Potrivit informaţiilor Ministerului Economiei, datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 50,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii iunie 2018, fiind în creştere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o pondere de 44,8% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 55,2%.
“Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari”, potrivit prognozelor făcute de Ministerul Finanţelor.
Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la sfârşitul anului 2021.
Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor valorilor mobiliare de stat.
Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu se estimează că soldul garanţiilor de stat va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima casă”. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat 783,21 mil. lei (0,5% din PIB) şi se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei (0,8% din PIB) în anul 2021. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2019-2021 sub aspectul ramurilor economiei naţionale, ponderea majoră îi revine sectorului energetic, complexului agroindustrial şi transportului.
Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidenţiază un trend uşor crescător al recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% din PIB în 2018 până la 0,5% din PIB în 2021) ca urmare a implementării de către ÎS a proiectelor de importanţa majoră naţională. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de: – studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri independente, care confirmă viabilitatea economică şi financiară a proiectului; – un plan de afaceri pe termen mediu pentru ÎS, care demonstrează confirmarea viabilităţii operaţiunilor sale de bază.
Împrumuturile externe sunt canalizate sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. În cazul dat, băncile sunt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut şi aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe termen mediu şi lung, modalitatea dată rămâne prioritară. Pe parcursul anilor 2019-2021 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 1731,6 mil. lei.
Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2019-2021 se vor concentra pe: dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat, contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost-risc şi managementul riscului operaţional asociat datoriei de stat.
Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii fluxurilor destinate susţinerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru implementarea proiectelor de investiţii capitale. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă.
La capitolul finanţare internă, se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv, se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea dealerilor primari.
Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la sfârşitul anului 2021. Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat.
Victor URSU
