În fiecare an, populaţia Republicii Moldova continuă să scadă. Moldovenii pleacă din ţară în lipsa locurilor de muncă şi a unui viitor previzibil, iar în ultimii ani şi din cauza unui mediu social nefavorabil.
“După declinul semnificativ survenit în situaţia socio-economică a ţării pe parcursul perioadei de după proclamarea independenţei, începând cu anul 2000 economia ţării a înregistrat anumite progrese în direcţia dată. Conform Băncii Mondiale, migraţia a avut un impact pozitiv semnificativ asupra stabilităţii macro-economice din Moldova. Influxul de valută străină generat de migraţia muncii a contribuit la compensarea deficitului comercial al ţării, consolidarea fiscală a statului şi susţinerea monedei naţionale”, se arată într-un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.
Remitenţele au fost şi continuă să reprezinte cea mai substanţială şi stabilă contribuţie în valută străină, în comparaţie cu investiţiile străine directe, cu exporturile, împrumuturile şi asistenţa externă. Influxurile de valută străină au mai contribuit şi la creşterea bugetului de stat prin intermediul TVA şi a impozitelor la import, la dezvoltarea sistemului bancar, a serviciilor de mediere financiară, precum şi la sporirea capitalului.
Potrivit informaţiilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, cu excepţia loviturii puternice din 2009, PIB a dat dovadă de o creştere constantă în medie cu 5% pe parcursul perioadei de referinţă, iar creşterea cumulată a PIB-ului către 2010 a fost de aproape 17% în comparaţie cu 2005. Consumul final reprezintă peste 90% din PIB şi ţinând cont de volumele mari de remitenţe şi utilizarea predominantă a acestora pentru consum, poate fi constatat că remitenţele contribuie semnificativ la PIB, iar prin intermediul taxei TVA, într-un mod indirect, şi la bugetul de stat.
Peste o cincime din numărul total de gospodării din Moldova beneficiază de remitenţe, iar în 2015 cota dată a ajuns la nivelul maxim de 26%. Cota remitenţelor în venitul disponibil mediu per persoană din numărul total de gospodării în ţară a atins nivelul de peste 15 procente pe parcursul anilor 2006 – 2015, ajungând la o valoare maximă de 19,1% în 2008. În cadrul gospodăriilor beneficiare de remitenţe, cota remitenţelor în venitul disponibil al gospodăriei este una considerabilă şi reprezintă în medie peste 60% în gospodăriile rurale şi aproape 50% – în cele urbane.
Datele arată că acum un an, numărul persoanelor care erau peste hotare era de circa 720.000, din care aproximativ 285.000 erau absenţi pentru o perioadă de peste 12 luni, iar ceilalţi se aflau peste hotare pe parcursul unei perioade conform căreia pot fi clasificaţi drept excursionişti (până la 3 luni: 190.000) şi migranţi pe termen scurt (între 3 şi 12 luni: 245.000). În ceea ce priveşte numărul celor calificaţi drept emigranţi internaţionali, numărul acestora a sporit cu 20 procente din 2008.
Conform datelor statistice, cel mai mare număr de cetăţeni moldoveni care locuiau peste hotare în perioada 2007 – 2014 a fost înregistrat în Federaţia Rusă, urmată de Ucraina, SUA, Germania şi Israel. De menţionat că aici este analizat stocul moldovenilor „emigraţi documentat” din ţară, unde aproape o treime din numărul persoanelor respective în 2014 locuiau în Federaţia Rusă, 26,7% – în Ucraina, 15,2% – în SUA şi 12% în Germania.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că în ianuarie-octombrie 2015, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 939,99 mil. USD (în scădere cu 32,8 la sută faţă de 10 luni ale anului 2014). BNM explică reducerea transferurilor ca urmare a fluctuaţiilor cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA, care au contribuit cu 14,5 puncte procentuale la scăderea totală a transferurilor în ianuarie-octombrie 2015, în timp ce diminuarea efectivă a transferurilor (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursurile perioadelor respective ale anului precedent) a constituit 18,4 la sută.
Cei mai mulţi bani sunt trimişi din Est. Astfel, patru din 10 USD sunt transferaţi din Rusia, urmată de Italia, Israel şi SUA cu câte 10 USD, 9 USD şi, respectiv, 3 USD.
Nivelul salariilor este unul din principalii indicatori ai capacităţii pieţei interne a muncii de a reduce stimulentele de emigrare, salariile induse de remitenţe, precum şi competitivitatea economiei informale. În context, salariul mediu lunar brut variază între 138 dolari SUA în sectorul agriculturii până la 199 dolari SUA în sectorul educaţiei, 270 dolari SUA în sectorul public, 503 dolari SUA în sectorul TIC şi 400 dolari SUA în sectorul serviciilor financiare.
Astfel, deşi numărul locurilor vacante înregistrate la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) a scăzut cu aproximativ 40%, inversând creşterea stabilă înregistrată din 2005, rata şomajului rămâne a fi una moderată de 3,3% în 2015. Şomajul afectează mai cu seamă grupul de vârstă 15-24 ani, precum şi grupul imediat următor de 25-34 ani, înregistrând o diferenţă de gen de aproape 3,3 procente, o disparitate între ratele şomajului rural şi urban (respectiv 9,6 şi 5,4%) şi afectând aproximativ 1/3 din toate cazurile de şomaj de lungă durată.
Un studiu realizat de Agenţia Naţională de Marketing NEXUS arată că în ultimele luni ale anului trecut un sfert dintre moldovenii care au plecat la muncă peste hotare declară că au părăsit ţara „pentru a da un viitor mai bun copiilor”. O cincime dintre aceştia invocă drept motiv acumularea de bani pentru ca, revenind în ţară, să poată beneficia de un trai asigurat, iar cam 18 la sută spun că au plecat peste hotare pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aproape 15% dintre respondenţi susţin că au apucat drumurile străinătăţii: „pentru a avea un trai liniştit”, „pentru a scăpa de nesiguranţa zilei de mâine”.
Ierarhia motivelor care îi face pe moldoveni să părăsească ţara este una constantă în ultimi doi ani, excepţie făcând doar referinţa la „nesiguranţa zilei de mâine”, locul 5, în 2014, faţă de poziţia 4, înregistrată în 2013. În prezent 411 mii de moldoveni sunt în emigraţie internaţională pe termen lung. Dintre aceştia, 370 de mii de persoane sunt lucrători imigranţi, 18.400 de moldoveni se află la studii peste hotare, iar 18.700 de persoane sunt în emigraţie în scopul reîntregirii familiei. În acelaşi timp, Biroul Naţional de Statistică relatează că, în septembrie 2014, aproape 350 de mii de moldoveni se aflau la muncă peste hotare. Adică cu 14 mii de persoane mai puţin decât în nouă luni ale anului precedent.
Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc în străinătate sunt o gură de aer pentru Republica Moldova în condiţiile în care acestea stimulează importurile care generează venituri la buget din taxe şi accize. “Se pare că modelul de creştere economică bazat pe consum s-a disipat complet în anul 2015. Consumul intern puternic dependent de remitenţe nu poate asigura o creştere economică echilibrată la care ar trebui să tindem. În condiţiile în care resursele nu au fost utilizate eficient pentru tranziţia la un model de creştere mai durabil în timpuri economice mai stabile, pe termen scurt este necesar un efort major pentru menţinerea consumului privat în prezenţa unor constrângeri bugetare dure”, a explicat directorul executiv al centrului analitic Expert Grup, Adrian Lupuşor, la prezentarea publicaţiei MEGA.
Potrivit lui, anul 2015 a fost unul mai puţin favorabil, atât pentru Moldova, cât şi pentru partenerii din est şi vest, ceea ce s-a resimţit în evoluţia remitenţelor. Până la sfârşit de an anticipăm reducerea remiterilor de la 8,3% până la 10%. Astfel, consumul final al populaţiei, lipsit şi de alte surse de creştere în acest an, s-ar putea diminua cu 0,9%, conform scenariului optimist sau chiar cu 1,2%, conform scenariului pesimist.
Pentru anul 2016 incertitudinilor sporite la nivel internaţional, experţii anticipează creşterea lentă a remitenţelor de aproape 0,5%, ceea ce va permite o creştere a consumului final cu 1-2%.
Victor URSU
