durabilitatea pe termen lung al acestuia”, opinează Adrian Lupuşor.
Experţii economici mai cred că introducerea în Moldova a pilonului doi de pensii ar putea salva, într-un fel, situaţia moldovenilor ajunşi la o anumită vârstă. Însă ei susţin că acesta trebuie creat, dar nu înainte de a implementa măsuri care să fortifice pilonul unu şi interzicerea expresă în legislaţie de a utiliza resursele pilonului doi pentru acoperirea deficitului din pilonul unu.
Potrivit estimărilor, implementarea pilonului doi poate decurge gradual, începând cu anul 2020, prin direcţionarea a câte 0,5% din contribuţia virată de angajator şi angajat, până aceasta va ajunge la câte 3% de ambele părţi. În acelaşi timp, este recomandată păstrarea cuantumului total al contribuţiilor de asigurări sociale plătite de ambele piloane, de 29%, pentru a nu alimenta şi mai mult înclinaţia spre eschivarea de la plata contribuţiilor.
Lilia Platon
