Sunt două reguli de fier ale pieţei de microcreditare, care în ultimii ani a avut o ascensiune puternică. Prima este că împrumuturile pe care le ia o persoană nu pot fi mai mari decât capacitatea lui financiară de a le rambursa, fiindcă nici o organizaţie de microcreditare nu o să dea bani unei persoane care are datorii pe care nu le poate rambursa.
A doua este că nivelul dobânzilor pentru aceste microcredite nu pot fi exagerate, cum uneori se întâmplă, altfel faci şi mai dificilă recuperarea banilor pe care i-ai acordat. Mai mult, aplică penalităţi şi alte costuri încât îl aduce pe om în incapacitate de plată.
Pentru a asigura o protecţie mai mare consumatorilor pe piaţa de microcreditare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a elaborat şi a iniţiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice şi protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară. După consultarea şi avizarea proiectului de lege de către Guvern şi instituţiile interesate, documentul urmează să fie expediat Parlamentului spre adoptare.
„În primul rând, noi insistăm ca organizaţiile de creditare nebancară să aibă dreptul să folosească în activitatea sa doar resursele financiare proprii sau împrumutate de la investitori calificaţi, instituţionalizaţi (bănci, alte societăţi financiare nebancare, cum ar fi fondurile de investiţii, companiile de asigurări etc.), atât din ţară, cât şi din străinătate. Asta e prima restricţie pe care venim s-o reglementăm”, explică vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.
Vicepreşedintele Comisiei mai spune că, în al doilea rând, CNPF propune o serie de măsuri care să excludă supra-îndatorarea consumatorului, pe de o parte şi, pe de altă parte, să nu fie folosite diferite procedee juridice ce ar duce la aplicarea a tot felul de penalităţi şi costuri suplimentare, astfel ca omul să nimerească în situaţia de incapacitate de plată.
„Şi ultimul grup de măsuri se referă la reglementarea acestor companii sub aspectul calculării costului unui credit. Noi nu limităm dobânda, însă limităm costul total al unui credit şi doar a creditelor de scurtă durată”, a mai menţionat Iurie Filip.
Anume în cazul creditelor pe termen scurt se atestă fenomene negative. Atunci când consumatorul vine să contracteze un împrumut ipotecar de sute de mii sau milioane de lei, el manifestă o responsabilitate mult mai mare, se consultă. “Este puţin probabil ca în cazul acesta să apară nişte clauze abuzive sau neloiale faţă de consumator”, afirmă vicepreşedintele CNPF. Însă atunci când omul vine să ia un credit de 5-10 mii de lei, el nu se uită atent ce scrie în contract şi pe urmă se trezeşte cu „lucruri neplăcute şi uneori insuportabile”.
Şefa Direcţiei generale creditare nebancară din cadrul CNPF, Alina Cebotariov, menţionează că modificările propuse au fost consultate cu instituţiile financiare internaţionale şi vor permite temperarea gradului de împovărare a populaţiei prin introducerea de noi reglementări de creditare responsabilă, inclusiv cerinţe privind condiţiile şi modul de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului nebancar.
„Până la 1 aprilie, toate entităţile de creditare nebancară şi leasing urmau să vină la Comisia Naţională a Pieţei Financiare pentru o procedură de reînregistrare în Registrul autorizat al organizaţiilor de creditare nebancară. La ce trebuia ei să se conformeze? S-a stabilit un anumit grad de reglementare şi supraveghere asupra lor. Inclusiv, a fost instituită pentru prima dată, mărimea capitalului social minim de 300 mii de lei, la care urmează să se conformeze până în 2021”, a menţionat Alina Cebotariov.
Potrivit legii, au fost stabilite anumite exigenţe faţă de administratorii şi fondatorii organizaţiilor de creditare nebancară. Toţi beneficiarii efectivi urmează a fi dezvăluiţi către CNPF. Pentru prima dată a fost stabilită prevederea prin care i se atribuie CNPF rolul de a institui şi monitoriza mărimea provizioanelor pentru pierderi la împrumuturi şi la leasing financiar, care va permite înţelegerea calităţii portofoliului de împrumuturi, calculată după reguli unice pentru tot sectorul, ceea ce va arăta inclusiv şi gradul de îndatorare.
Alina Cebotariov subliniază că pe parcursul implementării noii legi au fost identificate riscurile, care nu sunt pe deplin acoperite de cadrul legal, ceea ce a şi determinat CNPF să iniţieze procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative.
De exemplu, un prim risc este că în prezent în legislaţia în vigoare nu este stipulat expres de unde organizaţiile de creditare nebancară pot să ia resursele pentru a credita ulterior. Se interzice acceptarea de resurse de la persoanele fizice. Proiectul prevede atragerea resurselor financiare de la investitori calificaţi, instituţionalizaţi (bănci, alte societăţi financiare nebancare, cum ar fi fondurile de investiţii, companiile de asigurări etc.), atât din ţară, cât şi din străinătate, societăţi necomerciale.
Un alt risc este supra-îndatorarea populaţiei. Potrivit proiectului de modificări, organizaţiile de creditare nebancară sunt obligate să raporteze la birourile istoriilor de credit, înainte de a oferi creditele, în special unei persoane fizice, fapt ce va permite entităţilor de a se proteja de creditarea multiplă a unor persoane neoneste şi a limita astfel gradul de îndatorare. În prezent, există cazuri când o persoană ia trei-patru credite, pe care la un moment dat nu mai este capabilă să le ramburseze.
„O altă prevedere ce ţine de consumator, este faptul că introducem anumite limite aferente creditului de consum. Am luat o practică care există în Ţările Baltice şi care se aplică acum. Pentru împrumuturile care se acordă pe un termen de până la doi ani toate costurile suplimentare, care includ dobânda nominală, comisioanele, penalităţile eventuale, orişicare dobânzi de întârziere care se aplică, alte plăţi suplimentare, nu pot depăşi suma iniţială care a fost luată de beneficiar. Dacă ia un credit de 1000 de lei, aceasta va fi valoarea maximă suplimentară pe care va fi obligat s-o întoarcă. Această prevedere se aplică la împrumuturile pe termen scurt, la care dobânzile sunt exagerate”, explică şefa Direcţiei generale creditare nebancară din cadrul CNPF.
Totodată, pentru împrumuturile acordate persoanelor fizice în sumă de până la 50 mii de lei, se propune interzicerea modificării clauzelor contractuale în defavoarea clientului, care presupun o supra-plată faţă de organizaţiile de creditare nebancară.
„O altă prevedere. Există anumite practici abuzive, ne propunem să introducem un regim cât mai eficient de sancţionare, inclusiv financiară asupra OCN-urilor şi astfel se propune de a le sancţiona în mărime de 5 la sută din veniturile din activitatea organizaţională a OCN-urilor, de la 50 mii până la 500 mii de lei. Un alt aspect, care este introdus, este atribuirea unor competenţe suplimentare către CNPF. Ne propunem să elaborăm un act normativ ce presupune reglementarea unei creditări responsabile din partea OCN-urilor, exprimată prin faptul că urmează să stabilim condiţii privind modul de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului nebancar. Organizaţia de creditare nebancară urmează să verifice dacă persoana fizică are resurse financiare pentru a rambursa toată obligaţia pusă pe umerii consumatorului”, a spus Alina Cebotariov, şefă de direcţie CNPF.
Potrivit datelor CNPF, la 1 iunie 2019 erau înregistrate 162 de organizaţii de creditare nebancară, dintre care 13 sunt societăţi de leasing. Au fost identificaţi toţi beneficiarii efectivi ai acestor organizaţii de creditare nebancară. Activele deţinute de organizaţiile de creditare nebancară se cifrează în valoare absolută la circa 10 miliarde de lei, fiind în creştere cu 65 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a majorat semnificativ şi portofoliul de împrumuturi şi leasing financiar, care atinge aproape 8,5 miliarde lei, având un spor de două treimi, în comparaţie cu 1 iunie 2018. Numărul beneficiarilor de credite nebancare a ajuns sub 465 mii de persoane, iar valoarea medie a unui împrumut a constituit peste 18 mii lei. 83 la sută din împrumuturi sunt acordate persoanelor fizice. 44,8 la sută din împrumuturi sunt acordate pentru consum şi acest indicator este în creştere. În valoare absolută, 22 la sută din credite sunt contractate pe o perioadă de până la un an. Deşi numărul beneficiarilor este considerabil, în prima jumătate a acestui an au fost depuse circa 100 de contestaţii şi câteva sute de litigii în instanţă.
Vlad Bercu
