Încet, dar sigur, economia ţării dă semne de redresare, susţinută în principal de o expansiune dinamică a creditării, remitenţelor şi a consumului. Cel puţin aşa arată datele publicaţiei “Realitatea Economică”, elaborată de Centrul Analitic Expert-Grup. Astfel, în mai volumul total al creditelor noi a crescut cu 19,2%. Principala contribuţie a avut-o expansiunea creditării în monedă naţională pentru companii, în timp ce creditele în valută străină acordate companiilor s-au redus cu 33,9% faţă de anul precedent. În prima jumătate a anului, totalul remitenţelor a înregistrat o creştere de 10,6%, cu o sporire a ponderii transferurilor din Rusia şi o scădere a ponderii celor din UE.
Pe de o parte, consideră experţii, această situaţie denotă o redresare a consumului, iar pe de altă parte, creează presiuni inflaţioniste pe termen lung. Prin urmare, o provocare majoră cu care se confruntă banca centrală este menţinerea stabilităţii preţurilor pe fondul persistenţei lichidităţilor abundente din economie. Este important ca acest risc să fie abordat şi de alte instituţii de resort (de ex. Ministerul Economiei) care, prin eforturi comune, ar trebui să îmbunătăţească climatul de afaceri pentru a canaliza masa monetară spre activităţi investiţionale, consideră expertul Adrian Lupuşor.
Aspectul negativ se referă la portofoliile băncilor care, deocamdată, rămân afectate de o pondere destul de mare a creditelor neperformante şi exporturile rămân volatile, cu o scădere de 8,7% a exporturilor către CSI. Mai mult decât atât, problemele financiare nerezolvate de la Banca de Economii şi litigiile juridice dintre acţionarii Moldova Agroindbank pun în pericol stabilitatea sectorului bancar.
Mai mult, anomaliile climaterice recente ar putea afecta redresarea sectorului agricol aşteptată pentru anul curent, ceea ce ar putea avea urmări directe asupra creşterii economice. În primele cinci luni ale anului 2013, guvernul a cheltuit pentru alocaţiile bugetare destinate agriculturii doar 47,5% din suma planificată, fiind printre cele mai mici rate de execuţie comparativ cu alte sectoare. Majoritatea fondurilor a fost utilizată pentru subvenţiile regulate destinate achiziţionării factorilor de producţie, în timp ce cheltuielile pentru infrastructura rurală şi dezvoltarea tehnologiilor au fost cu mult mai mici.
În primele şase luni ale anului curent, valoarea totală a producţiei agricole a scăzut cu 3,5%, iar exporturile au crescut cu 23% şi importurile cu 10,5%. Exporturile de alimente şi animale vii s-au plasat pe locul al doilea, reprezentând 18,1% din valoarea totală a exporturilor.
Veniturile bugetului de stat au înregistrat o creştere sănătoasă cu 8,2%, în comparaţie cu anul precedent, fiind de bun augur pentru consolidarea fiscală ulterioară. Încasarea accizelor a crescut cu 24,4%, iar încasarea TVA – cu 17,6%, fapt ce confirmă relansarea economică bazată pe consum din anul curent.
Şi indicele preţurilor de consum a înregistrat o creştere de 5,7%. Trei factori cheie explică această evoluţie destul de bruscă. În primul rând, Biroul Naţional de Statistică a schimbat metodologia de calculare a IPC, prin includerea preţurilor la fructele şi legumele noi care sunt vândute pentru prima dată în acest an şi care sunt cu mult mai scumpe. În al doilea rând, redresarea consumului gospodăriilor, deşi moderată, a alimentat într-o oarecare măsură presiunile inflaţioniste de pe partea cererii. În al treilea rând, deprecierea treptată a monedei naţionale a dat un imbold în plus creşterii preţurilor.
Indicatorii financiari. Băncile au acordat cu 19,2% mai multe credite, principala contribuţie având-o creditele în moneda naţională pentru companii, care au crescut cu 60,5%. Creditele în valută străină acordate companiilor s-au redus însă cu 33,9%. Volumul total al depozitelor noi în moneda naţională a scăzut cu 24,1%, iar al celor în valută străină – cu 32,2%. Această situaţie a fost determinată în principal de dificultăţile financiare de la Banca de Economii, unde volumul total al depozitelor s-a redus cu 14,2%. Totodată, majoritatea băncilor comerciale şi-au extins portofoliul de depozite.
Volumul total al exporturilor a înregistrat o creştere de 12,7%. Totuşi, se observă o încetinire a exporturilor către UE, din cauza dificultăţilor economice din această regiune. Exporturile spre CSI au rămas semnificative, crescând cu 13,8%. Cea mai remarcabilă evoluţie s-a înregistrat în exporturile spre Turcia, care au fost de 3,6 ori mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Ca urmare, Turcia a devenit a treia destinaţie a exporturilor moldoveneşti, depăşind Italia.
Importurile au crescut mai lent comparativ cu exporturile, dar într-un ritm accelerat datorită redresării economice determinate de consum.
Cristina MIRON
