Interviu oferit instituţiilor mass-media din Republica Moldova de către guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea.
– Când aţi preluat conducerea BNM, sistemul bancar era într-o profundă criză. Mulţi erau sceptici în a face pronosticuri optimiste. Totuşi, în doi ani, sistemul bancar a depăşit criza, iar acum demonstrează tendinţe destul de pozitive atât pe indicatori, dar şi în ceea ce priveşte încrederea investitorilor. Cât de sustenabilă pe termen mediu şi lung este această revenire şi care sunt garanţiile că o nouă criză similară cu cea din 2014- 2015 nu se va repeta?
– În ultimii doi ani am muncit mult ca să punem bazele unui nou sistem bancar în Republica Moldova – mai transparent, mai solid, mai eficient. În primul rând, am promovat un şir de legi noi pentru a schimba „regulile de joc” în aşa fel încât practicile ilicite care au dus la frauda bancară să nu mai fie posibile, iar pedepsele pentru încălcarea legii să fie descurajante, mult mai dure decât au fost în trecut. Totodată, pentru ca cetăţenii să nu plătească din greu pentru erorile sau malversaţiile unor bancheri care pot duce la falimentarea unei bănci, am introdus instrumente noi de intervenţie timpurie sau rezoluţie bancară. Acestea permit să salvezi o instituţie bancară fără a face apel la banii publici. În acelaşi sens, am promovat majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 50 mii lei.
Pentru a face ireversibilă consolidarea sectorului bancar este nevoie, însă, de a finaliza procesul de transparentizare şi în special vânzarea acţiunilor blocate în BC „Moldova Agroindbank” SA şi BC „Moldindconbank” SA. Atunci vom face un salt calitativ colosal în reformarea sectorului şi vom putea afirma cu certitudine că o nouă criză bancară similară celei din 2014- 2015 nu mai are şanse în ţara noastră. Dar cea mai sigură garanţie contra crizelor şi fraudelor rămâne independenţa şi profesionalismul Băncii Naţionale. Lucrăm din răsputeri pentru a întări instituţia şi autoritatea băncii centrale prin fortificarea cadrului legislativ, dar şi reformarea BNM pe intern.
– Spuneaţi recent că Republica Moldova încă nu a întors pagina referitor la cazul privind spălarea de bani prin intermediul băncilor autohtone. Parlamentul a adoptat în februarie Legea privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar dumneavoastră afirmaţi că Banca Naţională a Moldovei va implementa aceste măsuri într-un ritm accelerat. De asemenea, în această toamnă vor veni experţii din cadrul organizaţiei europene privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, MONEYVAL, pentru a da o notă sistemului bancar autohton sub acest aspect. Care sunt riscurile la ora actuală ca să se repete un nou caz de spălare a banilor prin băncile din R. Moldova, aşa cum a avut loc anterior şi în cunoscutul caz numit şi „Laundromat”?
– Întra-devăr, consecinţele aşa-zisului „Laundromat” se resimt şi azi. Imaginea sistemului bancar moldovenesc a suferit considerabil pe plan internaţional. Mai multe bănci străine au rupt relaţiile de corespondenţă cu băncile moldoveneşti şi acest proces poate continua, dacă nu depunem eforturi majore pentru a schimba reputaţia ţării. În acest context, evaluarea comitetului MONEYVAL al Consiliului Europei în octombrie 2018 este o provocare majoră pentru autorităţile naţionale, inclusiv pentru BNM, dar şi o ocazie de a demonstra că lucrurile în domeniul combaterii spălării banilor s-au urnit din loc.
În ce ne priveşte, Banca Naţională a înăsprit considerabil supravegherea băncilor locale. Lucrăm asupra îmbunătăţirii controalelor prin implementarea unei soluţii IT şi intensificarea inspecţiilor pe teren. Am cerut tuturor băncilor să se supună unui audit extern specializat în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Este o premieră pentru Republica Moldova. Vom modifica în cel mai scurt timp cadrul normativ pentru a transpune prevederile noii Legi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Pentru a ne asigura că un nou “Laundromat” nu mai este posibil şi, în particular, că noua Lege privind declararea voluntară nu va fi folosită de unii pentru a sparge o breşă în procedurile de prevenire a spălării banilor, BNM va instrui toate băncile să aplice cu stricteţe măsurile de precauţie referitoare la mijloacele băneşti declarate. Dacă averile vor include acţiuni în bănci peste cota semnificativă de 1%, proprietarii acţiunilor vor fi supuşi în mod obligatoriu evaluării de competenţă şi onorabilitate (fit-and-proper) şi, în caz de neconcordanţă, vor fi impuşi să-şi vândă acţiunile conform procedurilor de înstrăinare forţată. Ţinând cont de riscurile asociate, băncile centrale au în general reţinere faţă de amnistiile fiscale sau de capital. Dar odată ce o asemenea lege a fost aprobată, rolul BNM e să se asigure în practică că aceasta nu creează un teren propice pentru abuzuri. Sperăm că eforturile Băncii Naţionale depuse în domeniul prevenirii şi spălării banilor să fie apreciate de evaluatorii MONEVAL şi să permită îmbunătăţirea imaginii sectorului bancar moldovenesc.
– Cum decurge ancheta companiei Kroll şi dacă va mai exista un raport intermediar sau un altul în viitorul apropiat? Are BNM instrumentele necesare pentru a recupera din acest prejudiciu în cazul „furtul miliardului”? Eventual, v-aş ruga să ne explicaţi un pic care sunt competenţele şi ce ar putea face BNM în acest sens?
– Ancheta consorţiului internaţional Kroll şi Steptoe&Johnson a fost încheiată la finele anului trecut. Sinteza anchetei a fost publicată în limbile română şi engleză pe pagina web a BNM în decembrie 2017. Raportul final, numit în presă „Kroll 2”, a fost transmis oficial Băncii Naţionale în martie 2018, după care a fost ridicat de Procuratura Anticorupţie. Aşadar, un alt raport din partea consorţiului internaţional de anchetă nu este prevăzut. Kroll şi Steptoe&Johnson şi-au confirmat însă disponibilitatea de a coopera în continuare cu autorităţile moldoveneşti pentru urmărirea pe plan internaţional a fondurilor delapidate prin iniţierea proceselor civile în sprijinul procedurilor penale care vor fi înaintate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI). Pentru a determina necesitatea şi domeniul de implicare a consorţiului internaţional, BNM a organizat anterior mai multe întâlniri de lucru între reprezenanţii Kroll, pe de o parte, şi cei ai Procuraturii Anticorupţie, CNA şi ARBI, pe de altă parte.
Suplimentar, BNM a asigurat cooperarea companiei Kroll cu autorităţile naţionale de supraveghere bancară din alte ţări, în special cu cele din Estonia şi Letonia, în care a fost domiciliată „centrala” de spălare de bani. În perioada anchetei, întâlniri de informare au fost organizate cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale, Comisiei Europene şi Ambasadei SUA. Vreau să subliniez că toate informaţiile necesare investigaţiei care au fost la dispoziţia BNM au fost transmise Procuraturii şi companiei Kroll. Iar cele care lipsesc, menţionate în sinteză, sunt informaţiile pe care nu le-au furnizat autorităţile altor state prin care au tranzitat banii furaţi. Banca Naţională nu are competenţe de urmărire şi deci nu se poate substitui organelor de drept în acest dosar. Totodată, BNM a solicitat băncilor în lichidare să intensifice acţiunile în justiţie, la sesizarea cărora au fost intentate multiple cauze penale.
– „Moldindconbank” a scos la vânzare din nou la bursă 63,89% din acţiuni. Există de această dată vreun investitor real interesat?
– Astăzi BC „Moldindconbank” SA este o bancă performantă şi solidă graţie măsurilor întreprinse de administratorii temporari în cadrul intervenţiei timpurii. Aş vrea să menţionez rolul important pe care l-a avut în fortificarea băncii Consiliul de supraveghere, compus în majoritate – patru din cinci – din membri independenţi, dintre care doi cetăţeni străini. Folosirea în premieră în ţara noastră a mecanismului de intervenţie timpurie s-a dovedit a fi un succes şi creează un precedent pozitiv de sanare a băncilor. Din acest motiv, sperăm ca acţiunile băncii expuse la vânzare să suscite interes din partea investitorilor strategici, cu atât mai mult că vorbim despre un pachet majoritar care oferă control asupra gestiunii băncii. La această etapă, am fost informaţi în mod neoficial de interesul preliminar faţă de BC „Moldindconbank” SA a două mari bănci din regiune. Suplimentar, am fost contactaţi de un important investitor instituţional care şi-a exprimat dorinţa de a participa în calitate de co-investitor în cazul creării unui consorţiu. Vom putea comunica numele investitorilor potenţiali atunci când aceste intenţii vor fi formalizate prin depunerea unor cereri oficiale la BNM.
– FMI a recomandat BNM să contribuie la ieşirea ordonată de sub regimul de administrare temporară a celei de-a doua bănci ca mărime din Republica Moldova. Este pregătită banca pentru aceasta? Cât de real este acest pas până la sfârşitul anului 2018 dacă, în perioada respectivă, cele 64% din acţiunile „Moldindconbank” expuse la vânzare nu vor fi vândute unui investitor strategic?
– Cu părere de rău, vânzarea acţiunilor BC „Moldindconbank” SA a fost întârziată de anumite complicaţii judiciare care au fost soluţionate doar la sfârşitul anului trecut. Astfel, acţiunile nou-emise au fost expuse la vânzare de bancă în aprilie 2018, după ce acestea au fost evaluate de o firmă de audit cu renume internaţional. În iulie, BNM a prelungit termenul de vânzare cu trei luni. La această etapă, prelungirea perioadei de vânzare nu este în sine un semn îngrijorător. După cum am mai spus, avem informaţia că BC „Moldindconbank” SA ar putea interesa unele bănci regionale. Dar achiziţionarea unui important pachet de acţiuni într-o bancă de talie dintr-o ţară străină nu este o decizie pe care investitorii o pot lua peste noapte – este nevoie de o analiză aprofundată a băncii, a pieţei naţionale în care aceasta operează şi a cadrului legislativ. Din aceste motive, nu exclud necesitatea extinderii suplimentare a perioadei de vânzare a acţiunilor BC „Moldindconbank” SA şi, în consecinţă, a regimului de intervenţie timpurie. Mai devreme sau mai târziu, acţiunile expuse la vânzare vor fi înstrăinate. Cadrul legislativ elaborat împreună cu experţii FMI oferă mai multe alternative de vânzare, în aşa fel ca procesul de înstrăinare să fie unul flexibil, dar şi ireversibil.
– Cum poate evolua cursul valutar, în contextul suspendării plăţii primei tranşe din Programul de Asistenţă Macrofinanciară a UE pentru Republica Moldova, care ar fi asigurat intrarea suplimentară, importantă de valută pe piaţa din Republica Moldova?
– Nivelul sporit de remitenţe şi buna performanţă a exporturilor moldoveneşti asigură un flux important de valută pe piaţa internă în ciuda erodării deficitului comercial. Oferta de valută din partea persoanelor fizice continuă să depaşească cererea din partea agenţilor economici, ceea ce explică, în mare parte, tendinţa de apreciere a leului moldovenesc. Fluxul de intrări de valută în favoarea persoanelor fizice a atins 1,2 miliarde dolari SUA în 2017 şi este în creştere, majorându-se cu 16% în prima jumătate a anului 2018. Pentru a pune în perspectivă efectul suspendării Acordului de asistenţă macrofinanciară cu UE, suma totală a debursărilor prevăzute este de circa 116 milioane dolari SUA pe o perioadă de doi ani. Aşadar, pe termen scurt, suspendarea asistenţei macrofinanciare nu va genera un efect major pe piaţa valutară.
– În ce măsură va afecta eventuala suspendare a primei tranşe din asistenţa macrofinanciară şi sprijinul bugetar al UE activele oficiale de rezervă?
– Din motivele expuse mai sus, suspendarea asistenţei macrofinanciare din partea UE nu va afecta în viitorul apropiat nivelul rezervelor internaţionale, care au atins, la sfârşitul lui iulie curent, nivelul record de aproape 3 miliarde dolari SUA. Cu toate acestea, tensionarea relaţiilor cu UE şi alţi parteneri străini ar fi o noutate proastă. Aceasta ar putea avea consecinţe negative pe termen mediu şi duce la înrăutăţirea percepţiei faţă de ţară din partea investitorilor străini, creditorilor internaţionali şi agenţiilor de rating. Cu atât mai mult este important de a respecta angajamentele faţă de Fondul Monetar Internaţonal şi Banca Mondială. În caz contrar, ar putea suferi finanţarea externă a bugetului şi contului curent, dar şi agenda internă de reforme structurale şi instituţionale. Din acest motiv, BNM şi-a exprimat îngrijorarea faţă de discordanţa în relaţiile cu organismele europene şi speră ca aceasta să fie depaşită cât de curând prin intensificarea dialogului şi identificarea soluţiilor de remediere.
– Ce a întreprins şi intenţionează să întreprindă Banca Naţională pentru ca în ţara noastră să poată lua credite în lei pe termen lung cu dobânzi bune: oamenii de afaceri – la 3-4% pe 10 ani, iar familiile – la 3-5% pe 25 de ani? Mulţi experţi consideră această problemă ca fiind una tehnică.
– Cu riscul de a dezamăgi, misiunea primară a Băncii Naţionale nu este de a micşora dobânzile la credite, ci de a asigura stabilitatea preţurilor. Este adevărat că lupta contra inflaţiei are drept consecinţă reducerea generală a primelor de risc şi, deci, a ratelor de dobândă la toate activele financiare, inclusiv la creditele bancare. Totuşi, în condiţiile când ţinta inflaţiei anuale fixate de BNM este de 5%, nivelul dobânzilor menţionate de dvs. este irealist, căci este inferior ratei inflaţiei anticipate. Cu toate acestea, nivelul actual al dobânzilor la creditele noi în lei moldoveneşti atinge minimele istorice: 9,3% la credite pentru agenţii economici şi 7,9% pentru persoanele fizice. În termeni reali, dacă excludem rata inflaţiei, dobânzile se situează aproximativ la nivelul indicat de dvs. Vă atrag atenţia că e pentru prima dată când ratele pentru persoanele fizice sunt inferioare celor practicate pentru agenţii economici. Stabilizarea condiţiilor monetare şi intensificarea concurenţei bancare vor încuraja îmbunătăţirea ratelor şi scadenţelor de împrumut.
Profit de această ocazie ca să amintesc cititorilor necesitatea de a verifica minuţios, înainte de a contracta vreun credit, rata dobânzii anuale efective, aşa-zisa rată DAE. Rata DAE poate fi mai mare decât rata anunţată a creditului, ţinând cont de comisioane şi alte taxe bancare. Rata DAE este adevărata rată de împrumut şi trebuie să fie compatibilă cu veniturile familiei pentru a evita capcana supraîndatorării.
– Cum vedeţi evoluţia mediului concurenţial din sectorul bancar, în condiţiile în care noii investitori promit practici internaţionale mai convenabile pentru cetăţeni/consumatori?
– Sporirea concurenţei în mediul bancar este un scop asumat al BNM, cu beneficii concrete pentru clienţii bancari. Dobânzile la creditele bancare au scăzut semnificativ în ultimele 18 luni. Parţial, acest lucru vine şi ca urmare a intensificării concurenţei între bănci. Cu venirea investitorilor străini noi în acest an – Banca Transilvania din România la BC „Victoriabank” SA, Intesa San Paolo din Italia la BC „Eximbank” SA şi, cel mai probabil, consorţiul internaţional condus de BERD la BC „Moldova Agroindbank” SA – ne aşteptăm la o schimbare majoră în competitivitatea sectorului bancar moldovenesc.
Astfel, anticipăm pentru consumatorii locali costuri de împrumut şi comisioane mai abordabile, dar şi o ofertă mai bogată de produse şi servicii bancare. Deciziile de creditare urmează să devină mai rapide datorită unui sistem mai robust de „scoring” şi unei gestiuni mai bune a riscurilor. Persoanele fizice vor beneficia de un serviciu mai calitativ şi programe de fidelizare mai avantajoase. Deservirea clienţilor se va îmbunătăţi graţie investiţiilor în plaformele mobile şi internet. În acelaşi timp, sperăm să apară produse bancare mai sofisticate şi complexe pentru agenţii economici, precum facilităţile de creditare specifice pentru exportatori, importatori şi proiecte de investiţii. În ciuda intensificării concurenţei, sperăm ca politica de diversificare a riscurilor să motiveze băncile moldoveneşti să practice „credite sindicalizate”, adică finanţate de mai multe bănci împreună pentru a reduce riscul asumat de fiece instituţie, dar şi pentru a mări semnificativ puterea de creditare a sectorului bancar moldovenesc. Astăzi unele finanţări sunt prea mari pentru o bancă moldovenească luată separat şi le pot acorda doar instituţiile din străinătate. E timpul ca acest lucru să se schimbe.
– Companiile de microfinanţare deţin o cotă destul de mare din piaţa creditelor din Republica Moldova. Ba mai mult, în ultimii ani s-a constatat că instituţiile de microcreditare, pentru a face faţă cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale, doar că activitatea celor din urmă este supravegheată de BNM. Preconizaţi oare un cadru legislativ care să permită monitorizarea şi a companiilor de microfinanţare, dar şi reglementarea acordării creditelor de către aceste companii?
– Este adevărat că ponderea sectorului financiar nebancar în creditarea persoanelor fizice a crescut rapid în ultimii ani. Sectorul financiar nebancar include organizaţiile de micro-finanţare, companiile de leasing şi asociaţiile de economii şi împrumut. Conform estimărilor noastre, acestea au acordat la finele anului trecut 5,5 miliarde lei credite persoanelor fizice faţă de 7,6 miliarde lei credite acordate persoanelor fizice de băncile licenţiate. Pentru comparaţie, volumul stocului creditelor acordate de sectorul financiar nebancar era de 2,5 miliarde la finele anului 2014.
Această creştere rapidă a creditării a determinat Parlamentul să aprobe în martie curent o nouă Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară menită să îmbunătăţească reglementarea şi monitorizarea instituţiilor financiare nebancare. Reglementarea şi supravegherea organizaţiilor de creditare nebancară este în domeniul de competenţă a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor acestei legi la 1 octombrie 2018, sperăm la o mai bună protecţie a drepturilor consumatorilor, dar şi la dispariţia arbitrajului de reglementare în favoarea sectorului financiar nebancar care pare să alimenteze în prezent unele practici de concurenţă neloială faţă de bănci.
– Care este procedura corectă şi legală de lucru privind deschiderea şi gestionarea contului PayPal pentru o persoană juridică din Republica Moldova?
– Din start aş fi vrut să precizez că PayPal Inc. este o companie nerezidentă, a cărei activitate nu este licenţiată de către BNM pentru prestarea serviciilor de plată conform Legii privind serviciile de plată şi moneda electronică. Respectiv, PayPal nu este supravegheat de către autorităţile naţionale. Totodată, regulile generale de efectuare de către rezidenţi şi nerezidenţi a plăţilor şi transferurilor în cadrul operaţiunilor valutare sunt stabilite de Legea privind reglementarea valutară. Astfel, potrivit acestei legi, plăţile şi transferurile respective pot fi efectuate numai prin conturile bancare sau conturile de plăţi. Cadrul legislativ naţional nu stabileşte norme privind tipurile de conturi bancare sau conturi de plăţi şi nici restricţii la deschiderea de către persoana juridică rezidentă a contului de plăţi în străinătate la prestatorul de servicii de plată nerezident, cum ar fi PayPal. Legea privind reglementarea valutară nu stabileşte restricţii nici la primirea sau efectuarea plăţilor şi transferurilor la achitarea pentru mărfuri, servicii şi nici în cazul altor operaţiuni valutare curente. Totodată, legea nu exclude respectarea prevederilor despre operaţiunile valutare stabilite de alte acte legislative, cum ar fi obligativitatea înregistrării mijloacelor băneşti în conturile bancare ale agenţilor economici care derivă din legislaţia fiscală şi Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
– La ce etapă se află elaborarea reglementarii criptovalutare în Republica Moldova care ar permite utilizarea criptovalutei în cadrul legii şi în siguranţă?
– Profit de această ocazie ca să amintesc publicului larg că aşa-zisele „criptovalute”, numite şi „monede virtuale”, „criptomonede” sau „monede criptate” nu sunt de fapt monede, ci active virtuale, electronice dacă vreţi, fără nici o acoperire reală sau vreo garanţie din partea autorităţilor publice şi băncilor centrale. Acestea sunt utilizate preponderent în scopuri speculative şi implică riscuri majore pentru utilizatori, printre care riscul de a pierde sumele investite şi de a fi implicat în acţiuni de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ţinând cont de caracterul anonim al contrapărţilor. Această abordare este susţinută de majoritatea ţărilor dezvoltate şi din regiune. Deşi activitatea privind emiterea şi tranzacţionarea criptovalutelor nu este supusă reglementării şi supravegherii de către băncile centrale, aceasta cade sub incidenţa conformităţii fiscale şi respectarea legislaţiei referitor la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Dacă fenomenul de tranzacţionare a monedelor virtuale va lua amploare în rândul cetăţenilor noştri sau dacă legislaţia internaţională în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului va deveni mai restrictivă, BNM va veni cu iniţiative de reglementare a criptovalutelor pe teritoriul Republicii Moldova.
– BNM plăteşte băncilor pentru rezervarea mijloacelor băneşti (40% din depozitele în monedă naţională şi 14% din depozitele în valută forte) o dobândă raportată la rata de bază. Cât de curând regulatorul va renunţa la aceste plăţi sau le va diminua substanţial?
– Rezervele obligatorii reprezintă unul dinre principalele mecanisme de „sterilizare” prin care BNM luptă cu supra-lichidităţile din sistemul bancar. Chiar dacă costă, remunerarea rezervelor obligatorii este mai puţin împovărătoare decât remunerarea Certificatelor Băncii Naţionale. Cu toate acestea, creşterea lichidităţii bancare la maxime istorice şi, consecutiv, al costurilor de sterilizare suportate de BNM ne-au condus să iniţiem o analiză cu scopul de a schimba modul de remunerare a rezervelor obligatorii. Se efectuează studii pe marginea posibilităţii de a schimba abordarea actuală de remunerare, luându-se în calcul preţul real de atragere a mijloacelor de către băncile comerciale. O decizie în acest sens va fi luată de BNM în toamna acestui an, după consultarea cu experţii Fondului Monetar Internaţional.
– Ce program de colaborare cu FMI ar fi cel mai potrivit pentru Moldova după finalizarea actualului program de trei ani în noiembrie 2019?
– Ar fi inoportun să discutăm despre un nou program cu Fondul Monetar Internaţional acum când suntem la mijloc de cale în realizarea celui prezent şi ne mai rămân un şir de acţiuni pentru a duce la bun sfârşit reformele angajate. Speranţa mea e că la finele programului actual cu Fondul nu vom mai avea nevoie de altul, ceea ce ar însemna că lucrurile în Republica Moldova stau bine.
Cu toate acestea, FMI şi Banca Mondială oferă asistenţă tehnică şi consultanţă de calitate de care am putea beneficia după finele programului curent. Pe termen mediu, avem nevoie de a îmbunătăţi semnificativ incluziunea financiară a populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai este absolut necesar să dezvoltăm şi să dinamizăm piaţa financiară locală. Culmea e că suferim de exces de bani în sistemul bancar şi în acelaşi timp de lipsă de investiţii private. Trebuie să creăm un sistem financiar în care nu doar băncile, ci şi societăţile de investiţii, fondurile de pensie şi asiguratorii vor direcţiona efectiv economiile populaţiei spre proiecte antreprenoriale şi de investiţii solide, aşa cum se face în toată lumea.
Mai avem nevoie de o reformă profundă a procedurilor de insolvenţă care ar favoriza accelerarea recuperării creditelor neperformante sau preluarea întreprinderii falimentate de un antreprenor mai bun. Actualmente, preluarea drepturilor de proprietate sau creanţe este foarte anevoioasă şi, în fond, nu încurajează reînnoirea şi revitalizarea capitalismului moldovenesc. Modernizarea sistemului de plaţi este o altă măsură de care depinde dinamismul şi dezvoltarea economiei naţionale. În toate aceste domenii, şi în multe altele, ne-ar putea ajuta experţii FMI şi ai Băncii Mondiale. Discuţii sau proiecte de colaborare în unele domenii au şi început.
– În ultimii doi ani se discută mult despre reducerea riscurilor în activitatea sectorului bancar. Accentul se pune pe acţiunile impuse băncilor spre executare. Cum ar trebui optimizată interacţiunea dintre Banca Naţională şi alte instituţii ale statului pentru identificarea, la momentul oportun, a riscurilor macroeconomice şi a politicilor interne cu impact asupra sectorului bancar?
– Am menţionat anterior că programul cu Fondul Monetar Internaţional a avut marele avantaj de a stimula comunicarea şi colaborarea între instituţiile responsabile de politicile economice şi financiare din ţară, în speţă – Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi BNM. Echipele celor trei instituţii lucrează în comun pentru a defini scenariile şi riscurile macroeconomice care stau la baza angajamentelor şi indicatorilor de performanţă incluşi în Memorandumul de politici financiare şi economice pe care autorităţile îl semnează la fiece etapă de evaluare a FMI.
Pe bilaterală, cooperarea Băncii Naţionale cu Ministerul Finanţelor a avut un efect benefic asupra micşorării semnificative a randamentelor pe piaţa valorilor mobiliare de stat de la aproape 27% la începutul anului 2016 la 4%-6% în iulie curent, în funcţie de scadenţa hârtiilor de valoare. Maturitatea emisiunilor de stat s-a majorat considerabil în ultimii doi ani, Ministerul Finanţelor reuşind performanţa de a plasa în ultimele luni obligaţiuni cu scadenţa de 5 ani – o premieră pentru Republica Moldova. O asemenea îmbunătăţire pe piaţa financiară a avut un efect benefic şi asupra condiţiilor de împrumut pe piaţa de creditare, care au atins recent minimele istorice.
Împreună cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii am lucrat intens petru a crea condiţii prielnice pentru atragerea investitorilor de calitate în băncile locale. Graţie acestei cooperări, a fost găsit mecanismul care a permis semnarea precontractului cu consorţiul internaţional condus de BERD privind vânzarea acţiunilor BC „Moldova Agroindbank” SA. Intrarea unui grup de acţionari solizi în capitalul primei bănci din ţară va reduce semnificativ riscurile sistemice din sectorul bancar moldovenesc şi va avea consecinţe pozitive directe asupra clienţilor MAIB.
– Aţi fost acuzat că aveţi un salariu prea mare pentru o ţară săracă precum e Republica Moldova? De unde s-a luat acest salariu? L-aţi majorat când aţi venit în funcţie?
– Orice aş răspunde la acestă întrebare, risc să trezesc nemulţumiri. E şi firesc, într-o ţară saracă, mai ales după scandalul provocat de frauda bancară. Dar tocmai aceasta din urmă necesită fortificarea Băncii Naţionale cu specialişti independenţi şi buni. Când am venit la BNM, am fost frapat de numărul anormal de mare de posturi vacante în instituţie. În unele departamente-cheie deficitul de personal depăşea 50%. În 2016–2017, peste 80 de angajaţi şi-au dat demisia, printre care 14 şefi de departamente şi subdiviziuni. Pentru comparaţie, avem în total circa 420 de angajaţi şi 23 de departamente şi subdiviziuni. Au plecat mulţi specialişti puternici şi experimentaţi – o adevărata hemoragie a resurselor umane. E imposibil să-i reţii când băncile licenţiate, societăţile de audit, cabinetele de avocatură sau firmele IT le oferă salarii mult mai bune. Uitaţi-vă câte posturi vacante la Banca Naţională au fost expuse pe pagina web a BNM şi pe alte site-uri de angajări.
În asemenea condiţii este foarte greu să asiguri continuitatea şi calitatea serviciului pe care au tot dreptul să ni-l ceară cetăţenii, dar cu atât mai mult să angajezi un program ambiţios de reforme, de curăţare a sistemului şi de schimbare fundamentală a cadrului legislativ pe care ni l-am asumat. Pornind de la aceste considerente, am promovat alinierea salariilor băncii centrale la nivelul pieţei de referinţă din Republica Moldova pentru a reţine şi a atrage specialişti buni. După aprobarea reformei de către Consiliul de supraveghere a BNM, salariile tuturor angajaţilor, inclusiv al meu, au fost stabilite conform grilei de remunerare elaborate de firma de consultanţă Korn Ferry în baza condiţiilor pieţei muncii din Republica Moldova şi a celor mai bune practici internaţionale. Korn Ferry este una dintre cele mai experimentate firme în domeniul resurselor umane din lume care a lucrat cu multe instituţii şi bănci centrale, precum FMI, Banca Mondială, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei, iar mai aproape de noi – Banca Naţională a Romaniei.
– Partidele de opoziţie acuză BNM că este controlată politic, că legile bancare s-ar face după placul PDM şi că furtul din bănci ar avea loc prin scheme protejate de legi, cum ar fi amnistia fiscală? Aţi simţit presiuni politice asupra BNM?
– La un moment dat era de aşteptat să apară asemenea insinuări, mai ales în această perioadă electorală. Şi chiar dacă iniţial am decis să nu comentez declaraţiile de natură politică, profit de acest interviu ca să le resping în bloc. Toate acţiunile pe care le-am angajat începând cu 2016 au drept scop consolidarea independenţei Băncii Naţionale, transparentizarea şi fortificarea sectorului bancar, îmbunătăţirea regulilor de guvernanţă corporativă şi a cadrului normativ. De altfel, iniţiativele legislative, controalele în bănci, toate reformele şi acţiunile noastre sunt discutate prealabil, agreate şi monitorizate de Fondul Monetar Internaţional. Amploarea reformelor din sistemul financiar-bancar şi primele lor rezultate pozitive au fost remarcate de toţi – atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. Suntem determinaţi să continuăm efortul de asanare şi să nu ne lăsăm distraşi sau intimidaţi de nimeni. Este regretabil că asemenea acuzaţii vin să exacerbeze nihilismul populaţiei, pe bună dreptate deziluzionate după frauda bancară, şi să slăbească încrederea cetăţenilor în instituţiile care acum sunt angajate în reforme complicate şi au nevoie de o susţinere cât mai largă pentru a le continua.
– Sunteţi mulţumit de mersul reformelor în sectorul bancar din Republica Moldova? În ce condiţii aţi fi gata să vă daţi demisia? Unde veţi pleca după aceasta?
– Nu am nicio problemă să-mi dau demisia, dacă aceasta e necesară pentru a proteja mersul reformelor sau, invers, nu le dăunează. Am avut o carieră deplină până a reveni în Moldova şi cred că voi găsi de lucru după BNM. Sloganul „Cioclea-demisia” este uşor şi rimează bine în faţa camerelor de luat vederi. Spre deosebire, munca la Banca Naţională este una grea şi mai prozaică, departe de „teleobiective”. Deduc că trebuie să explicăm mai bine cu ce ne ocupăm la BNM şi care este rostul reformelor angajate. Cu părere de rău, nu am avut ocazia să o fac direct în faţa protestatarilor. Printr-o curioasă coincidenţă toate flashmob-urile au avut loc în zilele când eram plecat de la Chişinău. Chiar dacă perioada dinaintea alegerilor nu este cea mai uşoară, contez alături de colegii mei să mai scriu câteva rânduri sau pagini, la capitolul reformelor în sectorul bancar moldovenesc.
