O sesiune de instruire pentru reprezentanţii companiilor şi brokerilor de asigurare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului a avut loc luni, la Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Această sesiune de instruire a fost organizată în colaborare cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA).
Eugen Ghileţchi, şef al Serviciului stabilitate şi monitorizare a activităţilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul CNPF, a menţionat că entităţile care activează pe piaţa asigurărilor din R. Moldova au obligaţia să elaboreze şi să aplice politici, în materie de cunoaştere a clienţilor, de raportare, de control intern, de evaluare şi gestionare a riscurilor, pentru a preveni şi împiedica implicarea lor în operaţiuni suspecte de spălare de bani şi de finanţare a actelor de terorism.
Prevederea dată este stabilită în Legea nr. 190 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Şi CNA a emis două ordine, care ţin de mecanismul de raportare a tranzacţiilor suspecte şi de elaborarea ghidului care conţine în mod exhaustiv tipurile de tranzacţii suspecte. Pe lângă cele două tipuri de tranzacţii suspecte stabilite de Legea nr. 190 (tranzacţiile limitate – transferurile bancare ce depăşesc suma de 500 de mii de lei şi tranzacţiile în numerar care depăşesc suma de 100 mii de lei), conform Ghidului, aprobat prin Ordinul CNA nr. 118, în categoria tranzacţiilor suspecte în domeniul asigurărilor mai sunt incluse alte 40 de tipuri de tranzacţii. Concomitent, pentru neraportarea tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor, legislaţia în vigoare stabileşte sancţiuni contravenţionale în mărime de la 150 până la 300 de unităţi contravenţionale (3-6 mii de lei).
Potrivit lui Ghileţchi, în pofida faptului că legea, dar şi actele emise de CNA, sunt în vigoare din anul 2007, participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară „nu se grăbesc” să raporteze tranzacţiile suspecte. „În cadrul controalelor întreprinse de CNPF, se atestă că atât companiile de asigurare, cât şi brokerii de asigurare nu raportează tranzacţiile suspecte. Aceasta denotă două posibilităţi: fie că nu există astfel de tranzacţii suspecte sau că societăţile de asigurare şi brokerii de asigurare nu le raportează din neştiinţă de cauză sau din nedorinţă. Având o listă exhaustivă de tranzacţii suspecte, e puţin probabil că ele nu au loc, mai degrabă acestea nu sunt raportate”, a afirmat Ghileţchi.
Reprezentantul CNPF face referire la statisticile mondiale care atestă că la nivel global, peste 20% din cazurile de spălare de bani în domeniul asigurărilor, sunt efectuate cu cunoştinţa (sau uneori şi intenţia) asigurătorului. Prin urmare, „pentru CNPF, ca autoritate de supraveghere în domeniul financiar nebancar, este important ca toate entităţile raportoare să respecte legislaţia”, a subliniat reprezentantul CNPF.
Aceeaşi sursă a precizat că, la moment, CNPF, în cooperare cu CNA, elaborează un set de amendamente la Legea nr. 190, care prevăd includerea în lista entităţilor raportoare şi a asociaţiilor de economii şi împrumut de tip A.
Pentru a discuta modificările ce urmează a fi operate, dar şi pentru a explica necesitatea mecanismului de aplicare a sistemului de raportare, CNPF a decis să organizeze o serie de training-uri pentru entităţile raportoare, participante la piaţa financiar nebancară. „Sperăm că aceste seminare vor contribui la sesizarea importanţei de raportare a tranzacţiilor suspecte de către companiile de asigurări şi brokerii de asigurare, dar şi a celorlalte entităţi raportoare”, a afirmat Eugen Ghileţchi.
La rândul său, Mihai Soţchi, ofiţer în Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, a afirmat că tranzacţiile suspecte au existat mereu, dar necesitatea raportării acestora la momentul dat este mult mai mare din punct de vedere al dezvoltării economice a statului. Cu atât mai mult că odată cu progresul economic are loc şi creşterea frecvenţei tranzacţiilor suspecte. „Prin intermediul acestor instruiri, tindem să ajutăm participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară să se ajusteze prevederilor legale şi, respectiv, să creăm un mecanism de raportare eficient, sistem care este necesar pentru parcursul european al R. Moldova”, a menţionat Soţchi.
Aceeaşi sursă a precizat că, recent, au fost sancţionate mai multe companii de asigurări, care nu au raportat tranzacţiile suspecte şi nu dispun de programe interne de prevenire şi combatere a spălării banilor. Pentru companiile de asigurări, sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei variază între 0,26 la sută şi 0,5 la sută din capitalul social minim (între 39 şi 75 de mii de lei).
Reprezentantul CNA a precizat că în ţara noastră au fost înregistrate mai multe tentative de spălare a banilor prin sistemul bancar. „În domeniul asigurărilor, au fost depistate mai puţine tranzacţii cu caracter suspect, însă, reieşind din faptul că segmentul dat este unul în dezvoltare, acesta prezintă interes din punct de vedere al prevenirii cazurilor de spălare a banilor. Odată ce o parte din mijloacele financiare ale economiei naţionale circulă în sectorul dat, scopul nostru este de a preveni şi de a înştiinţa participanţii profesionişti despre riscurile care pot surveni în cazul unor infracţiuni de spălare a banilor”, a mai spus Mihai Soţchi.
În perioada următoare, o sesiune de instruire similară în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism urmează să fie organizată pentru companiile de microfinanţare şi asociaţiile de economii şi împrumut, iar ulterior va fi petrecut un astfel de training şi pentru participanţii la piaţa valorilor mobiliare.
Lilia Alcază
