Interviu oferit ziarului Capital Market de către Raisa Dogaru, director al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
– Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a împlinit pe 18 februarie – 28 ani de activitate. Ce schimbări au avut loc în aceşti ani în atribuţiile şi misiunea Agenţiei? În ce măsură instituţia a reuşit să devină un instrument eficient de ghidare a celor care sunt în căutarea unui loc de muncă în ţară?
– Agenţia Naţională este un actor cunoscut pe piaţa muncii din Republica Moldova şi a fost creată la începutul formării relaţiilor economiei de piaţă, odată cu primele semne ale şomajului, atunci când a apărut necesitatea unor servicii de suport pentru cetăţenii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Pe parcursul anilor, instituţia şi-a perfecţionat în permanenţă activitatea, inclusiv cu suportul tehnic al donatorilor. La început activitatea a fost axată mai mult pe protecţia socială a persoanelor afectate de şomaj, ulterior au fost lansate măsuri de promovare a angajării, în limita posibilităţilor bugetare, acestea fiind dezvoltate în continuu, cu scopul de a preveni şomajul, a creşte şansele de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a stimula angajatorii să creeze noi locuri de muncă.
De fapt, tendinţele în dezvoltarea cadrului legislativ constau în extinderea atribuţiilor instituţiei, punând un accent mai mare pe măsurile active de ocupare şi reducând din atribuţia ce ţine de măsurile pasive. Unele atribuţii modificate recent conform legii noi se referă la măsurile pasive, şi anume nu se mai acordă alocaţia de integrare sau reintegrare profesională, iar acordarea ajutorului de şomaj este în responsabilitatea a două instituţii ANOFM şi CNAS. Astfel, ANOFM este responsabilă de luarea deciziei de acordare/suspendare/repunere/încetare a dreptului la ajutor de şomaj, iar CNAS are atribuţia de stabilire a mărimii, duratei şi de achitare a ajutorului de şomaj.
O atribuţie nouă constă în îmbunătăţirea monitorizării pieţei muncii, inclusiv prin crearea Observatorului pieţei muncii, care are scopul să analizeze şi să cerceteze fenomenele de pe piaţa forţei de muncă şi să vină cu recomandări de politici. Serviciile de ocupare a forţei de muncă au fost îmbunătăţite incontinuu în Republica Moldova, acestea asigurând conexiunea dintre cererea şi oferta forţei de muncă la nivel local şi naţional, în scopul promovării şi sprijinii ocupării forţei de muncă.
O altă funcţie a Agenţiei a constat în implementarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă, adresate şomerilor şi angajatorilor, şi acordate în scopul creşterii şanselor de ocupare a forţei de muncă, fie prin crearea de noi locuri de muncă, fie prin înlesnirea accesului la locurile de muncă vacante. Acestea includ: formarea profesională, subvenţionarea locurilor de muncă, stimularea mobilităţii forţei de muncă, suport pentru crearea sau adaptarea locului de muncă. Importanţa lor este una foarte mare, deoarece ţinteşte cele mai vulnerabile categorii pe piaţa muncii, dar impactul depinde de volumul de alocaţii din partea bugetului de stat şi de capacităţile de implementare ale instituţiei.
În aceşti 28 de ani de activitate, Serviciul public de ocupare din Republica Moldova, în conformitate cu misiunea sa, a parcurs diverse etape de dezvoltare pe piaţa forţei de muncă, care este mereu în schimbare şi aceasta impune reorientarea activităţilor spre cele mai bune practici internaţionale în domeniu. În permanenţă s-au întreprins măsuri în vederea sporirii accesului la informare, realizate prin intermediul seminarelor informative şi instructive, întrunirilor, şedinţelor, meselor rotunde; materialelor informative (pliante, broşuri, panourilor de informare, afişe, bannere), portalului locurilor de muncă www.angajat.md, paginii web www.anofm.md, platformei www.cariera.anofm.md, paginii de Facebook, mass-media la nivel naţional şi teritorial.
O practică pozitivă o reprezintă organizarea campaniilor de informare despre piaţa muncii din Moldova: Campania de informare consacrată Săptămânii de luptă împotriva traficului de fiinţe umane; Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, Ziua Internaţională a migranţilor; Târgurile locurilor de muncă, inclusiv Târgurile on-line – metodă modernă şi eficientă pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă.
Printre alte activităţi derulate în aceşti ani pot fi menţionate: crearea Centrului de Apel – Piaţa Muncii; crearea Centrelor de Ghidare în Carieră în cadrul a trei agenţii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă la Chişinău, Cahul şi Soroca, îmbunătăţirea serviciilor de ghidare prin instalarea Platformei Cognitrom Career Planner, (CASPER pentru persoanele cu dizabilităţi); lansarea primei aplicaţii mobile „Surfing the labour market” care ghidează tinerii în viitoarea carieră; dezvoltarea portalului www.angajat.md, a platformei www.
e-angajare.md, care contribuie la corelarea cererii cu oferta pieţei muncii, dar şi fac transparentă piaţa muncii, elaborarea Prognozei de scurtă durată a Pieţei Muncii şi a Barometrului Profesiilor la nivel naţional şi regional.
În acelaşi timp, permanent au fost dezvoltate competenţele specialiştilor responsabili de activitatea cu persoanele vulnerabile pe piaţa muncii, cetăţenii care se descurcă mai greu la integrarea pe piaţa muncii. În această direcţie, care este destul de complexă, sunt depuse permanent eforturi pentru a avea rezultate mai mari.
De real avantaj sunt parteneriatele cu serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din alte ţări şi cu organismele internaţionale printre care: Organizaţia Internaţională a Muncii, Serviciile publice de ocupare din Suedia, Germania, Franţa, Austria, Cehia, România, Ucraina, Lituania, Armenia şi Serbia. Un pas important a fost aderarea în 2007 a ANOFM la Asociaţia Mondială a Serviciilor Publice de Ocupare.
În cei 28 de ani de activitate, aprioximativ 1 mln. 436 mii de şomeri au fost înregistraţi de către subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă pentru a beneficia de servicii de ocupare şi protecţie socială în caz de şomaj. Pe parcursul anului 1991 – primul an de activitate a Serviciului, doar 79 persoane au fost înregistrate în calitate de şomeri, iar în anii următori, în funcţie de fluctuaţiile de pe piaţa forţei de muncă, numărul acestora a înregistrat diverse tendinţe: anul 1998 – 63,3 mii şomeri, 2010 – 81,5 mii şomeri, 2015 – 50,6 mii şomeri, 2018 – 35,5 mii şomeri.
Pe parcursul a 28 de ani de activitate, cu suportul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, aproximativ 508,7 mii cetăţeni au fost susţinuţi la angajarea în câmpul muncii în diverse domenii ale economiei naţionale, 12,7 mii şomeri au fost instruiţi profesional, 46,8 mii şomeri ai fost antrenaţi la lucrări publice, 280,3 mii şomeri au beneficiat de ajutor de şomaj şi 37,1 mii – de alocaţie de integrare sau reintegrare profesională. Colaborarea cu angajatorii este o prioritate pentru ANOFM. Ca rezultat al bunei colaborări, pe parcursul ultimilor ani a crescut cu circa 10% numărul locurilor de muncă vacante întregistrate la ANOFM, astfel oferind mai multe oportunităţi de angajare pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă. Totodată, în dinamică, se atestă şi o creştere a ponderii şomerilor plasaţi în câmpul muncii de către subdiviziunile teritoriale. Formarea profesională a şomerilor fiind una dintre măsurile active pe piaţa muncii ce oferă posibilitatea de a se recalifica la cerinţeţele pieţei muncii şi, ulterior, a se angaja mai uşor.
– Faţă de acum 10-20 de ani, ce tendinţe se observă pe piaţa muncii (cerere şi ofertă; şomeri tineri/persoane în vârstă; oferta de salarii, nivelul de calificare a şomerilor etc.)?
– În ultimii ani, tot mai mult a crescut discrepanţa dintre cerere şi oferta forţei de muncă, atât în aspect de mediu urban/rural, cât şi în ceea ce ţine de competenţele solicitate în mai multe sectoare de activitate, în mare parte din cauza migraţiei şi a lipsei la tineri a competenţelor sociale, comportamentale şi profesionale/specifice locului de muncă.
A scăzut semnificativ numărul tinerilor care apelează la subdiviziunile teritoriale de ocupare a forţei de muncă şi a crescut numărul persoanelor cu vârsta mai mare de 50 ani.
Nivelul de calificare a şomerilor a scăzut, astfel crescând numărul şomerilor înregistraţi cu studii primare/gimnaziale/liceale – circa 60%.
Pe de altă parte, au apărut mai mulţi investitori, condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, a crescut ponderea salariilor mai mari de 4000 de lei. Totodată, munca la negru continuă să deţină o pondere destul de înaltă, fapt ce afectează negativ atât persoana care e lipsită de protecţie, cât şi statul.
– Ce schimbări s-au produs în preferinţele celor care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar a angajatorilor?
– Pe parcursul ultimilor ani, persoanele în căutarea unui loc de muncă, îndeosebi tinerii, au devenit mai selectivi în alegere, prioritar fiind salariul. Cele mai solicitate profesii/meserii de către şomeri sunt în domeniile: finanţe (bănci), juridic, management şi comerţ.
În acelaşi timp, angajatorii pe parcursul ultimilor ani se confruntă cu deficit de forţă de muncă competitivă pe piaţa muncii în domenii precum: învăţământ, medicină şi industrie. Angajatorii pun accent pe abilităţile concrete şi mai puţin pe vechimea în muncă. Dar pentru a urmări aceste preferinţe este nevoie de a analiza continuu aceste fenomene şi a le face vizibile pentru actorii pieţei muncii şi factorii de decizie.
– Care este profilul unui şomer (vârstă, studii, salariul pretins)?
– Structura şomerilor înregistraţi: 52% au studii primare/gimnaziale; 64% sunt din sectorul rural; 49% au vârsta de 30-49 ani; 53% sunt bărbaţi; 40% sunt pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă. Preponderent, de către şomeri sunt solicitate salariile de peste 4000 lei. Circa 20% din locurile de muncă libere, înregistrate în baza de date a ANOFM, propun salarii mai mari de cinci mii lei.
La situaţia din 11 martie 2019, în baza de date a Agenţiei erau înregistrate 9825 locuri de muncă. Cele mai multe locuri vacante, tradiţional, sunt înregistrate la Chişinău – 3673. La Bălţi erau 711 locuri de muncă, la Cahul – 406, la Floreşti – 391, în UTAG – 389. Cele mai puţine locuri libere sunt în localităţile Edineţ şi Ocniţa – 37 şi, respectiv, 36.
Cea mai mare parte a locurilor vacante, în proporţie de 80%, este destinată persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional şi pentru muncitorii necalificaţi (7851 locuri), celelalte circa 20% din numărul total de locuri libere sunt disponibile pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate (1974 locuri).
Dacă e să ne referim la locurile de muncă destinate persoanelor cu un nivel de instruire secundar profesional, cele mai solicitate sunt pentru lucrătorii din industria textilă şi confecţii – 2432 de locuri vacante, dintre care 1997 sunt pentru cusători.
– Agenţia oferă servicii de angajare peste hotarele ţării? Dacă da, care sunt condiţiile?
– Angajarea cetăţenilor moldoveni peste hotarele ţării este reglementată prin Legea 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj. În sensul acestor prevederi, angajarea legală cuprinde trei modalităţi: individuală, prin intermediul agenţiilor private de angajare şi în baza acordurilor bilaterale interguvernamentale.
Agenţia Naţională este responsabilă de acordarea serviciilor de angajare peste hotare doar în baza acordurilor bilaterale. Astfel, începând cu anul 2013, ANOFM asigură realizarea Acordului bilateral semnat de Guvernele Republicii Moldova şi Statul Israel cu privire la angajarea temporară a lucrătorilor din Republica Moldova în anumite sectoare din statul Israel, în vederea recrutării lucrătorilor pentru munci temporare în sectorul construcţiilor. Recrutarea cetăţenilor moldoveni pentru angajarea pe teritoriul Statului Israel este efectuată în mod transparent, iar informaţia despre condiţiile de aplicare şi participare este publică – http://anofm.md/israel.
– Tot în februarie a acestui an, mai exact la 10 februarie, a intrat în vigoare noua Lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj, care prevede reformarea ANOFM. La ce etapă se află acest proces şi care sunt schimbările aşteptate pe piaţa muncii?
– Actualmente, ANOFM este reorganizată deja, având o nouă structură, 35 de subdiviziuni teritoriale, o organigramă nouă şi un efectiv în număr de 250 de angajaţi, dintre care la nivel central – 50 de unităţi, iar la nivel teritorial – 200 de specialişti, în scădere cu 85 de persoane faţă de perioada de până la reformă.
Din 10 februarie 2019, agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sunt redenumite în subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi sunt lipsite de statut juridic, ele devenind parte integrală a ANOFM, deservind clienţii la nivelul raionului şi municipiului (atât persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât şi angajatorii). Aparatul central al ANOFM, format din direcţii, secţii şi servicii, acordă suport la realizarea obiectivelor stabilite de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi este responsabil de finanţarea măsurilor de ocupare în mod centralizat.
Scopul reorganizării a fost de ordin instituţional şi a prevăzut reducerea numărului de personal, dar şi o formulă mai bună a structurii în vederea îmbunătăţirii capacităţii de implementare a noii Legi nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj, care a intrat în vigoare la 10.02.2019. Această lege prevede prestarea, inclusiv a unui şir de noi măsuri în vederea sporirii şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi stimulării încadrărilor în muncă a unor persoane cu dificultăţi la angajare.
În prezent, lucrăm la elaborarea şi aprobarea procedurilor interne, care să asigure implementarea corectă a legislaţiei. De asemenea, în acest an ne propunem modernizarea şi dotarea oficiului Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă a municipiului Chişinău, care să presteze servicii mai eficiente şi mai aproape de necesităţile cetăţenilor, cu ajutorul PNUD Moldova şi al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare.
A discutat Lilia Alcază
