Deşi Moldova a ales încă în 2005 drumul european drept principal obiectiv strategic al politicii externe şi interne, în prezent, societatea şi elita politică oscilează între cele două Uniuni – Europeană şi cea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan (UV RBK), constituită în 2010. Această problemă devine şi mai pregnantă în ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, când Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere (AA) cu UE, ce cuprinde clauza privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC).
În acest context, Institutul Naţional de Cercetări Economice în colaborare cu Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” au organizat recent o conferinţă de presă în care au fost discutate oportunităţile şi provocările opţiunilor de integrare ale Republicii Moldova. Discuţiile în cadrul conferinţei au fost centrate pe beneficiile şi riscurile pe care le comportă cele două opţiuni de integrare economică a Republicii Moldova: aderarea la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător sau Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În urma discuţiilor s-a ajuns la concluzia că Republica Moldova trebuie să-şi schimbe modelul de dezvoltare economică. Semnarea Acordului de Asociere cu UE ar fi opţiunea potrivită în acest caz deoarece aceasta va duce la o creştere economică de circa 6,4%, inclusiv 3,5% pentru Transnistria, va impulsiona exporturile, consumul şi activitatea investiţională. Totodată, acordul de asociere implică următoarele riscuri: şoc competitiv pentru sectorul agroalimentar, reducerea veniturilor bugetare, în special în regiunea transnistreană şi înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Cât priveşte, însă, aprofundarea proceselor integraţioneste în spaţiul estic, estimările efectuate arată că aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar fi asociată pe moment cu o serie de provocări pentru dezvoltarea comerţului Republicii Moldova, dar şi a economiei în ansamblu.
Prezent la eveniment, viceprim-ministrul, ministrul Economiei Valeriu Lazăr a precizat că Republica Moldova trebuie să devină o zonă de interse comune ale Occidentului şi Estului, şi nu una de divergenţe.
“Procesul de integrare europeană îl văd ca pe unul de modernizare a Republicii Moldova după modelul european, spre binele cetăţenilor săi, fără a înrăutăţi însă relaţiile cu partenerii tradiţionali din est. Modelul european înseamnă legislaţie îmbunătăţită, practici de funcţionare a instituţiilor, competitivitate sporită, inclusiv pe alte pieţe”, a declarat ministrul Economiei. Potrivit lui Valeriu Lazăr, e firesc ca Republica Moldova să se integreze într-o piaţă regională mai mare. Totuşi, exporturile moldoveneşti devin tot mai sofisticate şi pe lângă ţările UE, unde sunt exportate 50% din bunuri şi servicii, CSI cu cca 40%, cota altor ţări precum Turcia, China, Japonia sau SUA este în creştere.
Totodată, Valeriu Lazăr a optat pentru implicarea cât mai largă a elitelor politice şi economice în dezbaterea privind integrarea europeană, dar în acelaşi timp şi informarea tuturor cetăţenilor, căci schimbările vor afecta întreaga populaţie a ţării.
La rândul său, Mindaugas Kacerauskis, Ofiţer Politic al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, a dat asigurări că UE va continua să asiste ţara noastră la implementarea reformelor necesare procesului de integrare europeană. “Cu siguranţă, Acordul de Liber Schimb va aduce R. Moldova mai aproape de Uniunea Europeană, dar mai aveţi nevoie să implementaţi o serie de instrumente de reformare”, a precizat oficialul european.
Este foarte importantă înţelegerea distincţiei dintre un Acord de Liber Schimb şi o Uniune Vamală.
Potrivit unui studiu prezentat de Expert-Grup, Acordul de Liber Schimb este un acord preferenţial de comerţ, reprezentând una dintre formele incipiente de integrare economică. Acesta poate implica doi sau mai mulţi parteneri care se angajează să elimine barierele tarifare şi, în mare parte, ale acelor netarifare în comerţul reciproc, totodată pastrându-şi autonomia în elaborarea tarifului vamal aplicat în relaţiile cu ţările terţe, precum şi promovarea altor aspecte ale politicii comerciale, inclusiv participarea în cadrul altor formaţiuni de integrare.
Uniunea Vamală (UV), presupune un nivel mai înalt de integrare, comparativ cu ALS. Pe lângă eliminarea la maxim a barierelor tarifare şi netarifare în comerţ, participanţii la acord, care de obicei sunt ţări adiacente geografic, adoptă şi un tarif vamal comun, ajungând la un numitor comun asupra gradului de protejare a tuturor sectoarelor. Prin urmare, negocierea şi implementarea unei UV implică eforturi sporite în materie de timp, resurse financiare, precum şi concesiuni politice. Aderând la UV, un stat îşi pierde într-o mare măsură autonomia de a-şi elabora politica sa comercială.
“Uniunea Europeană este principalul partener economic al R. Moldova, inclusiv pentru Transnistria. UE atrage circa 46% din exporturile moldoveneşti şi furnizează circa 45% din importuri. Regiunea transnistreană este, la fel, integrată pe piaţa UE cu 45,3% exporturi, dar este foarte dependentă de importurile de energie din Federaţi Rusă (79,6%)”, a argumentat Adrian Lupuşor, directorul Centrului Analitic “Expert-Grup”.
Expertul a enumerat oportunităţile, dar şi riscurile aderării la ZLSAC. Printre acestea ar fi anularea tarifelor vamale moldoveneşti la importurile din UE şi Turcia; majorarea costurilor de producţie cu 8% în sectorul agricol, condiţionată de necesitatea de a satisface standardele sanitare şi fitosanitare europene; majorarea cu 5% a veniturilor de care vor beneficia producătorii moldoveni pentru produsele agroalimentare livrate pe piaţa europeană, pentru produsele industriale tarifele europene deja fiind zero. Alte beneficii ar fi majorarea cu 20% a veniturilor din export pentru produsele agricole şi cu 5% a veniturilor din export pentru produsele industriale moldoveneşti livrate pe piaţa turcă.
La rândul său, Alexandru Stratan, diretorul Institutului Naţional de Cercetări Economice, a enumerat avantajele şi riscurile impactului aderării la UV RBK. Aici menţionăm anularea tarifelor vamale moldoveneşti la importurile din UV RBK; majorarea de 2,7 ori a tarifelor vamale moldoveneşti pentru importurile din toate ţarile din afara UV RBK; reducerea cu 10% a preţului la gazul importat de către Republica Moldova din Federaţia Rusă.
Ambele pieţe, atât a UE, cât şi a CSI, vor ramâne strategic importante pentru Republica Moldova pe termen lung, iar opţiunea integraţionistă urmarită nu trebuie să vină în detrimentul oricărei din aceste pieţe, consideră autorităţile. În acest sens, experţii consideră că opţiunea aderării la ZLSAC este mai binevenită, deoarece nu exclude participarea în cadrul Acordului de comerţ liber multilateral cu ţările CSI.
Astfel, după aderarea la ZLSAC, Republica Moldova va putea avea concomitent regim comercial facilitat cu ambele pieţe importante din punct de vedere strategic, în plus şi cu Turcia, care în 2013 a devenit a treia cea mai importantă destinaţie pentru exporturile moldoveneşti.
Pe de altă parte, aderarea la UV RBK implică o formă mai profundă de integrare, pentru care Republica Moldova nu este pregătită. În acest caz, Moldova va fi obligată să cedeze Federaţiei Ruse autonomia privind stabilirea politicii tarifare şi să se alinieze la nivelul tarifelor din UV RBK, care sunt mult mai protecţioniste. În plus, aderarea la UV RBK nu este compatibilă cu ZLSAC. Aceasta va determina UE să anuleze Preferinţele Comerciale Autonome acordate Moldovei şi să majoreze esenţial tarifele la importurile din Moldova, ceea ce va afecta esenţial competitivitatea producătorilor autohtoni pe piaţa comunitară. Aceasta va cauza reducerea exporturilor totale cu circa 9% şi va spori dependenţa economică de piaţa CSI, şi în special de Federaţia Rusa. În schimb, aderarea la ZLSAC va impulsiona creşterea exporturilor cu peste 11% şi va contribui în mod esenţial la diversificarea lor.
Aderarea la ZLSAC aduce beneficii economice şi sociale nete pentru Republica Moldova, în timp ce UV RBK va avea efecte adverse. Estimările econometrice relevă în mod clar avantajele aderării la ZLSAC cu UE. Astfel, calculele sugerează că, în cazul aderării la ZLSAC, economia Moldovei se va extinde cu circa 6,4%, în timp ce opţiunea UV RBK va determina contractarea acesteia cu 4%.
Avantajele ZLSAC ţin de creşterea accesului producătorilor moldoveni pe piaţa UE, a Turciei, dar şi pe alte pieţe, deoarece standardele comunitare sunt recunoscute pe plan mondial. Totodată, liberalizarea importurilor va spori concurenţa pe piaţa internă, ceea ce, în final, va contribui la diminuarea preţurilor şi creşterea diversităţii şi calităţii produselor. Odată cu ameliorarea atractivităţii investiţionale, aceasta va spori bunăstarea populaţiei şi competitivitatea economiei moldoveneşti. În acelaşi timp, aderarea la UV RBK va duce la pierderea de către producătorii autohtoni a pieţei comunitare, care atrage circa 45% din totalul exporturilor atât de pe malul drept, cât şi de pe malul stâng al Nistrului. Cauza rezidă în obligativitatea adoptării politicii vamale ruseşti şi ajustarea la standardele ruseşti, care nu sunt recunoscute pe plan mondial, spre deosebire de cele comunitare. Astfel, pe lângă barierele tarifare, exportatorii moldoveni vor trebui să se confrunte şi cu importante bariere non-tarifare pe piaţa comunitară şi nu doar.
Totodată, din cauza tarifelor vamale mai mari la import se vor scumpi produsele de consum şi produsele investiţionale importate din UE. Aceasta va lovi în competitivitatea economiei moldoveneşti, în climatul investiţional şi bunăstarea populaţiei.
Pentru a minimiza riscurile şi a maximiza beneficiile ZLSAC, autorităţile urmează să depună eforturi considerabile pentru ameliorarea mediului de afaceri, ajustarea infrastructurii calităţii şi dinamizarea reformelor structurale. Deşi efectul net este unul benefic, aderarea la ZLSAC implică şi o serie de riscuri. Acestea ţin de mai multe ramuri agroindustriale mai puţin competitive şi, în acelaşi timp, protejate prin tarife vamale care urmează a fi eliminate gradual în anii următori (de exemplu, produsele din carne, lactate, zahăr, panificaţie, sucuri şi fructe). Pe de altă parte, persistă şi anumite riscuri privind aplicarea unor bariere non-tarifare de către Federaţia Rusă la exporturile moldoveneşti de vinuri, mere şi alte fructe proaspete. Însă aceste riscuri pot fi atenuate, consideră experţii.
Cristina MIRON
