Circa 200 de producători şi exportatori au participat la cea de-a treia ediţie a Forumului exportatorilor, care s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO) cu suportul partenerilor organizaţiei.
„PRO EXPORT FORUM 2015” a avut loc într-un moment mai puţin fericit pentru economie în general. Exporturile au scăzut cu 16,6 la sută, în nouă luni, potrivit Biroului Naţional de Statistică, iar Ministerul Economiei se aşteaptă la o diminuare cu 17 la sută per totalul anului. Livrările de mărfuri moldoveneşti pe piaţa estică au căzut cu 33,6 la sută, iar pe cea a Federaţiei Ruse la jumătate.
Deşi, în expresie valorică exporturile au scăzut, în volum fizic acestea au crescut nesemnificativ, cu 0,5 la sută, a afirmat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. Şi asta pentru că produsele agroalimentare, care au o pondere importantă în exporturile moldoveneşti, s-au ieftinit ca urmare a embargourilor impuse de Federaţia Rusă produselor din ţările Uniunii Europene şi din America de Nord, dar şi din unele ţări est-europene, inclusiv Republica Moldova.
Birocraţia, devalorizarea continuă a monedei naţionale, dar şi adaptarea la noile condiţii, sunt doar câteva din problemele abordate de producători şi exportatori în cadrul Forumului. Accesul la pieţe, la finanţe şi la informaţie sunt elementele-cheie ale unei strategii de succes.
„În prezent aproape 85 la sută din volumul exporturilor din Republica Moldova se efectuează fără aplicarea taxelor la produsele exportate. Regimuri de liber schimb avem atât cu ţările UE, cât şi cu cele din CSI, dar şi cu alte state. Problema, însă, este că firmele noastre exportatoare pierd în competitivitate faţă de cele din alte ţări. Competitivitatea este factorul care ne va ajuta să valorificăm mai bine şi oportunităţile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, care a intrat în vigoare acum un an şi ceva”, a declarat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.
Viceministrul a afirmat că, desigur, sunt “provocări şi pe piaţa externă. Mulţi parteneri aplică un şir de restricţii, pe alocuri fundamentate, pe alocuri mai puţin fundamentate, asupra comerţului nostru exterior care ne încurajează să trecem la un nou nivel de producere şi de competitivitate a produselor noastre”.
Oficialul a adăugat că „instituţiile statului sunt şi ele în căutare, cum să ajute exportatorii în perioada dificilă pe care o traversăm. Ne-am propus ca până în 2017 să fie elaborate şi aprobate asemenea documente importante, precum sunt Codul Vamal şi Codul Fiscal, ambele documente armonizate la legislaţia europeană. Multe din prevederile celor două Coduri aplicate în prezent sunt depăşite”.
Potrivit viceministrului, racordarea la legislaţia europeană în domeniul vamal şi fiscal, de asemenea, este un moment important în sporirea competitivităţii companiilor moldoveneşti. Se lucrează şi la armonizarea procedurilor de certificare, precum şi a altor proceduri importante pentru dezvoltarea comerţului.
Şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Valeriu Lazăr, a menţionat că potenţialul de export nu este valorificat nici pe departe în condiţiile în care avem acorduri de liber schimb ce acoperă 75-80 la sută din livrări. Dar, spune tot el, cei care depun efort, sunt gata să-şi schimbe modul de gândire, modul în care acţionează, să înţeleagă că a face export este o chestie foarte complicată, dar se merită, cei care au înţeles lucrul acesta au şi rezultate.
Concluzia, de fapt, este una: avem multe pieţe larg deschise pentru produsele noastre şi regimul de comerţ este destul de favorabil, dar nu avem produse ce ar face concurenţă exportatorilor care au intrat demult pe aceste pieţe şi se simt pe ele ca în apele lor. Multe avem de făcut acasă, în special în ceea ce se referă la calitate şi standarde, dar şi pe exterior, în ceea ce priveşte studierea pieţelor pe care vrem să ajungem, comportamentul şi gustul consumatorilor pe care am vrea să contăm.
Acest lucru care ne dezavantajează atunci când vorbim de ieşirea pe alte pieţe au confirmat-o şi oficialii în discursurile lor. Producătorii moldoveni sunt puţin prezenţi la evenimentele internaţionale în care îşi pot promova produsele şi stabili contacte cu parteneri străini, fondurile alocate pentru astfel de acţiuni fiind foarte mici, a menţionat Dona Şcola, directorul Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova.
“Fondul de promovare a exporturilor şi atragere a investiţiilor este în valoare de 5 milioane de lei, aproximativ 250 de mii de euro. Este foarte puţin. În ţările active în promovarea exporturilor, activităţile similare sunt finanţate cu 0,1 procente din valoarea exporturilor”, a apreciat Dona Şcola.
Dacă am raporta la volumul exporturilor, în nouă luni am ajunge la o sumă de aproximativ 1,5 milioane de dolari SUA.
Dar nu numai banii contează. Valeriu Lazăr a spus că instituţia pe care o conduce face parte din reţeaua europeană şi internaţională a Camerelor de Comerţ şi este disponibilă să ajute exportatorii din Moldova să identifice parteneri, să acceseze noi pieţe într-o perioadă relativ scurtă de timp.
“Preţurile la produsele noastre nu le-am majorat pentru a nu pierde consumatorii, însă materia primă, ca urmare a devalorizării leului, o procurăm mai scump”, s-au plâns mai mulţi producători. Căderea monedei naţionale tocmai i-a determinat să caute noi pieţe, astfel au ajuns cu produsele lor în România, Lituania, Polonia ş.a. Producătorii spun că aşteaptă susţinere, inclusiv financiară, din partea Guvernului.
Republica Moldova a exportat în nouă luni mărfuri în valoare de 1 miliard 448 milioane de dolari SUA. Peste 62 la sută din exporturi au fost orientate spre piaţa Uniunii Europene, faţă de 52 la sută în perioada similară a anului precedent. Această creştere era inevitabilă în situaţia în care livrările de produse moldoveneşti în vest au scăzut nesemnificativ, cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce exporturile pe piaţa estică s-au prăbuşit, iar ponderea acestora a coborât la un sfert. Printre primele cinci pieţe principale de destinaţie a produselor noastre se află România, cu importuri din Republica Moldova în valoare de 333,1 milioane de dolari SUA, după care urmează Federaţia Rusă (174,4 milioane), Italia (150 milioane), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (109 milioane) şi Belarus (100,8 milioane de dolari SUA).
Vlad Bercu
