Premieră pentru Moldova. Un contract finanţat de BERD a fost reziliat

Întârzierile în lucrările de reparaţie sau construcţie a unor drumuri naţionale îl exasperează pe Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID).

Aceste întârzieri au devenit, se pare, o normă în multe cazuri. Paharul răbdării MTID a fost umplut de compania Pa&Co International SRL care aparţine omului de afaceri român Costel Căşuneanu şi care a figurat mulţi ani în lista „regilor asfaltului” din România. Contractul cu agentul economic din România a fost semnat în data de 24 martie 2014, iar lucrările au început la 28 august 2014. Potrivit contractului, termenul de realizare a lucrărilor este de doi ani, plus 365 zile perioada de notificare a defectelor. Adică, darea în exploatare a lucrărilor urma să fie făcută pe 28 august 2016.

Doar 2,64 la sută din lucrări efectuate

După doi ani de la semnarea contractului, Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor constată că au fost efectuate doar 2,64% din volumul lucrărilor. În consecinţă, “eşecul total al antreprenorului de a asigura un management adecvat al traficului a determinat conducerea MTID şi cea a Unităţii de Implementare a Proiectului să rezilieze prezentul contract”.

“Timp de doi ani, compania românească a întreprins acţiuni de pregătire, curăţare şi amenajare a şantierului, dar pe care nu le-a finalizat nici până astăzi. De asemenea, muncitorii au început să efectueze şi lucrări de terasament (săpături şi umpluturi), însă nici acestea nu au fost terminate. Astfel, din 140 de utilaje necesare pentru reabilitarea drumului, pe şantier au fost mobilizate doar 16 unităţi. De asemenea, pentru acest contract, antreprenorul nu deţine materiale în stoc. Acesta a eşuat în a prezenta toate reţetele de mixturi ce trebuia să fie folosite în cadrul proiectului de reabilitare conform specificaţiilor tehnice. Pe porţiunea de drum transmisă antreprenorului, nu au fost executate nici măcar lucrări de întreţinere a suprafeţei carosabile”, se arată într-un comunicat al MTID.

În 2014, însă, începuturile păreau a fi promiţătoare. Compania românească a fost selectată în urma unei licitaţii internaţionale să repare traseul M3 Chişinău-Giurgiuleşti. Este vorba de porţiunea de drum de la kilometrul 151 la km 171, Ciumai – Vulcăneşti şi porţiunea de la kilometrul 179 la km 190, Vulcăneşti – acces spre satul Cişmichioi.

Ulterior, însă, promisiunile s-au dus pe apa sâmbetei. Ministerul a încercat în fel şi chip să ajute antreprenorul să îndeplinească lucrările în conformitate cu documentaţia de licitaţie. Dar, vorba vine, îl poţi ajuta pe cel care vrea, dar cel care nu doreşte să se ţină de cuvânt, degeaba iroseşti efortul.

Proiectul este finanţat din bani europeni

Valoarea contractului semnat cu Pa&Co International SRL a fost de aproximativ 19 milioane de euro, bani oferiţi sub formă de împrumut de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Din această sumă, agentul economic a primit doar o tranşă de 566 mii de euro în calitate de avans, care vor fi recuperate prin încasarea contravalorii garanţiei bancare. Totodată, ei au fost amendaţi cu 21 de mii de euro pentru că nu au elaborat la timp planul de executare al lucrărilor.

Este pentru prima dată în Republica Moldova când se reziliază un contract finanţat de partenerii noştri europeni de dezvoltare. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor i-a avertizat şi pe ceilalţi agenţi economici care s-au angajat să repare drumuri în Republica Moldova şi au întârziat cu darea în exploatare a lucrărilor, să se mobilizeze cât mai rapid pentru a finisa operaţiunile începute, or, abordarea ministerului va fi unitară pentru toţi antreprenorii.

Avertismentul vine după ce anterior Ministerul s-a arătat nemulţumit de mersul lucrărilor şi pe alte segmente de drum, lucrări efectuate de firme străine care, la fel, au fost selectate în urma unor licitaţii internaţionale.

Ce urmează?

Datorită necesităţii stringente de intervenţie pe această porţiune de drum, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a dispus ca, începând cu luna octombrie, să se intervină pentru a se freza şi compacta, cu adaos de material, porţiunea de drum care face obiectul prezentului contract. În aceste circumstanţe, până la perioada rece a anului, pe acest segment de drum se va circula în regim normal.

Până în primăvară vor fi pregătite documentele pentru a organiza o nouă licitaţie pentru acest sector de drum, astfel încât, în vara anului 2017 să înceapă lucrările.

Un proiect finanţat de Banca Mondială, la un pas de a fi compromis

Mijloacele creditare acordate Moldovei de către Banca Mondială în cadrul Proiectului MAC-P pentru construcţia Punctelor de Control la Frontieră şi achiziţionarea softurilor informaţionale au fost utilizate ineficient. Aceasta este una dintre concluziile la care a ajuns direcţia analitică a Centrului Naţional Anticorupţie, în urma unui studiu privind implementarea Proiectului „Agricultura competitivă din Moldova (construcţia Punctelor de Inspecţie la Frontieră)” de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Agriculturii şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Astfel, în pofida faptului că proiectele date au fost lansate mai bine de trei ani, fiind cheltuite mijloace creditare substanţiale, până la moment nu s-a reuşit implementarea acestora, fiind create premise în vederea compromiterii proiectului dat şi prejudicierea statului.

În acest sens, experţii au adus exemple concrete, constatând greşeli majore în cazul unor licitaţii. Or, în cazul licitaţiei de lucrări pentru construcţia PIF Leuşeni, caietele de sarcini au fost întocmite cu deficienţe, fiind indicaţi termeni ireali de executare a contractului. Mai mult ca atât, urmare a tergiversării implementării proiectului vizat, valoarea contractului de reconstrucţie a fost majorată de la 11,5 milioane de lei (oferta cea mai mică de la prima etapă a licitaţiei) până la 26,6 milioane de lei (oferta câştigătoare).
În cazurile PIF Tudora şi PIF Criva, lucrările de construcţie au avut loc cu tergiversarea termenului datorită faptului că ANSA, în calitate de beneficiar al obiectivelor date, nu a întreprins măsurile necesare pentru obţinerea coordonărilor şi autorizaţiilor necesare. În concluzie, nici unul din contractele cu privire la construcţia PIF-urilor, al căror beneficiar este ANSA, nu au fost executate în termenii stabiliţi, finalizarea acestora fiind tergiversată semnificativ, în mod deliberat.

De asemenea, în cazul licitaţiilor privind elaborarea a două sisteme informaţionale (MMSV şi LIMS) în domeniul sanitar-veterinar, au fost stabilite situaţii de conflicte de interese între compania câştigătoare „Romanian Soft Company” şi unul dintre membrii comisiei de licitaţie. În pofida faptului că sistemele informaţionale MMSV şi LIMS, ulterior elaborate, au trecut toate certificările de conformitate, ANSA a refuzat să le primească la balanţă şi să le implementeze, invocând că acestea nu sunt funcţionale, lipsa rezultatului scontat şi a unei platforme pentru operarea produselor software. În timp ce ANSA tergiversa implementarea sistemelor, la acea etapă deja expirase 75 la sută din perioada de garanţie şi mentenanţă, asigurată de către furnizorul sistemelor informaţionale, în conformitate cu obligaţiile contractuale.

Atunci când lipseşte transparenţa

Situaţia cu cele două proiecte este un exemplu nefericit a ceea ce se întâmplă atunci când lipseşte transparenţa.

Lipseşte transparenţa în utilizarea fondurilor externe. Scriam acum două săptămâni că un raport al Curţii de Conturi Europene constata că sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administraţiei publice a avut doar un impact limitat. Şi asta în condiţiile în care Uniunea Europeană a alocat Chişinăului, începând cu 2007, ajutor financiar în sumă de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 37 de euro pe cap de locuitor pe an, mai multe decât altei ţări din vecinătatea estică a UE.

Sute de milioane de dolari vin şi pe alte canale de finanţare. Inclusiv a unor proiecte de mare importanţă pentru Republica Moldova. Cât de eficient sunt ei folosiţi? Pe cât de calitative sunt lucrările efectuate? Cum se îndeplinesc condiţiile contractua­le? Fără un control de stat eficient, dar şi o monitorizare publică a acestor proiecte, ele ar putea să urmeze soarta contractului încheiat cu firma miliardarului român.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.38 (659) din 28 septembrie 2016