Interviu cu Lilia GRIGOROI, decanul Facultăţii de Contabilitate a ASEM
– În percepţia unei bune părţi a societăţii, a fi contabil înseamnă să ai o masă într-un birou, un calculator şi să nu te vezi de după munţii de hârtii în care nu e nimic altceva decât cifre. Dar cum trebuie înţeleasă acum această specialitate?
– Biroul contabilului modern este un laptop conectat la internet. Locaţia fizică are mai puţină importanţă. Poate fi într-un birou de clasa A, în cafeneaua preferată sau în fotoliul comod de acasă.
Contabilul modern are program de lucru flexibil, trimite raportările la fisc on-line, face plăţi prin aplicaţii Bank-client, primeşte şi transmite facturi prin e-factură, plăteşte salariile pe card şi comunică cu directorii prin e-mail.
Tendinţa generală este de externalizare a serviciilor contabile. Contabilul modern, de regulă, nu mai este angajat al unei întreprinderi căreia îi face contabilitate, ci al unei firme de contabilitate şi ţine contabilitatea, integrală sau parţială, pentru mai multe entităţi concomitent. Este specializat fie pe orizontală, adică pentru un anumit tip de întreprinderi (IMM, companii agricole, producătoare, de comerţ, de construcţii), fie pe verticală (specialist în contabilitatea de gestiune, financiară, salarizare, stocuri, taxe şi impozite etc.).
Cariera unui contabil nu mai este ca pe vremuri: contabil stagiar la o întreprindere – contabil – contabil-şef. Cariera unui contabil modern este: angajat al unei firme de contabilitate – contabil freelancer – angajat într-o companie de audit cu renume sau, de ce nu, fondator al propriei firme de contabilitate. Contabilitatea în sine a devenit o afacere.
Salariul unul contabil modern nu mai este cel trecut în fişa de post. Remunerarea unui contabil modern este contractuală, în funcţie de volumul de lucru, de efortul depus, dar cel mai mult – de competenţele profesionale. S-a schimbat şi rolul contabilului.
Cu câţiva ani în urmă, contabilul în cea mai mare parte gestiona relaţiile (rezolva problemele) cu fiscul, avea grijă de cach-ul întreprinderii şi punea, în măsura posibilităţilor, într-o ordine oarecare operaţiunile comerciale făcute de managerii întreprinderii.
– În principiu, această descriere este continuarea unui gând care începe cam aşa: „Vreau să învăţ contabilitatea, pentru că...” Ce trebuie să scriem în locul celor trei puncte?
– În primul şi în primul rând, pentru a obţine o profesie. O profesie care este solicitată pe piaţa muncii, atât locală, cât şi internaţională. Şi care este remunerată pe măsură, peste media de salarizare pe economie. O profesie care oferă soluţii pentru multiplele probleme cu care ne confruntăm de-a lungul vieţii.
Aş mai puncta un aspect. Un contabil bun se integrează foarte uşor în alte domenii de activitate economică. Un contabil bun cu un efort minim devine un bun auditor, finanţist, analist economic, manager etc. Migrarea inversă, de la o altă profesie economică la contabilitate, este mult mai anevoioasă.
Sunt persoane care au deja o profesie, au loc de muncă, o afacere mai mică sau mai mare, dar care îşi fac studiile la contabilitate. În special, la fără frecvenţă. Şi ei nu au de gând în viitorul apropiat să lucreze contabili. Scopul lor e să poată vorbi „aceeaşi limbă” cu contabilii cu care interacţionează. Sau, mai nou, să-şi gestioneze propriile finanţe familiale. Până la urmă, o familie, din punct de vedere a banilor, este o mică întreprindere. Şi e bine să o gestionezi eficient.
Mai este şi o afirmaţie celebră care ne dă un răspuns mai specific la această întrebare: “Trebuie să cunoaştem contabilitatea pentru ca contabilii să nu ne poată minţi”.
– De ce e bine ca absolvenţii liceelor să aleagă facultatea de contabilitate?
– În primul rând, ai mai multe posibilităţi să devii un specialist bun dacă înveţi la o instituţie specializată. Medicina se face la Universitatea de Medicină, ingineria – la Universitatea Tehnică, iar contabilitatea – la facultatea de contabilitate. E de preferat ca absolvenţii să aleagă o facultate distinctă cu cadre didactice bune, cu infrastructură şi anturaj, unde să existe interacţiunea cu mediul de afaceri.
– În mediul contabililor e la mare căutare Acreditarea ACCA...
– ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) este o organizaţie globală de experţi contabili cu peste 122 000 de membri şi 325 000 de studenţi în 170 de ţări. ACCA conferă calificarea profesională de Expert Contabil Certificat (Chartered Certified Accountant – CCA), recunoscută la nivel internaţional. O persoană poate deveni CCA ACCA după promovarea a 13 examene profesionale. Facultatea de contabilitate a ASEM are acreditate de ACCA şapte discipline. Astfel, absolvenţii noştri, pentru a obţine calificativul de Expert Contabil Certificat ACCA vor trebui să susţină doar 6 din cele 13 examene profesionale, 7 fiind promovate din oficiu.
– Dar ce semnifică un program comun de studii cu diplomă dublă?
– Este un program nou, realizat în parteneriat cu alte instituţii, de preferat din afara ţării. E bine ca studenţii să se intereseze de această oportunitate. Studenţii înscrişi în acest program îşi fac o parte din studii (până la 2 luni pe an) la Universitatea din Suceava, iar unele discipline de la noi sunt predate de profesori de la Universitatea din Suceava, care vin în mod special pentru acest lucru. Absolvenţii primesc două diplome – de absolvent al ASEM şi absolvent al Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava.
– Copiii, dar mai ales părinţii, îşi doresc ca după studii să urmeze în mod normal un loc de muncă. Că doar atunci are rost să înveţi, să dai un ban pe studii. Care este rata de angajare a absolvenţilor?
– Facem astfel de sondaje deja de trei ani. După un an de la absolvire, mai mult de jumătate din absolvenţii noştri sunt angajaţi pe posturi de contabili sau au o activitate similară. 15-20% îşi continuă studiile şi cam acelaşi număr de absolvenţi au o altă activitate. Şi doar circa 10% sunt plecaţi temporar sau definitiv peste hotare. Din păcate nu cunoaştem cu certitudine ce activităţi practică în afara ţării, dar am convingerea că cel puţin o parte dintre ei, fie îşi prelungesc studiile, fie sunt angajaţi în domenii contabile. Doar 5-7% nu sunt angajaţi în câmpul muncii. Şi nu neapărat că duc lipsă de oferte. Mai degrabă nu sunt satisfăcuţi de nivelul acestor oferte, au cerinţe mai mari.
– Ce salariu ridică, de obicei, un contabil pe la noi?
– Am menţionat mai sus, că remunerarea depinde în primul rând de competenţe şi de volumul de lucru efectuat. Dar nu prea am auzit de salarizări mai mici de 5 mii lei. Cel mai des întâlnite cred că sunt undeva la nivel de 15 mii lei.
Constantin OLTEANU
