La finele lunii iunie curent, la adunarea anuală generală a acţionarilor companiei internaţionale de asigurări ASITO, printre subiectele de rutină, s-a decis selectarea unui consultant pentru evaluarea independentă a tuturor avantajelor şi dezavantajelor în cazul unei posibile fuziuni a ASITO cu un alt asigurator din Moldova – compania Victoria-Asigurări.
ASITO a atras atenţia pieţei, a reglatorului şi a comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, încă în ianuarie 2015, atunci când şi-a vândut oficiul central construit în 1992. În culise se discuta că pentru început compania intenţiona să-şi vândă activele şi să se retrage în “cash”, iar mai târziu toată lichiditatea va fi tranferată partenerului prin fuziune, lăsând o parte din problemele acumulate “după bord”.
A încins atmosfera şi tăcerea conducerii companiei. Preşedintele companiei, Ruslan Doboş, a acceptat să răspundă la întrebările agenţiei InfoMarket doar după desfăşurarea adunării anuale generale a acţionarilor.
– În ultimele luni compania ASITO este menţionată tot mai des în presă într-o lumină sumbră, iar compania s-a abţinut mai bine de jumătate de an de la declaraţii oficiale, ceea ce a dat naştere la şi mai multe zvonuri negative. Prin ce se explică această tăcere?
– Pot spune chiar mai mult, mai mulţi dintre concurenţii noştri intenţionat au alimentat aceste zvonuri, au încercat să ne discrediteze şi să convingă piaţa că este timpul să fim distruşi. Piaţa de asigurări stagnează, însă companiile trebuie să se dezvoltate, iată din aceste considerente sunt puse în acţiune toate metodele posibile de atragere a clienţilor din contul discreditării concurentului, mai ales a celui puternic şi ei ştiu acest lucru. Tăcerea noastră are legătură, în primul rând, cu activitatea pe care am desfăşurat-o în ultimii ani şi anume modernizarea companiei în conformitate cu standardele şi practicile internaţionale. Până la adunarea generală a acţionarilor, am vrut să ne convingem că acţionăm corect, iar organul executiv îndeplineşte în totalitate sarcinile acţionarilor.
– Vânzarea edificiului construit de ASITO în 1992, primul imobil de oficii din Chişinău, tot a fost o sarcină propusă de acţionari? Acest subiect a neliniştit considerabil piaţa, CNPF şi chiar a fost discutat la Comisia parlamentară pentru buget şi finanţe.
– Aş putea răspunde destul de dur: Constituţia Moldovei garantează dreptul de proprietate, la fel ca şi dreptul de a dispune de această proprietate. Însă este evident că au apărut reclamaţii la adresa noastră.
Asigurarea este un tip de activitate licenţiată şi ne supunem reglementărilor dure atât din punct de vedere al legislaţiei, cât şi al organului regulator. Despre faptul că vrem să vindem edificiul, Comisia Naţională a Piaţei Financiare a ştiut încă din vara anului trecut: am lucrat cu CNFP pentru a avea o tranzacţie legală, pentru ca acest proces să nu influenţeze negativ asupra rezervelor noastre de asigurare, asupra indicatorilor normativi şi, într-un final, CNPF ne-a eliberat permisiunea.
În pofida faptului că specialiştii din organul de supraveghere au analizat minuţios această tranzacţie şi au acceptat-o, cineva probabil a fost interesat să folosească doar jumătate din informaţie – cea despre vânzarea imobilului, iar faptul că banii obţinuţi au fost puşi la depozit, ceea ce a dus la creşterea considerabilă a lichidităţii companiei, s-a menţionat doar în treacăt. Nu cred că este greu de găsit sursa interesată în discreditarea companiei ASITO – situaţia pe piaţă este complicată, iar concurenţa este mare...
– Atunci de ce ASITO, care a construit primul imobil de oficii din Chişinău tocmai în 1992, a decis să-l vândă în 2014?
– Sunt două motive. În primul rând, în conformitate cu Legea cu privire la asigurări care a intrat în vigoare pe 06.04.2007 (ar. 28), singurele genuri de activitae ale companiilor de asigurări era asigurarea şi investiţiile. Veniturile de la darea în arendă a încăperilor nu intrau în această categorie. Dar, deoarece legea a fost adoptată după ce ASITO a construit acest edificiu, aceasta ne permitea să obţinem venituri şi din arendă. Dar legea nu a fost scrisă pur şi simplu. Ea este menită să asigure stabilitatea financiară a participanţilor de pe piaţa de asigurări şi majorarea lichidităţii.
Analizând situaţia curentă, am ajuns la concluzia că edificiul, pe de o parte, ne aduce un venit comparabil, iar pe de altă parte nu este tocmai un activ lichid. Nu este atât de simplu să transformi acest activ în bani, dacă va fi nevoie de aceştia.
Arenda oficiilor în această clădire aducea companiei ASITO aproape 10 mil. lei anual, iar cheltuielile de întreţinere şi deservire constituiau 7 mil. lei. Din diferenţa de 3 mil. lei achitam impozitele şi rămâneam cu 2 mil. lei.
Acum, după ce am vândut edificiul cu 137 mil. lei, am convertit aceşti bani în valută străină şi i-am depus la Moldindconbak cu o rată de 3,5 la sută anual, care ne aduce venit net de aproape 4,8 mil. lei anual. Deoarece depozitul este pentru o perioadă destul de lungă, de trei ani, potrivit legislaţiei, nu se prevede un impozit pe venit pentru acesta.
Astfel, pe de o parte, am scăpat de problema ce ţinea de deservirea clădirii, iar pe de altă parte, am dublat venitul din activele noastre. Nu trebuie să uităm şi despre faptul că edificiul a fost construit acum 23 de ani, chiar şi ferestrele aici sunt instalate doar cu un profil, nu mai vorbim despre sistemul de ventilare, condiţionare şi de încălzire, care s-au învechit. Acum doi ani, la solicitarea noastră, a fost făcut un calcul de cheltuieli şi doar pentru reparaţia şi renovarea sistemului de aer condiţionat este nevoie de 380 mii USD.
Iar astăzi, pe conturile companiei sunt peste 300 mil. lei (în echivalent), care sunt bani “vii”. Niciodată încă rezervele de asigurări ale ASITO nu au fost atât de lichide, iar clienţii noştri atât de bine protejaţi. Coeficientul de lichiditate al ASITO la 31 martie curent era de 9,53, pe când normativul este de 1. Marja minimă a ratei de solvabilitate este de 165%, pe când normativul este de 100%. CNPF pregăteşte majorarea acestui normativ până la 150% şi multor asigurători le va fi greu, pe când noi deja ne-am conformat acestor norme.
În afară de aceasta, CNPF a cerut de la noi respectarea legislaţiei privind diversificarea activelor, normelor, care stabilesc suma maximă posibilă de invesiţie în imobile. În cazul nostru, cota imobilelor în suma totală a activelor depăşea norma stabilită. Astfel, prin vânzarea edificiului, am soluţionat două probleme cu privire la respectarea legislaţiei.
– Dar fără edificiu, compania suportă cheltuieli de arendă.
– Noi închiriem 600 mp, pentru care vom plăti anual în jur de 2,3 mil. lei, calculat cu TVA. Dar nu mai avem cheltuieli pentru menaj, pază, reparaţie şi alte griji pe care le are un proprietar de imobil.
În practica mondială, organizaţiile financiare demult au renunţat la ideea de a avea propriile edificii. Arenda permite să reacţioneze operativ la situaţiile de pe piaţă, le permite să fie flexibili, să se afle acolo unde lucrează clienţii lor. ASITO, de exemplu, are la Căuşeni propriul oficiu, care este la o periferie de oraş, în timp ce principalele activităţi au loc în centru, la primărie şi la gară: acolo sunt şi principalele vânzări de produse de asigurări.
Totodată, privim în viitor, iar viitorul este bankassurance, vânzările online, utilizarea tuturor mecanismelor moderne de reţea şi marketing. Bănci sunt pretutindeni, serviciile lor sunt folosite de fiecare, iar clienţilor le este comod să beneficieze tot acolo şi de serviciile de asigurare. Cu vânzările online e mai simplu, este suficient să ai angajaţi cu maşină, care să livreze clientului produsul solicitat. În aceste condiţii, nu este convenabil din punct de vedere financiar, să deţii un edificiu scump.
– Aţi vorbit despre alte imobile care sunt în proprietatea ASITO. Sunt multe?
– Pe tot teritoriul ţării, valoarea lor este asimată la aproximativ 140 mil. lei, dar este complicată vânzarea lor. Anterior, compania cumpăra edificii, uneori, fără a se gândi la perspectiva vânzării lor. Astfel, avem case, inclusiv de locuit, transformate în oficii şi clădiri care nu întotdeauna sunt situate convenabil pentru clientul nostru. Deja am vorbit despre asta. Mai mult, majoritatea edificiilor generează cheltuieli mari: la Soroca aveam un oficiu de 400 mp, acum – de 40 mp, iar cheltuielile au fost reduse considerabil!
– Cum rămâne cu compania care a cumpărat edificiul? Va trebui să investească destul de mult în reparaţie şi reconstrucţie?
– Dacă businessul ei se bazează pe darea în locaţiune a edificiilor, atunci aceasta are logistică pentru această activitate şi, din câte ştiu, poate lua credite din Occident pe un termen îndelungat şi destul de ieftin. Fiecare trebuie să facă ce ştie mai bine.
– Compania Dvs. a mai fost şi proprietara clădirii în care este situat Centrul de Modă. Din câte ştiu acest edificiu a fost vândut anul trecut.
– De fapt, compania ASITO deţine în jur de 90 la sută din acţiunile SA Centrul de Modă. Este un edificiu cu profil industrial şi chiar Centrul l-a vândut acum mai bine de cinci ani. Edificiul are nevoie de modernizare şi renovare, deoarece iniţial a fost construit pentru producere şi nu pentru oficii. Acolo nu axistă căldură, nici aer condiţionat. Vara este cald, iarna este frig. Chiar dacă locaţia este una bună, ea a fost dată în chirie doar în proporţie de 20 la sută. Nimeni nu era dispus să achite facturi astronomice pentru energia electrică. În următoarele luni se va desfăşura adunarea generală a acţionarilor Centrul de Modă SA, la care se va decide distribuirea mijloacelor obţinute în rezultatul vânzării clădirii. Probabil o parte din bani vor fi investiţi, iar o parte va fi alocată pentru dividende. Decizia aparţine acţionarilor.
– Pe piaţă şi în presă se vorbeşte despre faptul că ASITO are probleme în baza contractelor mai vechi pentru asigurarea de pensii. Contractele ar fi întocmite astfel încât plăţile în baza acestora ar duce la falimentul companiei.
– Există astfel de contracte. Sunt multe întrebări cu privire la faptul cum au fost întocmite acestea acum 20 de ani, dar astfel de contracte sunt. Lucrăm activ asupra posibilităţii de reziliere a acestora într-un acord consensual, cu achitarea compensaţiilor etc. Şi dacă de la început erau mai bine de 20 de mii, astăzi avem opt mii, iar pentru 6 mii dintre ele încă nu a venit termenul de achitare. Mai mult decât atât, procesul de achitare pentru cele două mii de contracte actuale a fost sistat prin decizia instanţei.
Dacă nu facem nimic şi achităm aceste contracte, atunci cu timpul compania va lucra doar pentru achitarea lor. Vor fi posibilităţi de achitare, dar posibilităţile de dezvoltare de mai departe a companiei vor fi limitate. Luând în considerare situaţia, Consiliul ASITO lucrează activ cu organele de supraveghere, cu acţionarii, cu justiţia, administraţia centrală pentru a soluţiona problema. Această problemă este complicată şi soluţionarea ei trebuie să fie complexă.
Dar, mai întîi de toate, aceasta este problema acţionarilor, a celor majoritari şi a celor minoritari. Ei nu sunt mulţumiţi de acest produs şi îşi apără drepturile la CNPF şi în instanţă. Acţionarii vor dividende, iar, anterior, de această problemă nu se ocupa nimeni. Aceste contracte trebuiau demult renumărate, încă atunci când BNM a stabilizat cursul şi ratele de refinanţare. Compania nu a făcut acest lucru, inclusiv şi din cauza că pe atunci nu exista bază juridică. Acum însă varianta de soluţionare a problemei a fost propusă CNPF, pentru ca la nivel legislativ să se indexeze echitabil acest produs. Sunt convins că decizia va fi aprobată echilibrat şi toate părţile vor avea de câştigat. Dar accentuez, de acest lucru se ocupă acţionarii companiei împreună cu CNPF.
– Cum comentaţi informaţia despre faptul că specialiştilor companiei Dvs li se propune intensiv să treacă la compania Victoria-Asigurari?
– După cum am menţionat, piaţa este mică, iar concurenţa este mare. Se ajunge până la faptul că unor clienţi li se recomandă să nu cumpere Cartea Verde de la noi, chiar dacă această asigurare este acoperită totalmente din fondurile de rezervă, care sunt suplinite de toţi participanţii acestui sistem, iar noi ne onorăm toate obligaţiunile faţă de aceste fonduri.
Concurenţii îşi doresc demult să ne înlăture de pe piaţă. În calitate de jucător vechi şi important îi irităm pe mulţi, mai ales în condiţiile de stagnare a pieţei. Orice motiv naşte zvonuri negative. Da, există o decizie aprobată, pe de o parte de Consiliul ASITO, pe de altă parte de Consiliul Victoria-Asigurări care ţine de examinarea posibilităţii de fuzionare a acestor două companii. Acţionarii noştri au decis să invite specialişti pentru evaluarea avantajelor şi dezavantajelor acestei posibilităţi. Dar până atunci, nu doar că suntem jucătorul cu cea mai mare lichiditate, dar deţinem şi cea mai mare reţea din ţară.
ASITO este o fierărie a cadrelor în asigurări. Aproape fiecare dintre cei care lucrează astăzi în conducerea unei companii de asigurări, şi-a început activitatea la ASITO. Totodată, în 20 de ani noi nu doar am păstrat tradiţiile în asigurări, dar deţinem şi o cotă considerabilă din piaţă – aproape 20 la sută. Produsele noastre sunt diverse şi nu se limitează doar la vânzarea Cartea Verde. Adică, dacă Consiliul Biroului Cartea Verde ar sista calitatea de membru al Moldovei în acest sistem, or, o astfel de posibilitate există, multe companii de asigurări ar fi nevoite să se închidă, deoarece ele nu asigură mai mult nimic.
La noi, diversitatea produselor de asigurări majorează lichiditatea şi stabilitatea noastră. În acest an am venit cu o propunere care a devenit foarte populară printre cei care merg în vacanţă cu transportul propriu: cumpărând Cartea Verde şi poliţa de asigurare pentru călătoriile peste hotare, clientul primeşte asigurare gratuită pentru locuinţa sa pe perioada concediului. Ideea exista mai demult, iar noi am fost cei care am realizat-o, aşa cum se cuvine unui lider de pe piaţă.
Notă InfoMarket: Compania ASITO a fost fondată în 1991, în rezultatul reorganizării direcţiei moldoveneşti a Asigurării de Stat a URSS. În prezent, în 39 de filiale ale companiei din toată ţara lucrează aproape o mie de persoane. Pe data de 31 martie curent, activele companiei erau de 452,3 mil. lei (al treilea indicator pe piaţă); rezervele tehnice – 312,79 mil. lei (al doilea rezultat pe piaţă). La finele anului 2014, compania a acumulat 186,3 mil. lei prime şi a achitat 42,5 mil. lei prejudicii. În primul trimestru al anului curent, aceşti indicatori au fost de 29,7 mil. şi 15,2 mil. lei. Coeficientul de lichiditate este de 8,8. Cota de piaţă după primele acumulate – 11,7 la sută, după atragerea activelor – 16,6 la sută, rezervele tehnice – 26,3 la sută, a achitărilor – 19,1 la sută.
