Republica Moldova a încheiat anul 2020 cu indicatori economici în scădere pe fundalul economiei afectate de corona-criză, dar şi a reducerii consumului din partea populaţiei. Acest lucru se observă din inflaţia de 0,39% din luna decembrie. Este cel mai redus indicator din istoria Republicii Moldova.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în luna decembrie a anului 2020 evoluţia a fost determinată de temperarea ritmului de creştere a preţurilor la produsele alimentare – 1,66%, mărfurile nealimentare (-0,49%) şi serviciile prestate populaţiei (-0,30%). În luna decembrie, comparativ cu noiembrie, preţurile au crescut cu 0,32%.
În luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020, cele mai mari creşteri ale preţurilor au fost la struguri proaspeţi – cu 5,9%, legume proaspete – cu 4,1% (în special: ardei graşi – cu 19,7%, varză – cu 12,7%, vinete – cu 10,8%, tomate – cu 4,1%, castraveţi – cu 3,4%, usturoi – cu 2,2%).
Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţuri la: morcovi – cu 6,2%, citrice – cu 3,7%, carne de porc – cu 2,2%, cartofi – cu 2,1%, fructe exotice – cu 1,2%, carne de oi, preparate din carne şi semifabricate – cu câte 0,7%, peşte proaspăt şi congelat – cu 0,4%.
Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, în luna decembrie faţă de noiembrie 2020, au fost înregistrate creşteri mai accentuate de preţ (până la 3,0%) la gazul lichefiat ambalat în butelii, carburanţi, medicamente, dispozitive medicale, televizoare, autoturisme, ţigări.
Concomitent, în luna decembrie, în comparaţie cu noiembrie 2020, au fost înregistrate unele reduceri de preţ – la cărbune de pământ, frigidere şi congelatoare, plite electrice, unelte de muncă electrice, aparate foto şi de filmat, mărfuri chimice de uz casnic, obiecte pentru călătorii şi de galanterie, pantofi şi cizme pentru bărbaţi, pantofi pentru dame, mărfuri sportive – până la 2,0%.
Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020, au fost înregistrate creşteri de preţ la asigurarea obligatorie a transportului auto – cu 14,9%, serviciile de turism peste hotarele ţării – cu 4,2%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 1,9%, serviciile hoteliere – cu 1,7%, închirierea apartamentelor – cu 0,8%.
„Un nivel similar celui din 2020 a fost atins în anul 2009, tot an de criză, când preţurile au crescut cu 0,4% ceea ce este aproape la fel ca în 2020. Cât nu ar fi de straniu, dar o creştere mică a preţurilor nu înseamnă întotdeauna că e bine. Pentru consumatori – da, este bine, însă pentru agenţii economici în criză, când scad volumele de vânzări, preţurile mici pot fi fatale. La noi se mai adăugă şi importurile masive, care au inundat şi mai tare piaţa datorită unui curs valutar puternic al leului moldovenesc faţă de valutele regionale”, constată pe blogul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Consecinţele inflaţiei afectează scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, redistribuirea veniturilor şi avuţiei. Ba mai mult, este stimulată înclinaţia spre consum şi este descurajată înclinaţia spre economisire, inflaţia avantajează debitorii (în monedă naţională), rata dobânzii este influenţată de rata inflaţiei. R. Moldova este extrem de vulnerabilă la creşterea preţurilor, deoarece este dependentă de importuri, or, costul acestora se reflectă în preţul final al consumatorului. Este vorba în mare parte de resursele energetice, produsele alimentare şi nealimentare.
De altfel, pandemia şi consecinţele acesteia au determinat ajustarea deficitului comercial cu bunuri cu 5,8% anual până la 2,6 miliarde dolari în 11 luni: exporturile şi importurile au scăzut cu 11,5% în 12 luni până la 2,3 miliarde USD, respectiv, cu 8,6% în 12 luni până la 4,8 miliarde USD. Pe fundalul crizei se observă o diminuare a reducerii exporturilor de mărfuri şi produse ca urmare a reducerii producţiei companiilor. Respectiv, s-au diminuat livrările de mărfuri în statele partenere ale R. Moldova. Criza a influenţat şi importurile ca urmare a reducerii cererii de materie primă din partea companiilor, dar şi de mărfuri şi produse din partea populaţiei.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-noiembrie 2020 au constituit 1744,2 milioane dolari SUA (76,9% din total exporturi), fiind în scădere cu 4,4% faţă de perioada similară din anul 2019, influenţând astfel diminuarea valorii totale a exporturilor cu 3,2%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-noiembrie 2020 au totalizat 1520,5 milioane dolari SUA (cu 7,1% mai puţin, comparativ cu ianuarie-noiembrie 2019), deţinând o pondere de 67,1% în total exporturi. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor CSI în ianuarie-noiembrie 2020 au avut o valoare de 340,0 milioane dolari SUA (cu 15,9% mai puţin faţă de ianuarie-noiembrie 2019), care echivalează cu o cotă de 15,0% în total exporturi. În ianuarie-noiembrie 2020, principalele ţări de destinaţie a exporturilor de mărfuri au fost: România (28,4% din total exporturi), Germania (9,2%), Federaţia Rusă (8,7%), Italia (8,6%), Turcia (6,6%), Polonia (4,4%).
Cea mai mare pondere în totalul exporturilor moldoveneşti au avut-o maşinile şi echipamentele pentru transport (23,0%), produsele alimentare şi animalele vii (21,6%), articolele manufacturate diverse (20,7%), materialele brute necomestibile (10,5%).
În ceea ce priveşte importurile, acestea au constituit 4848,6 milioane dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 8,6%. Importurile de mărfuri provenite din ţările Uniunii Europene (UE-27) în ianuarie-noiembrie 2020 s-au cifrat la 2222,7 milioane de dolari SUA (cu 14,1% mai puţin, faţă de ianuarie-noiembrie 2019), deţinând o pondere de 45,8% în total importuri.
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI în ianuarie-noiembrie 2020 au avut o valoare de 1182,8 milioane dolari SUA (cu 7,4% mai puţin decât în ianuarie-noiembrie 2019), care echivalează cu o cotă de 24,4% în total importuri.
În structura importurilor din ianuarie-noiembrie 2020, R. Moldova a importat maşini şi echipamente pentru transport (26,0%); mărfuri manufacturate (19,9%); produse chimice (15,4%); produse alimentare şi animale vii (12,1%); articole manufacturate diverse (11,0%); combustibili minerali (10,8%).
În ianuarie-noiembrie 2020, în topul ţărilor de origine a importurilor de mărfuri au fost: China (11,8% din total importuri), România (11,7%), Federaţia Rusă (10,9%), Ucraina (9,9%), Germania (8,4%), Turcia (7,0%), Italia (6,4%), Polonia (4,0%).
Preţuri mici nu înseamnă întotdeauna că e de bine. În contextul actual, inflaţia joasă este consecinţa crizei, dar are şi elemente pozitive, chiar dacă sunt parte a crizei. Astfel, datorită crizei, preţurile la resursele energetice au scăzut puternic pe plan internaţional. Petrolul în primăvară a atins cea mai joasă cotaţie din ultimii 25 de ani. În consecinţă, Moldova va cheltui pentru importurile energetice sub 650 milioane USD în acest an, comparativ cu maximele istorice de 1,2 miliarde USD anual în perioada 2011-2014.
Inflaţia mică din acest an va afecta indexarea pensiei din 2021, care cel mai probabil va cunoaşte cea mai mică majorare din istoria ţării. Or, acest lucru nu va fi pe placul pensionarilor.
Eduard Lupu
