Serghei Cebotari: „Creditele neperformante nu pot fi văzute separat de situaţia economică”

Societatea moldovenească mai mult ca oricând discută despre problema creditelor neperformante, care, după falimentul a trei bănci în 2014-2015, a devenit deosebit de actuală. Însă, subiectul creditelor neperformante abordat separat de starea pieţelor şi situaţia economică din Republica Moldova nu numai că nu ajută, dar chiar dăunează procesului normal de gestionare a acestor tipuri de credite cu proprietăţi de migrare, când din neperformante acestea se transformă în credite rambursabile.

Am considerat că lumină în acest sens, în mod profesionist, poate aduce bancherul, al cărui instituţie deţine cel mai mare portofoliu de credite pe sistem, valoarea căruia a ajuns la 11,2 mlrd. lei. Dincolo de partea subiectivă a opiniei interlocutorului, care în mod normal este interesat de promovarea băncii, am urmărit să aflăm mai multe despre esenţa creditelor neperformante, ponderea acestora în portofoliul de credite, dar şi cum trebuie gestionate ca să nu devină o ameninţare pentru bănci.

INFOTAG: Dle Cebotari, astăzi bancherii înţeleg că, dacă problema creditelor neperformante nu se va discuta la nivelul Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM), al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Guvernului şi societăţii în ansamblu, pentru care este important să înţeleagă esenţa acestor credite, atunci se poate crea în mod artificial “creditarea sterilă”. Însă, pentru un indicator relativ mic şi convenabil al creditelor neperformante va trebui să plătim un preţ enorm – falimentul unui număr mare de agenţi economici, creditele cărora se află în prezent la categoria neperformante?

Serghei CEBOTARI: Noi ne-am propus să organizăm o serie de evenimente pentru a aduce la cunoştinţa societăţii informaţia reală privind creditele neperformante, deşi înţelegem că este o funcţie neobişnuită pentru bancă. Cu toate acestea, discuţiile neprofesionale la acest subiect, în unele surse mass-media, având în vedere ceea ce s-a întâmplat cu cele trei bănci, provocă reacţii confuze în societate.
Dacă ne referim la cifre concrete, luând în considerare portofoliul de credite brute al MAIB în mărime 11,2 mlrd. lei, indicatorul creditelor neperformante constituie 13,4%. În creditele neperformante din categoriile „C”, „D” şi „E”, 69% sunt credite sănătoase, rambursate în termen, care din cauza întârzierii sau revizuirii condiţiilor au fost trecute în altă categorie, mai joasă. Iată de ce este atât de important să înţelegem structura creditelor din categoria dată.
Noi pur şi simplu n-am putut să nu mergem în întâmpinarea clienţilor, aflaţi într-o situaţie dificilă din cauza recesiunii economice şi să nu revizuim condiţiile creditelor cu prelungirea termenelor de rambursare ale acestora. Asta a însemnat că astfel de credite automat au fost transferate într-o altă categorie – de la “B” la “C”, devenind neperformante, de fapt nefiind credite rele.
Este o funcţie normală a băncii de a lucra îndeaproape cu debitorul împrumutului. În opinia mea, în acest aspect cel mai important este faptul cum banca gestionează creditele şi riscurile asociate acestora. Acest lucru nu înseamnă că banca se află într-o zonă de risc şi că se confruntă cu probleme. Aceste credite transferate într-o altă categorie, ulterior sunt supuse altor categorii de risc, având ca rezultat alocarea unei părţi din capital.

“I.”: Dvs. propuneţi să privim aceste credite, “mai larg” şi “mai profund”, să le examinăm în complexitate?

S.C.: Consider important să se abordeze mai profund conceptul şi clasificarea creditelor neperformante. Am mai menţionat anterior în presă că ar trebui să se ia în calcul problemele de ordin intern, cât şi cele pe pieţele externe, pe care producătorii autohtoni îşi exportă produsele. Banca trebuie să-şi susţină clienţii. Căci dacă într-o perioadă dificilă pentru ei acest lucru nu se face, alţi agenţi economici în Moldova nu vom găsi. În ţară sunt active aproximativ 60 mii de afaceri. Astăzi întreprinderile acestea sunt aşa cum sunt şi mâine altele nu vom avea. Echipa MAIB nu în zădar a muncit toţi aceşti ani asupra capitalizării companiilor şi întreprinderilor, explicând de ce face asta.
Da, în prezent indicatorul creditelor neperformante la MAIB a crescut, cu toate acestea, el este mai mic decât indicatorul mediu pe sistem. Vă reamintesc că acest indicator, în funcţie de situaţia din sectorul real al economiei în diferite perioade de timp pe sistemul bancar a constituit 20% şi chiar 30%. De fapt, indicatorul “credite neperformante” caracterizează mai mult starea economiei reale în care funcţionează întreprinderile şi nu doar stabilitatea financiară a băncii.
În această perioadă dificilă pentru mediul de afaceri noi lucrăm individual cu fiecare client, pentru ca acesta să simtă susţinerea băncii, pe care poate conta în orice moment, totodată, analizăm clar toate riscurile pentru bancă. Desigur, acest lucru nu se aplică în cazul categoriilor de clienţi, care în mod intenţionat recurg la procedura de faliment şi insolvabilitate.

“I.”: Dar aceasta afectează indicatorii MAIB?

S.C.: Este evident că, atunci când banca merge în mod deliberat la prelungirea sau renegocierea condiţiilor de creditare, acestea automat sunt transferate într-o altă categorie de clasificare, obţinând eticheta “neperformante”. Comparativ cu discuţiile neprofesionale la subiectul creditelor neperformante, noi înţelegem că clasificarea la categoria “neperformant” nu înseamnă că acest credit este nerambursabil. Repet, că din portofoliul băncii noastre, 69% din creditele neperformante sunt credite în termen, debitorii cărora achită creditul şi ratele în conformitate cu condiţiile noi stabilite de bancă.

“I.”: Rezultă că în categoria „neperformante” creditele au ajuns, în primul rând, din cauza situaţiei dificile a întreprinderilor şi în al doilea rând, din „vina băncii”, care a întins o mână de ajutor, acordând clientului o şansă pentru a depăşi dificultăţile?

S.C.: Noi am înţeles că ajutorul nostru pentru clienţi ar putea fi prelungirea termenului de rambursare a creditelor, în cadrul unui calendar de rambursare mai flexibil. Noi ajutăm întreprinderile să supravieţuiască în această perioadă dură, când volumul producţiei şi al exportului scade, iar cheltuielile întreprinderilor nu se reduc. Pentru a o depăşi, agenţii economici au nevoie de un partener de încredere, gata să-i înţeleagă şi să-i sprijine financiar, ceea ce de fapt face MAIB. Întotdeauna am mers în întâmpinarea clienţilor noştri şi vom merge şi în viitor dacă va fi necesar.

“I.”: În acest caz, alocarea capitalului propriu în fondul de rezervă pentru creditele neperformante afectează cumva stabilitatea băncii?

S.C.: Banca noastră este stabilă financiar, avem o rezervă mare a profitului. De asemenea, avem o situaţie bună şi în anul curent, dacă luăm în calcul rezultatele pentru nouă luni. Rezervele dedicate creditelor neperformante nu sunt altceva decât profitul băncii pus deo­parte pentru perioadele viitoare. Aceste credite au fost acordate la momentul respectiv corect, în conformitate cu politica de creditare şi standardele băncii. Dar, având în vedere faptul că industriile şi pieţele sunt în scădere, iar companiile suferă pierderi, banca trebuie să reacţioneze corect în perioada de rambursare a creditelor, dacă debitorii au ajuns într-o situaţie neprevăzută.

“I.”: Dar în acest fel, cum s-ar zice “atrageţi focul asupra voastră” şi nici măcar nu aşteptaţi vreun ajutor care ar putea veni, de exemplu, din partea Guvernului?

S.C.: În situaţia dată noi nu punem accentul pe asta şi nici nu credem că o a treia parte va sări în ajutorul băncii sau al clienţilor săi. Nici o bancă nu trebuie să se gândească sau să mizeze pe faptul că în perioada de rambursare a creditului eliberat de ea, cineva îi va veni în ajutor. Acesta este un drum spre nicăieri. Faptul că banca îşi asumă nişte riscuri este o realitate care a fost întotdeauna şi, sunt sigur că va rămâne în viitor. Noi nu trebuie să luăm drept bază ceea ce s-a întâmplat în cele trei bănci, aplicând băncilor măsuri aspre, fapt care ar putea conduce la agravarea în continuare a situaţiei. Regulatorul oricum urmăreşte activitatea MAIB. Această supraveghere a reglementatorului intensifică suplimentar controlul şi monitorizarea asupra deciziilor privind creditele neperformante.
Şi aici trebuie să înţelegem foarte bine că nu poate banca să fie cu trei trepte mai sus decât economia ţării în care activează. Trebuie să luăm în consideraţie mediul de afaceri şi procesele actuale în care banca funcţionează. Pur şi simplu nu putem face ca toate creditele din portofoliul băncii în volum de 11,2 mlrd. lei să fie în categoria „A”. Aşa nu poate fi şi nici n-a fost vreodată. Pe parcursul ultimilor 15 ani, acest indicator important în activitatea bancară a fost mult mai înalt atât pe sistemul bancar, cât şi, în particular, la MAIB. Aproape o treime din depozitele pe sistem sunt la banca noastră. De aceea, vreau să vă spun că o discuţie neprofesională pe tema creditelor neperformante nicidecum nu va contribui la micşorarea lor.

“I.”: Cât este de actual să vorbim despre „noi” clienţi, ale căror credite s-au dovedit a fi neperformante?

S.C.: Acestea nu sunt credite noi. Toate, în mare parte, au fost din categoriile „A” şi „B”. Acum o parte din acestea au ajuns în categoriile „C”, „D” şi „E”. Având în vedere situaţia economică din anul 2015, când PIB-ul s-a contractat cu 0,5%, volumul creditelor neperformante a atins 13,4%, însă banca şi-a propus ca până la sfârşitul anului 2016 volumul acestor credite să se micşoreze în raport cu portofoliul total.
Aici este important să menţionez faptul că referitor la aceste credite banca dispune de fonduri de risc, formate atât în baza normelor prudenţiale interne foarte exigente, cât şi a standardelor internaţionale (IFRS), la baza acestora fiind aplicată o metodologie diferită. Normele prudenţiale influenţează asupra capitalului băncii. De obicei, acest fond de risc este puţin mai mare decât rezervarea care o facem pe IFRS, respectarea cărora în mod direct are impact asupra profitului din anul curent.

“I.”: Care norme de formare a fondurilor de risc sunt mai aspre şi, cel mai important, mai sensibile pentru bănci?

S.C.: Formarea fondului de risc conform normelor prudenţiale sunt cele mai aspre. Prin intermediul acestor norme regulatorul pieţei reglementează şi aplică absolut alte metodologii de clasificare a creditelor.
Potrivit standardului IFRS, banca estimează pierderile pe credite în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale privind evidenţa financiară, trecându-le ca diferenţă dintre valoarea de bilanţ a creditelor şi volumul curent al fluxurilor băneşti estimate, discontate la rata dobânzii efective. Orice modificări în reduceri pentru pierderi la credite au un impact direct asupra rezultatului financiar curent al băncii.
Acelaşi lucru nu putem spune despre normele prudenţiale stabilite prin regulamentele BNM. Conform acestora, banca formează reducerile privind pierderile pe credite, reieşind din categoriile de active şi angajamente. Categoria creditului este determinată în principal de factori precum numărul de zile expirate şi situaţia financiară a debitorului. Rezultă că la clasificarea creditelor banca este obligată să aplice reduceri pentru pierderi la credite de 2%, 5%, 30%, 60% şi 100%, în funcţie de categoriile atribuite creditelor, indiferent de valoarea gajului acestor credite. Modificarea acestor reduceri nu afectează rezultatul financiar al băncii în anul în curs, acţionând asupra indicatorilor de prudenţă, în primul rând, CNT al băncii.
Atunci când vorbim despre credite neperformante, în afară de fondul de risc este necesar să se atragă atenţia şi la stabilitatea financiară a băncii în ansamblu. Pot să afirm că, în pofida stagnării economice, dificultăţilor producătorilor de a comercializa produsele pe pieţele externe şi atmosferei nefavorabile datorită lichidării celor trei bănci din sistem, echipa MAIB a reuşit să obţină rezultate financiare bune. Cu certitudine pot spune că, potrivit totalurilor în nouă luni ale anului 2016, indicatorul profitului net va depăşi 300 mln. de lei.

“I.”: Aceasta corespunde planurilor MAIB pentru 2016?

S.C.: Un asemenea nivel al profitului se înscrie în limitele sarcinilor puse de acţionarii băncii asupra echipei de manageri pentru anul curent. Aceasta, luând în consideraţie fondurile de risc deja formate şi a impozitului pe venit în 2016.

“I.”: Aţi putea spune suma mijloacelor alocate de bancă pentru aceste fonduri de risc?

S.C.: Aici nu poate fi vorba de cifre aproximative, în acest sens, la noi totul este foarte clar şi stabilit. Potrivit datelor pentru opt luni ale anului 2016, fondul de risc al MAIB, conform standardelor internaţionale, a constituit 775,9 milioane lei, iar în conformitate cu standardele naţionale – 1,17 miliarde lei.

“I.”: În prezent putem spune în ce direcţie se îndreaptă indicatorul creditelor neperformante, spre creştere sau descreştere lentă?

S.C.: Deocamdată această tendinţă nu prezintă îmbunătăţiri. Şi există o explicaţie pentru aceasta – noi nu vedem încă o ameliorare semnificativă în sectorul real al economiei. Fiecare bancă în această privinţă are specificul ei. Dacă analizăm după banca noastră, aş zice că pe termen scurt totul va depinde de calitatea şi eficienţa gestio­nării creditelor neperformante. De aceea, să afirm exact că tendinţa se va inversa şi volumul creditelor neperformante va scădea, nu pot. Există mai mulţi factori care influenţează şi riscuri aferente. Printre principalii factori este redresarea situaţiei în sectorul real al economiei, starea financiară a agenţilor economici, relaţia Republicii Moldova cu donatorii internaţionali şi partenerii financiari, precum şi atractivitatea investiţională a Republicii Moldova.
Aş dori să atrag atenţia asupra unui alt detaliu esenţial despre care, de altfel, foarte puţini vorbesc atunci când se discută subiectul raportului creditelor neperformante la totalul portofoliului de credite şi chiar la capitalul băncii. Este vorba despre creditele acordate repetat. Procesul de acordare a acestora pe parcurs s-a încetinit şi, în principiu, aproape s-a oprit. Tradiţional, atunci când economia se află în ascensiune, băncile acordă împrumuturi care, automat, intră în categoria “A” şi “B”, volumul de credite neperformante nu pare la fel de semnificativ raportat procentual la portofoliu din cauza aşa-numitei “diluări creditare”.

“I.”: Oare nu se reflectă asupra acestui indicator “sensibilitatea excesivă” a bancherilor, care cred că în vremuri de criză, este mai bine să se asigure prin acordarea mai multor resurse pentru fondul de risc decât este necesar?

S.C.: Întotdeauna am fost printre acei care susţin o rezervare reală. În concepţia mea, aici nu e nevoie de schiţe, acestea nu ar trebui să fie în fiecare bancă normală şi sănătoasă, cu un nivel normal de guvernanţă corporativă. În această problemă cel mai corect este să ne conducem după cifre reale, nu umflate. Acest lucru este deosebit de important pentru investitori şi acţionari, care ar trebui să cunoască situaţia reală din bancă. Deponenţii, aducându-şi economiile la MAIB, analizează situaţia, o compară cu cea din alte bănci, făcând alegerea potrivită în favoarea băncii noastre. Vreau să remarc nivelul profesional destul de înalt al clienţilor care formează portofoliul de depozite în banca noastră.
De aceea, noi, cei de la MAIB, întotdeauna am abordat realist problema formării fondurilor de risc, fapt care tradiţional a caracterizat banca noastră pe piaţă.
Şi încă un detaliu important. Atât societatea, cât şi investitorii, precum şi cei care scriu superficial şi neprofesional despre creditele neperformante şi bat alarma, dar şi cei care, din păcate, citesc şi iau în serios această informaţie, trebuie să ia în considerare procesul de migrare a unor astfel de credite.
După o perioadă scurtă de timp, creditele din categoria “C” pot reveni în categoria “B”. Căci dacă am restructurat, prelungit sau modificat termenii şi calendarul de rambursare al creditului, acesta ajungând în categoria “C”, peste şase luni, cu condiţia respectării stricte a graficului creditului şi a ratelor, împrumutul revine în categoria “B”.
Rezultă că „gura de aer” propusă clientului de bancă, l-a ajutat să se însănătoşească şi să se încadreze în graficul rambursării creditului.

“I.”: Situaţia cu creditele neperformante a influenţat cumva abordarea mai riguroasă a băncii la acordarea creditelor noi?

S.C.: Actualmente băncile revizuiesc abordările riscurilor în creditare. Dacă e să ne referim la banca noastră, aş remarca tendinţa de diminuare a creditelor mari acordate unui client. Normativul BNM în vigoare stabileşte că putem acorda credit nu mai mare de 15% din CNT al băncii. Dar în interiorul băncii noi am stabilit limitări proprii la acordarea creditelor clienţilor mari sau unui grup de companii. Practica demonstrează că împrumuturile mici, inclusiv creditele pentru persoanele fizice, de regulă, creează mai puţine probleme pentru bănci. Doar în cazul în care un client mare se confruntă cu dificultăţi, aceasta imediat se răsfrânge asupra băncii. Politica de creditare trebuie să fie foarte flexibilă, ataşată strâns la condiţiile pieţei şi mediului de afaceri, precum şi riscurilor existente pe piaţă.

“I.”: Iar dacă aceste 15% de la CNT de acordat, să zicem, la 30 persoane?

S.C.: Probabilitatea că toate aceste persoane vor întâmpina dificultăţi este destul de mică. Aproape cinci din ele ar putea trece în categoria creditelor neperformante, dar în schimb 25 vor rambursa creditele la termen. Este foarte important de calculat şi perceput toate riscurile: riscul de ţară, riscurile de ramură în care activează persoana, riscurile regiunii în care se exportă produsele, precum şi riscurile aferente întreprinderii. Toate acestea în ansamblu trebuie să minimizeze riscul că, în timp, creditul poate deveni neperformant şi cauza clasificarea acestuia de către bancă în categoria “C”.

“I.”: Cine anume la MAIB calculează riscurile de credit?

S.C.: În banca noastră, cu ajutorul consultanţilor externi a fost creat şi funcţionează cu succes o Diviziune specială a riscurilor. În comun cu subunităţile care au acordat creditul, specialiştii diviziunii respective, la propriu şi la figurat, urmăresc fiecare credit de la data acordării şi până la rambursarea integrală. Şi toate procedurile aferente acestui proces de urmărire, la fiecare etapă, sunt complet transparente.

“I.”: În anul 2016 economia Republicii Moldova s-a contractat cu 0,5%, în prima jumătate a anului 2016 este înregistrată o creştere a PIB-ului de 1,3%. Potrivit noilor prognoze ale Băncii Mondiale, la finele anului 2016, economia Moldovei va înregistra o creştere de 2,2%. În ce măsura această creştere poate diminua indicatorul creditelor neperformante din portofoliu?

S.C.: Agenţii economici trebuie să dispună real de pieţe de desfacere ca să crească exporturile şi încasările valutare din export. Dar pentru aceasta, mediul de afaceri moldovenesc trebuie să genereze produse competitive, micşorând preţul de cost al acestora. Această abordare, pe care MAIB o promovează întotdeauna printre clienţii săi, deja la prima etapă va influenţa pozitiv situaţia financiară a companiilor, care, în lanţ, se va răsfrânge pozitiv şi la rambursarea creditelor, înviorând economia şi crescând PIB-ul, iar în final – diminuând ponderea creditelor neperformante.

“I.”: Pe acest lanţ aţi menţionat că un rol important îl are şi costul de creditare, deoarece acesta se răsfrânge în mod direct asupra preţului de cost al produselor, care urmează a fi competitive.

S.C.: Într-adevăr, unul din elementele structurii preţului de cost al produselor sunt cheltuielile pentru dobânzile la credit. Recent, MAIB a diminuat din nou rata dobânzii la credite cu tocmai 2 puncte procentuale. Şi am făcut aceasta nu doar pentru creditele noi acordate, ci pe întreg portofoliul de credite al băncii. Diminuarea a avut un impact şi asupra condiţiilor de atragere a mijloacelor în depozite. Apropo, MAIB a efectuat acest pas deja pentru a şaptea oară, după ce BNM a început să diminueze rata de bază.

“I.”: Nu va îngreuna această diminuare a ratelor dobânzilor îndeplinirea de către MAIB a planului la profit?

S.C.: Nu. Cred că, în realitate, acest indicator va fi un pic mai mare decât planul, necătând la faptul că vom constitui fondul de risc pentru toate creditele neperformante ţinând cont de starea reală a economiei şi de situaţia pe pieţe.
Voi repeta, dar cel mai important este ca împrumuturile neperformante să fie bine gestionate şi cu timpul, acestea neapărat vor fi rambursate. În caz contrar, în privinţa acestora vor fi iniţiate procedurile respective de recuperare silită a creditelor, în rezultatul cărora are loc rambursarea în capitalul băncii a banilor din fondul de risc.

“I.”: Şi totuşi, cum ar trebui să reacţioneze un om simplu la un nivel destul de ridicat al raportului creditelor neperformante la portofoliul de credite, cunoscând că, în trei bănci, din care au fost sustraşi bani, au fost credite similare?

S.C.: Am sentimentul că societatea a ajuns la acel moment, în care este necesară o discuţie profesională despre astfel de credite, ataşându-le la situaţia reală în economie. Orice discuţie la acest subiect urmează a fi efectuată cu înţelegerea esenţei creditelor neperformante la nivelul comunităţii bancare, Asociaţiei băncilor şi BNM.
Doresc să accentuez că, personal, împărtăşesc sentimentele şi îngrijorările acelor persoane care manifestă o precauţie excesivă, aş spune chiar o anumită furie din cauza celor întâmplate în cele trei bănci. Totodată, sunt categoric împotrivă când în cadrul discuţiilor neprofesionale privind creditele neperformante, participanţii la discuţii dramatizează, admiţând ideea greşită că aceasta poate să se asemene cu schemele din cele trei bănci. Este intolerabil acest mod de gândire, deoarece astfel putem distruge tot sistemul bancar.
Într-adevăr, sunt de acord că pot fi întrebări referitor la creditele neperformante, dar acestea pot fi soluţionate în mod obişnuit într-o perioadă anumită de timp. Nu pot cunoaşte situaţia în tot sistemul bancar al ţării, dar dacă ne referim la situaţia în MAIB, toate aceste credite, sută la sută sunt transparente din momentul acordării şi până în prezent, când au fost clasificate în categoria neperformante. Dacă creditul este acordat pe un termen de 4 ani, nici la nivel teoretic nu este posibil de estimat 100% din riscuri. Acest fapt este şi mai dificil, dacă nu chiar imposibil, în condiţiile situaţiei economice din Republica Moldova, în regiuni şi pe pieţele externe, pe care se exportă produsele moldoveneşti.

“I.”: Permiteţi-mi să precizez, susţineţi că un credit neperformant din MAIB, nici la nivel ipotetic nu poate fi legat de escrocherie sau furt?

S.C.: În MAIB acest fapt este categoric exclus. De aceea, recomand ca în cadrul discuţiilor despre credite neperformante, să nu se admită nici voluntar, nici involuntar ideea că poate fi vorba despre un furt similar celui din cele trei bănci. De fapt, nici acolo încă nu s-a stabilit că toate creditele au fost acordate cu încălcări. Deşi, personal, conştientizez că, reieşind din cele întâmplate în sistemul bancar societatea este alarmată. Iar sarcina specialiştilor şi profesioniştilor este de a explica esenţa creditelor neperformante, pentru a nu crea panică şi nelinişte nefondată din cauza neînţelegerii esenţei chestiu­nii.
Tuturor debitorilor ale căror credite au fost clasificate în categoria neperformante, le este caracteristică aceeaşi situaţie: afacerea a scăzut, nu mai au aceleaşi volume de vânzări ca anterior, rezultatul financiar este negativ. Toate acestea instantaneu conduc la modificarea categoriei creditelor acestor clienţi, fiind atribuită “eticheta” de “neperformante”. Dar acest lucru încă nu înseamnă că împrumutul, pentru care banca dispune de gaj, este 100% nerambursabil.

“I.”: În opinia dumneavoastră, pe termen scurt, ce ar putea influenţa pozitiv procesul de creditare în bănci?

S.C.: Acum este important ca toţi să depună eforturi pentru a relansa economia. Antreprenorii trebuie să fie încrezuţi în planurile şi acţiunile lor. La moment, nu vedem proiecte investiţionale serioase, atât la nivel de ţară, cât şi de afaceri. Sper că în curând Guvernul va semna un program cu FMI, vor fi reluate finanţările externe, şi astfel de proiecte vor fi tot mai multe şi în sectorul public şi în cel privat. Acest fapt va permite să schimbăm situaţia privind calitatea portofoliului de credite, atât cu referinţă la volumul creditelor neperformante, cât şi în raport cu portofoliul de credite, indicatori care vor scădea.

“I.”: Vă mulţumim pentru interviu!