Guvernul a aprobat proiectul de lege privind rectificarea bugetului pentru anul 2017. Veniturile la bugetul public naţional au fost suplimentate cu 1 miliard 263 milioane de lei, iar cheltuielile cu 1 miliard 138 milioane de lei.
Ţinta de deficit a fost redusă nesemnificativ, cu 125 milioane de lei, dar oricum e peste 4 miliarde lei cu 100 de milioane. Astfel au fost spulberate iluziile celor care, după opt luni, dădeau drept o realizare excedentul de 232 milioane de lei. Deficitul va creşte pe sfârşit de an.
Este, de fapt, cea de-a doua rectificare a bugetului din acest an. În luna februarie, veniturile şi cheltuielile au fost suplimentate cu câte 385,9 milioane de lei, faţă de programul iniţial. Rectificarea indicatorilor bugetari a fost determinată de repartizarea către bugetele locale a unei părţi a fondului rutier, precum şi crearea unei rezerve de lichidităţi în scopul îmbunătăţirii gestionării datoriei de stat. Deficitul bugetar nu va fi modificat. De asemenea, a fost majorat soldul datoriei de stat interne cu 2 miliarde de lei.
Rectificările din luna octombrie au fost dictate de alţi factori. “Rectificarea bugetului este determinată de ajustarea indicatorilor bugetari în conformitate cu veniturile şi cheltuielile pe opt luni şi estimările pentru perioada de până la sfârşitul anului”, afirmă Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor. Estimările sunt spre creşterea cheltuielilor şi reducerea finanţărilor externe.
Aşadar, ce prevăd modificările? Potrivit proiectului, care mai trebuie să treacă prin dezbaterile din Parlament şi votare, grosul încasărilor va veni din impozite şi taxe. Acestea se vor majora cu 2 miliarde 149,6 milioane de lei. Mult peste alte creşteri de venituri – cu 245,7 milioane de lei.
Iar la granturi se estimează o diminuare de 1 miliard 853,6 milioane de lei, inclusiv 1,5 miliarde pentru susţinerea bugetului.
Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o creştere cu 640 milioane de lei a veniturilor din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate, ca urmare a creşterii mai puternice a importurilor cu 18,1 la sută faţă de cifra de 9 la sută luată în calcul la elaborarea bugetului, precum şi a fluctuaţiei cursului de schimb. Bugetul de stat pentru anul 2017 a fost construit pe un curs de schimb de 20,4 lei pentru un dolar SUA. După lunile de vară, cotaţiile au coborât încet sub 18 lei pentru un dolar. Statul preconizează să obţină din impozitul pe venitul persoanelor juridice încasări cu 534 milioane de lei mai mari decât se preconiza iniţial. Accizele la autoturismele importate vor aduce în buget cu 431,1 milioane de lei mai mult decât se planifica, inclusiv din “legalizarea” maşinilor cu numere străine, iar taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 342,2 milioane de lei.
Estimările Ministerului Finanţelor arată o creştere a veniturilor la bugetul de stat de 541,7 milioane de lei.
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor notează că faţă de nouă programe de suport bugetar din partea Uniunii Europene care au fost incluse în bugetul 2017 aprobat, estimările scontate pentru acest an includ doar patru programe pentru care a fost primită confirmarea, în sumă de 21,5 milioane de euro.
Deci, Republica Moldova nu va primi 109,4 milioane de lei pentru liberalizarea regimului de vize, 137,6 milioane de lei pentru reforma în domeniul finanţelor publice, 64,5 milioane de lei pentru liberalizarea comerţului (DCFTA) şi o tranşă fixă în valoare de 150,5 milioane de lei pentru reforma poliţiei.
Totodată, intrările în cadrul acordului de Asistenţă macrofinanciară au fost transferate integral pentru anul 2018, reieşind din faptul că există probabilitatea ca procedurile de aprobare a acordului de către autorităţile Republicii Moldova să dureze până la finele anului calendaristic 2017, explică Ministerul Finanţelor.
Într-un interviu pentru Reuters, premierul Pavel Filip a confirmat că Republica Moldova nu va primi în 2017 aşteptata tranşă în sumă de 100 de milioane de euro din acordul de susţinere macrofinanciară cu Uniunea Europeană, deoarece nu a îndeplinit cerinţele convenite în schimbul ajutorului financiar. „Nu vom primi bani în 2017, dar cu siguranţă îi vom primi anul viitor”, le-a declarat Filip jurnaliştilor, explicând că Moldova trebuie să îndeplinească 30 de criterii pentru a debloca finanţarea.
Şi granturile destinate proiectelor finanţate din surse externe se reduc cu 264,3 milioane de lei, în urma reestimării intrărilor de granturi, în special pentru reabilitarea drumurilor naţionale, Termoelectrica, modernizarea Căii Ferate şi altele.
Cheltuielile în cadrul proiectelor finanţate din surse externe se diminuează cu 20,0 la sută faţă de nivelul aprobat în buget. Proiectul prevede majorarea cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie specială, ordinea publică şi securitatea naţională, protecţia mediului, ocrotirea sănătăţii, educaţia, cheltuielile de personal, transferurile către bugetele locale, precum şi bugetul asigurărilor de stat.
Principalele modificări la sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat se operează prin reducerea veniturilor din privatizare cu 94,0 milioane de lei şi reducerea sumei împrumuturilor externe cu 2 miliarde 431,3 milioane de lei, dintre care cu 859,6 milioane de lei din contul împrumuturilor pentru susţinerea bugetului şi 1 miliard 571,7 milioane de lei din contul împrumuturilor destinate proiectelor finanţate din surse externe.
Conform proiectului, la situaţia din 31 decembrie 2017, soldul datoriei de stat în valori nominale va constitui 57 miliarde 363,6 milioane de lei, în scădere cu 5 miliarde 452,3 milioane de lei.
La începutul săptămânii trecute, Banca Mondială a lansat prognozele actualizate privind perspectivele economice ale Moldovei în acest an. Experţii instituţiei financiare internaţionale apreciază că, „în pofida evoluţiei favorabile a exporturilor, având la bază expansiunea semnificativă a importurilor, contribuţia comerţului net la creşterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistenţe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB”.
“Creşterea puternică a veniturilor publice vor compensa evoluţia cheltuielilor publice. În cazul în care se va materializa sprijinul internaţional suplimentar, ne aşteptăm la o creştere mai accentuată a investiţiilor publice. Considerăm că revitalizarea mijloacelor financiare externe şi îmbunătăţirea condiţiilor de intermediere în sectorul financiar, împreună cu progresele de redresare a mediului de afaceri, vor încuraja investiţiile private”, constată Banca Mondială.
Totodată, aceasta afirmă că “cele mai însemnate riscuri la scenariul de bază al prognozei derivă din încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creşterii economice. Inclusiv, reforme ce ţin de restructurarea sistemului financiar şi energetic, dar şi eficienţa finanţelor publice”. Însă, consolidarea finanţelor publice prin creşterea eficienţei cheltuielilor publice, inclusiv “eliminarea scutirilor fiscale neproductive şi îmbunătăţirea mobilizării veniturilor, ar permite Moldovei să creeze spaţiu fiscal necesar pentru cheltuielile sociale şi de capital importante şi să stimuleze creşterea economică”.
În opinia experţilor, eliminarea scutirilor fiscale care nu au o justificare clară rămâne una din reformele-cheie din domeniul finanţelor publice. O analiză a Băncii Mondiale care urmează să apară analizează scutirile de taxe, inclusiv la TVA, care reprezintă o sursă esenţială de venituri.
Vlad Bercu
