WorldEconomicForum a cotat sistemul financiar moldovenesc cu 3,22 puncte din totalul de 7, ceea ce indică slaba dezvoltare a sistemului, din cauza mai multor factori printre care nivelul redus de acces la creditare şi complexitatea pieţei financiare.
Sistemul bancar moldovenesc, deşi este considerat unul dezvoltat pe intern, este izolat de pieţele financiare externe în condiţiile în care băncile moldoveneşti se limitează doar la atragerea resurselor financiare de la populaţie şi agenţii economici. Or, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia este împiedicată de mecanismele ineficiente de garantare a împrumuturilor, ceea ce determină băncile să-şi supraevalueze riscurile de creditare, ceea ce duce la dobânzi exagerate la împrumuturi.
Alexandru Fala, director de Program, Centrul analitic Expert Grup:
“Sistemul bancar are nevoie de reforme sectoriale”
În prezent sistemul bancar este bine capitalizat cu excepţia băncilor unde sunt probleme, există lichidităţi, mai degrabă sunt probleme legate de riscurile financiare adică cu gajurile, în condiţiile în care băncile cer gajuri foarte mari pentru a se asigura de rambursarea creditelor. Problemele sistemului bancar vin din justiţie, care este ineficientă. Un exemplu este că noi în prezent avem atacuri raiduri.
Trebuie în primul rând să fie făcute reforme sectoriale, care să nu împiedice dezvoltarea sistemului bancar. Dar cel mai important pe moment este protejarea investitorilor în sistemul bancar din Republica Moldova, dar şi pentru securitatea economică a Republicii Moldova. Dacă vor fi realizate reforme structurale pentru îmbunătăţirea activităţii sistemului bancar, atunci ne-am putea aştepta la îmbunătăţirea factorilor economici fundamentali în urma creşterii împrumuturilor în sectorul economic.
Roman Chircă, analist economic:
“Sistemul bancar este constrâns de ineficienţă de gestiune şi de o concurenţă redusă interbancară”
Sistemul bancar este constrâns de anumite mecanisme şi ineficienţă de gestiune şi o concurenţă redusă interbancară, băncile nu au un potenţial foarte mare, iar de multe ori ele se axează în mare parte pe prestarea de servicii cu comisioane majorate în defavoarea anumitor programe de dezvoltare şi creditarea sectorului real al economiei, pe care băncile îl văd mai puţin interesant şi neprioritar. Toate aceste lucruri duc la eficienţă redusă, competitivitate slabă şi de multe ori nu se pliază rigorilor pieţei. Pe de altă parte, în Republica Moldova nu sunt prezente, ori dacă sunt mai mult sunt prin mecanisme indirecte, ceea ce reduce din credibilitatea sistemului bancar şi reduce din potenţialul investitorilor. Mulţi investitori, care vin în Republica Moldova vor să aibă şi o deservire bancară cunoscută de ei, ceea ce nu se întâmplă şi este o barieră pentru investitorii străini.
Venirea pe piaţa moldovenească a unei bănci renumite din străinătate ar soluţiona problema sistemului bancar, eu cred că noi în prezent avem un număr mai mare de bănci decât are nevoie economia ţării. Venirea unei bănci mari ar duce la coagularea instituţiilor financiare şi o structurare mai bună a sistemului. În plus, o bancă cu standarde şi competitivă ar creşte competitivitatea sistemului bancar per ansamblu. Specializarea băncilor pe anumite tipuri de produse nu există: nu avem o bancă exclusiv agricolă, cu toate că există o anumită specializare convenţională, dar instituţiile financiare se lansează în activităţi mai profitabile inclusiv prin comisioane ascunse pentru a avea profit, în loc să sporească volumul creditelor acordate.
Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică:
“Sistemul bancar nu lucrează rău, în condiţiile în care în perioada crizei s-a dovedit a fi unul viabil”
Sistemul financiar deţine o poziţie proastă. Adică la capitolul dezvoltarea pieţei ocupăm poziţii proaste. Aici sunt nişte momente pe care eu le-aş califica: nu neapărat ce se întâmplă pe dimensiunea economică, ci mai mult psihologică, adică noi am avut parte de atacuri raider, situaţie incertă în jurul Băncii de Economii, falimentul a două bănci, InvestPrivatBank şi Universalbank, din cauza asta situaţia este proastă în jurul sistemului bancar, dar pe de altă parte, nu avem perturbări în sistem cum au fost în Belarus sau Ucraina când erau limitate retragerile de numerar din bancomate sau din conturile deponenţilor. Or, ceea ce se întâmplă în prezent cu schimbarea de proprietari are loc la vârful conducerii băncii, dar pentru cetăţeni, instituţia financiară ca mecanism funcţionează la fel pentru cetăţeni. Clasamentele se fac în bază de sondaje, la care participă oameni e afaceri, or, este clar că aici orice detaliu joacă un rol important.
Până la urmă legislaţia din Republica Moldova e de aşa natură că un atac raider făcut este corect din punct de vedere legal, altceva că nu este făcută corect din punct de vedere etic, moral. După preluarea de acţiuni nu au fost cazuri de reîntoarcere a acestora.
Până la urmă sectorul bancar nu este unul în care concurenţa este loială, aici pe alocuri putem afirma că acest sector este parţial monopolizat sau chiar pot exista anumite înţelegeri de cartel. De exemplu, ratele dobânzilor la credite şi depozite nu diferă substanţial de la o bancă la alta. În mare parte, sistemul bancar nu lucrează rău, în condiţiile în care în perioada crizei s-a dovedit a fi unul viabil din cauză că este mai puţin dezvoltat fără să fie intercalat în circuitul financiar internaţional. Aşa că pe intern el lucrează bine, or, eu i-aş da o notă 3 din cinci puncte posibile. Chestiile ce ţin de monopolizare, ratele dobânzilor la credite şi depozite care sunt în mare parte aceleaşi de plus minus câteva puncte procentuale, sunt momente care ne deranjează, dar nu faptul că avem un sistem atât de rău. La capitolul afaceri, garantarea proprietăţii, Republica Moldova înregistrează un punctaj foarte bun, ceea ce este cam dubios, în condiţiile în care sunt atacuri raider şi se preiau proprietăţi. Pe de altă parte, avem punctaj bun la protecţia dreptului de proprietate. Probabil se are în vedere procedura şi afacerea propriu-zisă.
Ca să fim mai competitivi: noi vorbim de accesul la credite, în condiţiile în care multe întreprinderi nu pot accesa împrumuturi, nu au gajul necesar. Accesul la finanţe trebuie să fie debirocratizat prin uşurarea procedurilor pentru a face mai uşor accesul mediului de afaceri, este nevoie de diversificarea produselor bancare prin preluarea mai multor practici internaţionale, care trebuie implementate în Republica Moldova. Plus la asta nu cred că stăm prea bine la contracararea spălării banilor, or, avem parte de multe firme off shore implicate în tranzacţii diverse. De exemplu, când faci o analiză a importului produselor petroliere se vede că livrările sunt din state off-shore, or în ţările respective nu sunt zăcăminte de petrol.
Corina Gaibu, expert economic IDIS Viitorul:
“Sectorul bancar e unul dintre cele mai performante din economie”
Sectorul bancar e unul dintre cele mai performante din economie. O parte din indicatorii clasamentului ţin de piaţa de capital, care au un punctaj sub trei cu excepţia accesului la credite numai cu planul de afaceri şi fără garanţii colaterale. Dacă se doreşte ca creditele bancare să fie acordate mai simplu, cu eliminarea garanţiilor, trebuie să existe o responsabilitate reglementată de legislaţie, or, domeniul respectiv nu permite fluidizarea fluxurilor financiare şi aici mă refer la legile şi regulamentele existente şi sistemul judecătoresc. O bancă nu poate să-şi îngheţe banii pe o perioadă mare de timp, cât durează un proces de judecată. Este o problemă, care necesită rezolvată. Pe de o parte, trebuie să asigure responsabilitatea faţă de deponenţi, iar pe de altă parte, asigurarea creditelor acordate. Este un lanţ care nu poate fi întrerupt. Iar aceste asigurări sunt făcute prin gaj, dar responsabilitatea nu poate fi eliminată.
Concurenţa în sistemul bancar este mult mai sănătoasă faţă de alte sectoare. Într-adevăr, la noi cultura de business mai are mult până la nivelul culturii vestice. Există o problemă cu planul de afaceri la agenţii economici moldoveni. Eu aş înţelege riscurile băncilor, dar sectorul financiar nu poate depăşi sectorul real, care uneori are aşteptări mari.
Victor URSU
