La un an după ce a fost declarată oficial pandemia, numărul infectaţilor continuă să crească şi a ajuns la 118 milioane de cazuri, iar a decedaţilor – la 2,6 milioane.
Guvernele lumii cheltuiesc zeci de miliarde pe timp de pandemie. Este răspunsul guvernelor la impactul negativ al crizei sanitare şi consecinţele negative asupra economiei.
Se alocă zeci de miliarde pentru susţinerea populaţiei şi agenţilor economici, care au avut mult de suferit şi care mai suferă. Pachetul de redresare pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 se ridică la o cifră 1 074,3 miliarde euro. Congresul SUA a adoptat, la începutul pandemiei, un plan de ajutor social de aproximativ 100 de miliarde de dolari destinat angajaţilor direct afectaţi de impactul epidemiei de coronavirus. Sunt doar două exemple din alte zeci cu cheltuieli guvernamentale de sute de miliarde.
Pandemia a fost însă şi „vremea de aur” pentru producătorii de echipamente şi, mai recent, de vaccinuri, lupta pentru care a declanşat un adevărat război. Agenţia Bloomberg scrie că, în timp ce pandemia de coronavirus şi măsurile au dat peste cap economiile lumii, pieţele financiare şi averile personale, trei fondatori din spatele unui producător de ventilatoare au câştigat cumulat încă 7,3 miliarde dolari de la începutul anului. Acţiunile companiei Shenzhen Mindray Bio-Medical Electronics au crescut cu circa 41 la sută de la începutul anului, stimulate de o creştere bruscă a cererii pentru ventilatoare.
Se dă o luptă acerbă pentru vaccinuri, după ce am păşit în, eufemistic vorbind, „epoca imunizării” împotriva virusului ucigaş. În joc a fost pus tot arsenalul, de la ştirile false şi compromiterea concurenţelor prin orice metode, la „războiul” geopolitic, lăsat în uitare în zilele în care în lume domnea liniştea şi nimeni nu se aştepta la “cea mai gravă recesiune” de la criza economică mondială de acum aproximativ 90 de ani, după cum afirma economista şefă a FMI, Gota Gopinath. Pentru companiile aflate într-o competiţie dură pentru a produce primul vaccinul, a-l promova pe piaţă, a obţine aprobarea de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi autorizarea de autorităţile naţionale, cuvântul de ordine a devenit „urgenţa”.
Şi e firesc să ne grăbim, vaccinurile împotriva noului coronavirus promit reîntoarcerea la o viaţă normală, însă acestea au creat şi o piaţă globală de zeci de miliarde de dolari în vânzări anuale pentru companiile farmaceutice, scrie The Guardian. Printre cei mai mari câştigători sunt giganţii Farma Pfizer şi Moderna, două companii americane care cer peste 30 de dolari de persoană pentru protecţia oferită de vaccinurile lor în două doze. Vaccinul celor de la Pfizer costă 39 de dolari pentru două doze în SUA şi 15,50 euro pentru fiecare doză în UE. Un oficial european a declarat anterior pentru Reuters că preţul mai mic plătit de Uniunea Europeană pentru vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech reflectă sprijinul financiar acordat de UE şi de Germania firmei germane BioNTech în faza de dezvoltare a vaccinului. Odată cu anunţarea rezultatelor financiare, Pfizer a transmis acţionarilor că va obţine vânzări de 15 miliarde de dolari în acest an numai din vaccinul anti-Covid. Însă Pfizer împarte banii cu compania germană BioNTech, astfel că vânzările totale la nivel global ar putea fi duble, adică 30 de miliarde de dolari, notează jurnaliştii de la Guardian.
Şi asta în condiţiile în care Pfizer, care îşi trage rădăcinile din 1849, a făcut un profit de 9,6 miliarde de dolari în 2019 şi are peste 80.000 de angajaţi la nivel global.
Înfiinţată în urmă cu 11 ani, Moderna nu a realizat niciodată profit şi avea doar 830 de angajaţi înainte de pandemie. „Este epic”, a spus Alan Carr, un analist biotehnologic la Needham. „Este o realizare istorică în dezvoltarea medicamentelor. A lua o nouă tehnologie într-o companie atât de tânără şi a o pregăti la timp pentru cea mai gravă pandemie dintr-un secol este greu de imaginat”.
Alţi producători de medicamente, precum grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson au promis că vor furniza vaccinul la preţul de cost, fără a înregistra profit, până când va trece pandemia.
Analiştii SVB Leerink estimează vânzări de 1,9 miliarde de dolari în acest an şi 3 miliarde de dolari în 2022. Acestea ar urma să fie mult mai mari dacă AstraZeneca va livra ambiţioasa sa ţintă de 3 miliarde de doze. Compania a promis că nu va face profit din vaccin, iar preţul acestuia variază între 4,3 dolari şi 10 dolari pentru două doze.
Vaccinul CoronaVac, produs de chinezi, se vinde în oraşe din China la preţul stabilit la 60 de dolari, însă în Indonezia, partenerul local al Sinovac – compania Bio Farma – a comandat 40 de milioane de doze la un preţ de 27,2 dolari. Uniunea Europeană a acceptat să plătească 10 euro pentru fiecare din cele 225 de milioane de doze iniţiale de vaccin împotriva COVID-19 dezvoltat de CureVac, ceea ce înseamnă un discount faţă de preţul de 12 euro pe care compania l-a stabilit iniţial.
Deşi nu a fost încă aprobat la nivelul Uniunii Europene, state precum Ungaria şi Slovacia au cumpărat deja vaccinul Sputnik V. Mai multe ţări din lume, inclusiv Iran, Algeria şi Mexic, au comandat serul. RDIF, fondul suveran al Rusiei, a anunţat că a semnat acorduri cu 15 producători din zece ţări pentru a produce 1,4 miliarde de doze, scrie The Guardian, care citează Financial Times. Preţul va fi de 20 de dolari pe doză, însă este gratuit în Rusia. Vaccinul rusesc aşteaptă avizul Agenţiei Europene a Medicamentului.
La 4 martie, R. Moldova a recepţionat 14 400 doze de vaccin AstraZeneca livrate gratuit în cadrul mecanismului COVAX. Livrarea face parte dintr-un prim lot şi va continua cu alte loturi în următoarele zile şi săptămâni. Astfel, R. Moldova este prima ţară din regiunea europeană şi a patra ţară din lume unde au fost livrate vaccinurile în cadrul mecanismului COVAX, anunţa Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Ministerul mai informează că, prin intermediul platformei COVAX, R. Moldova va primi 24 570 doze de vaccin Pfizer şi 264 000 doze de vaccin AstraZeneca. Anterior 21 600 doze de vaccin AstraZeneca au fost livrate, ca ajutor umanitar, din România, din cele 200 000 doze de vaccin promise.
La 10 martie, membrii Biroului permanent al Parlamentului au acceptat solicitarea prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi de a permite Guvernului în exerciţiu procurarea vaccinurilor anti-coronavirus, cu derogare de la Legea privind achiziţiile publice, pentru a evita tergiversarea procesului de imunizare în masă a cetăţenilor. Premierul interimar a informat membrii Biroului permanent că Guvernul a identificat în Fondul de rezervă al Guvernului, în aşa-numitul “fond de imunizare” al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi în fondurile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină suma de 137 de milioane de lei, suficientă estimativ pentru procurarea unui milion de doze de vaccin.
Convocaţi la 3 martie în şedinţă, membrii Comitetului Naţional Consultativ de Experţi în domeniul imunizărilor (NITAG), evaluând riscurile şi situaţia epidemiologică nefavorabilă, au aprobat utilizarea în R. Moldova inclusiv a vaccinurilor care au fost autorizate în ţara de origine şi incluse în Lista OMS, EUL, în proces de evaluare, respectiv, Pfizer Biontech, AstraZeneca – UK, AstraZeneca – Sk Bio, AstraZeneca – SII, Sinopharm, Sinovac, Moderna, Janssen, The Gamaleya National Center (Sputnik V) şi CanSinoBio.
La 11 martie, Guvernul a aprobat alocarea a 60 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru procurarea vaccinului împotriva COVID-19. Această sumă va permite procurarea a 338 600 doze de vaccin (la un preţ de 10 dolari SUA), ceea ce constituie 24,4% din necesarul de 1 386 115 doze. Ministerul Sănătăţii precizează că pentru atingerea ţintei de 70% de populaţie vaccinată sunt necesare 4 851 403 doze.
„Luând în consideraţie că 1 386 115 doze (pentru 20% populaţie) vor fi obţinute gratuit prin COVAX, 2 079 173 (pentru 30% populaţie) vor fi necesare de procurat prin COVAX la preţ preferenţial, restul 1 386 115 doze (pentru 20% populaţie) necesită a fi procurate de către ţară”, se menţionează în proiect.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Tatiana Zatîc, în condiţiile în care vor exista suficiente doze de vaccin, întregul proces de vaccinare ar putea dura până la un an.
Vlad Bercu
