Republica Moldova a coborât două poziţii în topul celor mai competitive ţări din lume, elaborat de Forumul Economic Mondial (WEF), până pe locul 84 dintr-un total de 140 de economii analizate.
Scorul general obţinut de Republica Moldova este de 4,0 puncte pe o scară de la unu la şapte, potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2015-2016, lansat pe 30 septembrie la nivel global, inclusiv la Chişinău. Economia moldovenească este devansată de ţările din regiune, Ucraina şi România, care au fost plasate pe poziţiile 79 şi, respectiv, 53. Înaintea Moldovei se află state membre ale CSI precum Azerbaidjan (40), Kazahstan (42), Federaţia Rusă (45), Georgia (66) şi depăşeşte Kârgâzstan (102).
Cel mai slab punctaj, 2,6 puncte, şi cea mai proastă poziţie, respectiv, 130, Republica Moldova a obţinut-o la capitolul „inovaţii”. Performanţele la acest capitol s-au înrăutăţit nesemnificativ faţă de anul trecut când a ocupat locul 129. Dezvoltarea pieţei financiare, capacitatea instituţională a statului şi eficienţa pieţei bunurilor sunt alte trei domenii la care Moldova a primit note joase. Potrivit autorilor raportului, Republica Moldova are scoruri mici şi la indicatorii privind sofisticarea afacerilor (unde se clasează pe locul 127 în lume).
Punctaje mai bune le-a obţinut la capitolul pregătirea tehnologică (locul 53) şi mediul macroeconomic (55), domenii în care, potrivit autorilor raportului, lucrurile au evoluat în bine.
La fel ca şi în anii precedenţi, cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii şi antreprenorii sunt corupţia, instabilitatea politicilor economice, instabilitatea politică şi birocraţia guvernamentală ineficientă, forţa de muncă slab educată, a menţionat în cadrul prezentării Raportului Competitivităţii Globale, Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).
ASEM este partenerul de la Chişinău al Forumului Economic Mondial în realizarea sondajului în Republica Moldova.
Indicele competitivităţii globale (1-7 puncte) |
Locul |
Puncte |
Republica Moldova |
84 |
4,0 |
|
89 |
4,3 |
Capacitatea instituţională a statului |
123 |
3,2 |
Infrastructura |
83 |
3,7 |
Mediul macroeconomic |
55 |
4,9 |
Sănătatea şi educaţia primară |
91 |
5,4 |
|
94 |
3,8 |
Învăţământ superior şi trening |
79 |
4,1 |
Eficienţa pieţei bunurilor |
103 |
4,1 |
Eficienţa pieţei muncii |
85 |
4,1 |
Dezvoltarea pieţei financiare |
115 |
3,3 |
Pregătirea tehnologică |
53 |
4,4 |
Dimensiunea pieţei |
121 |
2,7 |
|
128 |
2,9 |
Gradul de dezvoltare a afacerilor |
127 |
3,3 |
Inovaţiile |
130 |
2,6 |
În topul celor mai competitive state din lume, Elveţia şi-a păstrat poziţia de lider mondial pentru al şaselea an consecutiv. Ea este urmată de Singapore, Statele Unite ale Americii, Germania şi Olanda.
Raportul anual publicat de World Economic Forum (WEF) susţine că ţările din întreaga lume suferă de pe urma încetinirii ritmului de creştere a productivităţii care afectează expansiunea economică. WEF subliniază că avansul economiei mondiale nu pare să revină la nivelele de dinaintea crizei financiare globale din 2007-2008. În plus, incertitudinile legate de încetinirea economiilor emergente, în special China, ar putea modifica traiectoria de creştere a economiei mondiale.
Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova:
– Am început în anul 2010 de pe locul 94 din 139 de state incluse atunci în Indicele Competitivităţii Globale. În anul 2010, Republica Moldova a fost plasată pe locul 94, în 2011 – pe 93, o evoluţie bună am avut-o în 2012 când am urcat în clasament cinci poziţii, pe 87, în anul următor Moldova a cedat două poziţii, coborând pe 89, ca în 2014 să revină spectaculos pe un loc 82. Pentru anul 2015-2016 ne-am fi dorit să fie o îmbunătăţire, dar cu regret avem o scădere cu două poziţii, dar un loc mai bun decât state precum Albania, Serbia, Bosnia şi Herţegovina.
– În aprecierea poziţiei unui stat se iau în considerare 12 grupuri de factori. Ce factori influenţează pozitiv şi negativ locul Moldovei?
– A avut un impact pozitiv asupra poziţiei noastre în clasament stabilitatea macroeconomică. De menţionat că cercetarea economică a fost realizată în martie-aprilie 2015, când situaţia era un pic alta decât cea pe care o avem în prezent. Pozitiv influenţează şi învăţământul superior şi trening. Chiar dacă atitudinea este negativă faţă de învăţământul superior, oricum, scorul la acest capitol este mai bun decât cel general. Cea mai bună poziţie, 53, o avem după grupa de indicatori pregătirea tehnologică. Avem o tendinţă pozitivă de îmbunătăţire a indicatorului pregătirea tehnologică.
O influenţă negativă o are capacitatea instituţională a statului, unde suntem tocmai pe poziţia 93 din 140 posibile, sănătatea şi educaţia primară, eficienţa pieţei bunurilor, dezvoltarea afacerilor şi inovaţiile. Situaţia pe aceste grupe de indicatori nu s-a schimbat aproape deloc în comparaţie cu anul precedent.
Mici schimbări avem la complexitatea pieţei financiare, care a regresat de pe poziţia 97 spre 115, în rest fără mari schimbări în comparaţie cu anul precedent.
Dacă privim cum au evoluat lucrurile în ultimii ani, avem o tendinţă de înrăutăţire la capacitatea instituţională, de la poziţia 106 în 2011 până la 123, în anul 2015. Este o tendinţă negativă foarte pronunţată. Evoluţia cea mai considerabilă spre bine o avem la stabilitatea macroeconomică, de pe locul 103 în 2011 pe poziţia 55 în anul 2015 şi pregătirea tehnologică a populaţiei în întregime de la poziţia 78 în anul 2011 la 53 în acest an. Sunt unii indicatori care ne bucură, sunt alţii care au rămas fără schimbare, mă refer la partea de jos a graficului: inovaţii, dezvoltarea businessului.
– Prin ce cedăm vecinilor noştri?
– În primul rând, la componenta inovaţie. Există o diferenţă foarte mare între Republica Moldova şi alte state. Cedăm foarte mult după gradul de dezvoltare a afacerilor. La fel şi la învăţământul superior avem unele rezerve, chiar dacă mai mici în comparaţie cu precedentele, totuşi o poziţie mai rea decât a principalilor parteneri economici.
– Ce a arătat sondajul naţional realizat în mediul de afaceri?
– Academia de Studii Economice a realizat un sondaj de opinie pe un chestionar foarte bine structurat, potrivit metodologiei Forumului Economic Mondial. Au fost chestionaţi în total 132 de conducători de întreprinderi.
Managerii au fost rugaţi să numească cinci factori dintr-o listă pe care îi consideră cei mai importanţi, fie în aspect pozitiv sau negativ. Şi în acest an, cel mai negativ factor care influenţează afacerile este considerat de cei care au participat la sondaj – corupţia. 81 la sută din managerii de companii s-au plâns de corupţia înaltă, faţă de 74 la sută – în anul 2010. Experţii afirmă că îi îngrijorează foarte mult acest lucru.
Instabilitatea politicilor economice este pe locul doi printre factorii cu impact negativ asupra afacerilor, deşi situaţia se schimbă spre bine. În acest an, 59 la sută din respondenţi au apreciat instabilitatea politicilor economice drept un impediment pentru dezvoltarea business-ului. În 2010 acest factor a fost indicat de 76 la sută din manageri. A treia piedică în calea afacerilor este instabilitatea politică, în creştere în comparaţie cu anul precedent ca factor negativ, de la 43 la 47 la sută, urmat de birocraţia guvernamentală ineficientă şi forţa de muncă slab educată pe piaţa muncii în Republica Moldova.
Sondajul a arătat că, în opinia respondenţilor, există o îmbunătăţire considerabilă la capitolul accesul la finanţare. Dacă în 2010 aproximativ 66 la sută din manageri spuneau că au probleme în accesarea creditelor, în anul 2015 numărul lor s-a redus la 39 la sută, dar situaţia se schimbă considerabil în contextul ultimelor evoluţii care au loc pe piaţa financiară a Republicii Moldova.
Participanţilor la sondaj li s-a cerut să indice, dintr-o listă destul de mare de factori, cinci riscuri majore care vor afecta afacerile în următorii zece ani.
Vedeţi lista în ordine descrescândă:
1. Conflictele interstatale
2. Migraţia involuntară sporită
3. Guvernarea naţională eşuată
4. Şocul preţurilor energiei
5. Instabilitatea socială profundă
Printre alţi factori au fost enumeraţi „eşecul mecanismului financiar”, „colapsul sau criza de stat”, „inflaţia necontrolată”, „criza fiscală”, „şomajul sau subocuparea” etc.
Vlad Bercu