Turismul este, probabil, cel mai afectat domeniu de criza pandemică, indiferent de atracţia principală a unei sau altei ţări – Turnul Eiffel, Zidul chinezesc, Ochiul Londrei, Piramidele Egiptului sau o vinărie, undeva în mijlocul podgoriilor din Moldova.
S-au prăbuşit fiecare în parte, strict adecvat banilor pe care îi încasau şi, calendaristic, imediat ce a fost raportat primul caz de infectare. Arterele în care se reflecta cerul Veneţiei au rămas fără gondole, lângă Turnul Eiffel nu se mai vinde ciocolată fierbinte, berăriile din zona stadionului din Liverpool au rămas fără suporterii de altă dată, Piaţa Spaniolă din Roma păstrează acelaşi havuz, dar fără pozele trase cu telefonul, la Barcelona, în piaţa de după peretele primăriei, nu se mai vinde dorado. În Moldova, la vinăria din satul Purcari, nu mai trag autocarele, la Orheiul Vechi, copiii care o făceau pe ghidul pentru zece lei, stau acasă, că le sună “doamna profesoară” şi îi întreabă tema.
Turismul – marele perdant al timpurilor pe care le trăim – îşi măsoară veniturile ratate în sute de mii, milioane şi chiar miliarde de dolari. În aceste condiţii, Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid, s-a întrunit în vederea prezentării unor rapoarte cuprinzătoare despre efectele crizei, dar şi pentru a identifica soluţii. Ce altceva puteau constata participanţii la reuniune, decât că turismul se numără printre sectoarele cele mai afectate de criză. Ce altceva puteau recomanda participanţii la reuniune decât că sprijinul din partea guvernelor este stringent necesar, având în vedere milioanele de locuri de muncă care sunt în pericol.
Republica Moldova a fost reprezentată de Sergiu Răilean, ministrul Economiei şi Infrastructurii, mesajul acestuia făcând partea firească a unor politici globale de recuperare a pierderilor.
“Restricţiile de circulaţie la nivel mondial, dar şi cele legate de activitatea antreprenorială pe perioada crizei pandemice, au produs un impact negativ profund. Potrivit estimărilor asociaţiilor de business, 76% dintre agenţiile de turism din Republica Moldova vor resimţi un impact absolut din cauza acestor restricţii. De aceea, experienţa organizaţiilor internaţionale din domeniu, soluţiile pe care le consideră fezabile, ne vor ajuta să identificăm cele mai bune măsuri pentru recuperarea sectorului turismului din ţara noastră”, a spus Sergiu Răilean.
Reuniunea OMT a pus în discuţie modul în care guvernele, organismele internaţionale şi companiile din industria turistică pot înlătura vulnerabilităţile cauzate de criza pandemică, precum şi măsurile care urmează a fi întreprinse pentru a susţine mediul de afaceri. Evident, dacă vulnerabilităţile sunt caracteristice tuturor, măsurile care urmează a fi întreprinse decurg din posibilităţile pe care le are fiecare dintre statele afectate. Guvernarea de la Chişinău a decis să reducă poverile puse, tradiţional, pe umerii HoReCa, dar sectorul respectiv nu se poate identifica sută la sută cu turismul. Mai relevant în acest sens este turismul vinicol, ramură care pretinde meritat la calitatea de exponent central al turismului în ansamblu. Aşa cum Republica Moldova este unul din cei mai importanţi producători de vin din lume, este absolut normal ca Chişinăul să acorde atenţie şi dezvoltării turismului vitivinicol. Aceeaşi Organizaţie Mondială a Turismului insistă pe o asemenea tendinţă, dovadă fiind recomandările pe care le făcea acum doi ani, în cadrul unei Conferinţe Globale a turismului vinicol care a avut ca fundal o renumită vinărie din Republica Moldova.
“Republica Moldova trebuie să acorde o atenţie sporită dezvoltării turismului vitivinicol, principalele condiţii pentru aceasta fiind produsul de calitate şi o bună colaborare între sectorul public şi cel privat”, susţinea secretarul general adjunct al Organizaţiei Mondiale a Turismului, Jaime Cabal. Secretarul OMT a mai spus în cadrul aceluiaşi eveniment că „Pentru a fi un jucător foarte bun în turismul vitivinicol, în primul rând este necesar un produs bun, iar Moldova îl are. În al doilea rând este necesară o implicare cât mai activă a sectorului public şi privat, iar în Moldova se face acest lucru. Eu cred că viitorul turismului moldovenesc este legat de vinuri”.
Datele statistice plasează Republica Moldova în topul celor mai mari producători de vinuri din lume. Suprafaţa podgoriilor ocupă 4 la sută din teritoriul ţării şi 7 la sută din terenurile arabile, având cea mai mare densitate a viilor la nivel mondial. Industria vitivinicolă oferă aproximativ 150 de mii de locuri de muncă, iar fiecare al patrulea cetăţean moldovean este implicat direct sau indirect în acest sector.
Producţia vinicolă reprezintă 10 la sută din totalul exporturilor Republicii Moldova şi contribuie cu 3 la sută la formarea Produsului Intern Brut. În prezent, 24 de vinării sunt parte a traseului vitivinicol, alte 14 urmând să fie incluse în scurt timp.
Exponenţii turismului din Republica Moldova au insistat în vederea unui dialog cu autorităţile, înainte de toate pentru a reformula constatări pe care nu le-au putut intui ceva timp în urmă, una dintre acestea rezumând că “situaţia din sectorul turismului Moldovei poate fi caracterizată drept dramatică atât pentru operatorii turistici, cât şi pentru turişti”. Soluţiile puse în dezbatere au fost diferite, fiecare dintre acestea având în spate problemele survenite ca urmare a crizei pandemice. Agenţiile turistice se confruntă cu presiuni legate de rambursarea banilor pentru contractele semnate până la 17 martie 2020, prin care clientul urma să folosească produsul turistic în sezonul estival. Banii încasaţi de către organizator au fost deja transferaţi la prestatorii de servicii din străinătate, iar consumatorii riscă să rămână şi fără odihnă, şi fără bani.
„Criza pandemică a lovit puternic nu doar în agenţiile turistice din ţara noastră, dar şi în toată industria la nivel mondial. Am analizat propunerile venite din partea agenţiilor de turism, măsurile pe care le-au adoptat alte ţări în situaţie similară, dar şi interesele turiştilor de a-şi recupera banii sau de a-şi reprograma vacanţele. În această situaţie este important să ajutăm afacerile din turism să supravieţuiască, dar şi cetăţenii noştri să fie asiguraţi”, a spus ministrul Răilean.
Printre măsurile evocate a fost instituirea unui moratoriu pentru restituirea plăţilor către clienţii care anulează călătoriile în baza contractelor încheiate până la 17 martie 2020 şi permiterea operatorului turistic de a rambursa banii într-un termen de până la 31 martie 2021, rambursarea eşalonată a pachetului turistic şi emiterea voucherelor de vacanţă flotante, cu o valabilitate până la 31 decembrie 2021.
Pentru a face schiţa momentului pe care îl trăieşte actualmente businessul propriu-zis, dar şi turiştii, se recurge la cifrele anului 2019, perioada ianuarie-iunie.
Din totalul de 151 586 de turişti, participanţi la turismul organizat de agenţiile de turism şi de tur operatori, după scopul vizitelor, turiştii s-au repartizat astfel:
– turism receptor (primirea cetăţenilor străini în ţară) – 8 408, ceea ce înseamnă 25 879 de turişti/zile, suma constituind 35,1 milioane de lei;
– turism emiţător (deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în străinătate) – 121 215, ceea ce înseamnă 761 253 de turişti/zile, suma constituind 948,1 milioane de lei;
– turismul intern (deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic) – 21 963 de turişti şi excursionişti, ceea ce înseamnă 133 788 de turişti/zile, suma constituind 94,9 milioane de lei.
Pentru toate tipurile de turism organizat, cifra de afaceri realizată de agenţiile de turism constituie 1,1 miliarde de lei. Luând în calcul comisionul minim aplicat de agenţiile de turism şi de tur operatori, care reprezintă în medie 7 la sută, pierderile pentru şase luni, înregistrate de agenţii pieţei turistice, vor constitui 77 milioane de lei (fără domeniul HoReCa).
În anul 2019, cifra de afaceri înregistrată de agenţii pieţei turistice a constituit 2,17 miliarde de lei. Făcând acelaşi calcul la comisionul de minimum 7%, pierderile estimate pentru anul 2020, raportate la anul 2019, ar fi de minimum 151,9 milioane de lei (fără domeniul HoReCa).
Începutul anului 2020 pentru industria turistică a ţării se prevedea a fi unul destul de bun. Rezervările prealabile, care erau în creştere cu 10-15% faţă de anul precedent, reflectau această tendinţă. Însă, odată cu migrarea pandemiei COVID-19 către continentul european, apoi către alte continente, toate previziunile şi prognozele au fost date peste cap.
Desigur, raportate la potenţialul pe care îl avem, pierderile sunt deosebit de grave. Gravitatea problemei însă, ne obligă să avem şi o abordare adecvată în vederea găsirii şi aplicării soluţiilor. Soluţii care să redeschidă porţile vinăriilor noastre şi care să ne lase să recitim, într-una din zile, urmele noastre pe nisipul fierbinte al plajelor lumii.
Constantin Olteanu
