După ce anul 2018 a fost caracterizat de o inflaţie redusă pe fundalul consumului anemic şi a economisirii populaţiei, anul 2019 şi 2020 vor fi caracterizaţi de o creştere a preţurilor ca urmare a ajustării tarifelor la utilităţi, dar şi a scumpirii produselor petroliere.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în prima jumătate a anului 2019 rata anuală a inflaţiei a sporit de la 2,2% în ianuarie 2019 la 4,4%, în ianuarie 2019. În prima jumătate de an creşterea preţurilor a constituit 3,2% comparativ cu anul precedent. Cel mai rapid au crescut preţurile la produsele alimentare: de la 3% la 7,3%, iar în ianuarie-iunie s-a produs o scumpire cu 5%. În ianuarie – aprilie scumpirea mărfurilor alimentare a fost cauzată, preponderent, de majorarea preţurilor la cartofi (+45,2%) şi legume (+36,1%). Această evoluţie a fost determinată de condiţiile climaterice nefaste ce au cauzat reducerea recoltei în 2018 în Republica Moldova şi în regiune. Astfel, producţia internă de cartofi a scăzut cu 11,3%, iar a legumelor – cu 7,4%.
“Intensificarea riscurilor inflaţioniste a determinat înăsprirea politicii monetare. În 2017 şi 2018, autoritatea monetară a utilizat instrumentele sale pentru a atinge ţinte contradictorii. Rata rezervelor obligatorii a fost majorată pentru a gestiona surplusul structural de lichidităţi, rata de bază a fost redusă pentru a stimula creditarea, iar prin procurările de valută se nivela aprecierea cursului monedei naţionale. Mai exact, prin rata rezervelor obligatorii se diminua oferta de monedă, în timp ce prin rata de bază şi procurările de valută se majora cantitatea banilor în circulaţie. În 2019, odată cu deprecierea leului şi accelerarea procesului inflaţionist, situaţia s-a schimbat. Acum toate instrumentele de politică au drept scop reducerea ofertei de monedă. Astfel, pe lângă o rată înaltă a rezervelor obligatorii, în iunie 2019, a fost majorată rata de bază de la 6,5 la 7%, iar BNM intervine pe piaţă, în mare, parte, în calitate de vânzător de valută. Se atestă şi o reducere a excesului de lichiditate. Dacă, în 2018 soldul mediu zilnic al Certificatelor Băncii Naţionale (CBN) a variat între 7 şi 9 miliarde lei, atunci în ianuarie-iunie 2019 oscilaţiile s-au produs între 4,75 miliarde lei (aprilie 2019) şi 6,7 miliarde lei (ianuarie 2019). Această diminuare se datorează unui cumul de trei factori: 1) ridicarea ratei rezervelor obligatorii de la 40 la 42,5% în septembrie 2018, 2) relansarea procesului de creditare bancară şi 3) creşterii împrumuturilor din partea statului. În ianuarie-mai 2019, au fost emise valori mobiliare de stat în sumă de circa 329 milioane lei, în timp ce în perioadele similare ale anilor 2017 şi 2018 emiterile au constituit 57,9 milioane lei şi, respectiv, 210 milioane lei”, se arată în publicaţia MEGA a Expert – Grup.
După o perioadă lungă de apreciere, moneda naţională s-a depreciat masiv în primăvara anului 2019, astfel că un euro a ajuns să coste 20,71 lei. Analiştii spun că în acea perioadă s-a intensificat cumpărările de valută străină. În prima jumătate anului 2019 se atestă o depreciere a cursului oficial leu/USD cu 4,8%, faţă de anul precedent, după ce în 2017 şi 2018 moneda naţională s-a întărit semnificativ. Acest fapt este explicat prin reducerea ofertei de valută pe piaţa internă. În perioada noiembrie 2018-mai 2019 (cu excepţia lunilor martie şi aprilie 2019), cumpărările nete de valută de la persoanele fizice şi juridice au fost negative. Această evoluţie a fost determinată, inclusiv, de creşterea deficitului balanţei comerciale, care în ianuarie-aprilie 2019 s-a majorat cu 4,4% faţă de anul precedent. Aceste condiţii au determinat BNM să-şi schimbe comportamentul pe piaţa valutară. Din noiembrie 2018 banca centrală intervine pe piaţa valutară preponderent în calitate de furnizor de valută. În ianuarie-iunie 2019, BNM a furnizat valută în sumă de 212,1 milioane USD, iar cumpărările au reprezentat 126,2 milioane USD. Intervenţiile BNM nu au afectat puternic activele oficiale de rezervă: în ianuarie-iunie 2019 valoarea acestora a oscilat în limitele coridorului de 2,8-2,9 miliarde USD. Totodată, în iulie 2019 BNM a decis majorarea ratei rezervelor obligatorii pentru resursele menţinute în valută de la 11% la 14% pentru a diminua riscurile speculative. O asemenea decizie s-a aplicat după ce 8 ani la rând (2011- 2019) rata rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în valută a fost la nivelul de 11% şi este, într-o anumită măsură, o acţiune neobişnuită.
Această abordare, ar putea avea un efect minor, deoarece BNM aplică două instrumente ce au scopuri opuse: vânzări de valută pentru mărirea ofertei şi majorarea ratei rezervelor obligatorii ce diminuează oferta. În 2019, din cauza deprecierii monedei naţionale şi a ajustării anticipate a tarifelor la utilităţi în a doua jumătate a anului, rata inflaţiei va fi în continuă creştere. Prognozăm că inflaţia se va majora de la 2,4% în trimestrul I 2019 până la 7,3% în trimestrul IV 2019. În 2020 vor fi ritmuri ridicate de creştere a preţurilor, însă dinamica inflaţionistă se va atenua. Astfel, rata anuală de creştere a preţurilor se va reduce de la 8,3% faţă de anul precedent în trimestrul I 2019 la 6,4% faţă de anul precedent în trimestrul IV 2019. În rezultatul acestor evoluţii ratele medii anuale ale inflaţiei vor fi de 4,8% în 2019 şi 7,4% în 2020.
După intensificarea majorării preţurilor, banca centrală aplică o politică monetară mai severă prin majorarea ratei de bază, care evident va duce la scumpirea creditelor acordate, la impulsionarea economisirii şi reducerea consumului. În prezent consumul a fost amplificat şi de majorarea salariilor, care va înregistra o rată de creştere de peste 10% la sfârşitul anului, dar impulsul se va pierde substanţial în anul 2020 (sub 5%), de altfel, ca şi în cazul investiţiilor. În cea mai mare parte a anului curent încă se vor face simţite efectele reformelor fiscale şi majorării administrative a salariilor şi prestaţiilor sociale. Remiterile rămân şi ele o sursă importantă pentru stimularea consumului, dar care s-ar putea reduce în anul 2019 şi vor înregistra o creştere modestă în anii următori.
Un indiciu că împrumuturile urmează să se scumpească este că BNM continuă să înăsprească politica monetară. La sfârşitul săptămânii trecute rata de bază a fost majorată cu 0,5 puncte procentuale la 7,5% anual după ce la mijlocul lunii iunie dobânda de referinţă a fost majorată la 7%. În aceeaşi şedinţă, s-a decis şi majorarea ratelor de dobândă la creditele overnight cu 0,5 puncte procentuale, până la 10,5 la sută anual. Aceeaşi mărire este aplicată la depozitele overnight – de la 4,0 la sută până la 4,5 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă este menţinută la nivelul actual de 42,5 la sută şi, respectiv, de 17,0 la sută din baza de calcul.
Economiştii de la Expert Grup spun că în perioada trimestrul III 2019-trimestrul II 2020 este posibilă majorarea ratei de bază, după ce în iunie 2019 a fost o creştere de la 6,5 la 7%. Pentru a diminua presiunile monetare, BNM va păstră rata rezervelor obligatorii la nivel înalt, chiar dacă excesul de lichiditate s-a redus. Posibile premise pentru relaxarea politicii monetare vor apărea către sfârşitul anului 2020, odată cu temperarea ritmurilor de creştere a preţurilor. În contextul menţinerii unui deficit înalt al contului curent şi diminuării finanţării externe, BNM va interveni preponderent în calitate de vânzător de valută. Pentru 2019 şi 2020 anticipăm că raportul dintre deficitul contului curent şi PIB va varia în jurul nivelului de 10%. Deficitul înalt va pune presiuni asupra cursului monedei naţionale. În aceste condiţii, în 2019 BNM va interveni pe piaţă preponderent în calitate de vânzător de valută, dar în 2020 este posibilă schimbarea acestui comportament. Persistă o anumită incertitudine privind evoluţia ratei rezervelor obligatorii pentru resursele atrase în valută. După majorarea din iulie 2019, banca centrală, cel mai probabil, nu va mai modifica acest instrument.
Victor Ursu
