Prejudiciile necunoscute ale economiei subterane

Prejudiciile necunoscute  ale economiei subterane
Anul 2011 a fost anul cu cel mai ridicat nivel al economiei subterane în R. Moldova. Potrivit estimărilor efectuate de Biroul Naţional de Statistică, economia ilegală în Moldova are un caracter stabil, cu mici devieri în fiecare an. Astfel, economia ilegală din Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%.

 

Şi în lume nivelul economiei gri este în creştere. Dacă în 1997 nivelul mediu al economiei subterane în lume era de 32,%, în 2009 acesta atingea 36,5%. O reducere nesemnificativă a nivelului acesteia a fost înregistrată numai în 11 ţări, se arată într-un raport al Băncii Mondiale publicat în 2010. Potrivit raportului, cea mai mare medie a ponderii economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 o deţinea Georgia cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia cu 68,1% şi Azerbaidjan cu 63,3%. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6%, SUA – 8,8% şi Austria – 9,8%. În acest context, R. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o medie de 45,08%.
În Uniunea Europeană, media economiei subterane reprezintă circa 20%. Cea mai avansată este Bulgaria cu 38,5% din PIB. Cele mai bune rezultate le au ţările nordice. Astfel, R. Moldova este aproape de media europeană conform datelor statistice. Dacă ne conducem după aceste date ale Băncii Mondiale, în cadrul spaţiului post-sovietic, R. Moldova are o situaţie mai bună în comparaţie cu alte ţări din regiune. Azerbaidjan are o medie a ponderii economiei subterane în PIB de 63,3%, urmează Ucraina cu 54,9%, Belaurs – 49,8%, Armenia – 48,7% şi R. Moldova – 45,08% în 2007.
Însă, analiştii economici sunt sceptici faţă de aceste date, având în vedere lipsa studiilor care ar estima real nivelul economiei subterane.
În studiul său intitulat “Moldova, pradă a economiei subterane şi a evaziunilor fiscale”, expertul IDIS “Viitorul” Gheorghe Costandachi susţine că în Republica Moldova nu există cercetări privind estimarea economiei ilegale. În rapoartele privind situaţia social-economică din Republica Moldova unele date statistice lipsesc ori sunt incomplete, ceea ce complică procesul de efectuare a calculelor necesare pentru elaborarea estimărilor sau a prognozelor privind economia ilegală.
Totodată, autorul studiului arată, care sunt cauzele ce duc la creşterea acestui fenomen. „Multitudinea problemelor din societate: lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, apariţia intereselor de distribuire a zonelor de influenţă economică şi politică, lipsa mecanismelor de reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt, toate acestea au făcut inevitabil procesul de apariţie a fenomenului de economie tenebră”, a explicat Gheorghe Costandachi.
 Potrivit experţilor, protecţionismul şi corupţia ar fi principalii factori care favorizează economia subterană. Sectoare ca agricultura, construcţiile, comerţul cu ridicata, dar şi activităţile hoteliere şi restaurantele au o contribuţie a economiei neobservate de peste 50% în PIB, fiind şi sectoarele care se eschivează de la plata taxelor. Ca rezultat, are de suferit dezvoltarea economiei ţării, ceea ce duce inclusiv la scăderea nivelului de investiţii străine. Lacunele din legislaţie îi încurajează pe oamenii de afaceri să-şi rezolve problemele prin mită. Şi impozitele tot mai mari şi mai multe îi determină pe oamenii de afaceri să apeleze la economia tenebră.
Munca nedeclarată şi salariale în plic sunt factori care, de asemenea, favorizează economia subterană şi aduc prejudicii bugetului de stat. Doar în 2010, conform ultimelor estimări, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) a suferit pierderi de aproximativ 2.1 mld. lei, Bugetul de Stat (BS) – 1.6 mld. lei şi Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (FAOAM) – 1 mld. În această ordine de idei, se estimează că bugetul public naţional va suferi pierderi fiscale aproximativ cu 6% pe an, care vor atinge sume de peste 6 mld. lei în următorii cinci ani.
Locurile de muncă în economia informală sunt o alternativă posibilă pentru cele din economia formală. Dacă o persoană nu îşi găseşte un loc de muncă în economia formală conform necesităţilor, aceasta, pentru a-şi asigura existenţa, acceptă orice loc de muncă, inclusiv în sectorul informal. Această constatare reiese din faptul că în sectorul formal nu se creează noi locuri de muncă, iar cele existente nu asigură salariaţilor venituri ce le-ar permite să ducă o viaţă decentă.
“De câţiva ani, sindicatele au pus problema impozitelor pe venit prea mari, de circa 18% pentru cei cu un salariu de 3500 lei. Astfel că am propus reducerea acestor impozite până la 12%. De asemenea, am pus problema aplicării unei grile progresive a impozitului pe venit în funcţie de mărimea veniturilor, or, în R. Moldova cel care are un venit de 3 mii lei lunar şi cei care au 30 mii lei lunar achită acelaşi impozit pe venit de 18%”, explică Ana Moldovanu, şef departament protecţie social-economică în cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor.
În contextul celor expuse mai sus, sindicatele consideră că partenerii sociali trebuie să instituie tribunalele Muncii, or, la ora actuală, angajaţii nedreptăţiţi de angajatori sunt nevoiţi să meargă în instanţa de judecată cu avocatul personal, iar cazul poate dura jumătate de an şi chiar mai mult.
De asemenea, este necesară elaborarea şi implementarea unui program special destinat informării populaţiei referitor la problemele privind încălcarea drepturilor muncii, garanţiilor sociale şi posibilităţile de protejare social-economică a salariaţilor, cu antrenarea partenerilor sociali, a altor instituţii ale societăţii civile şi mijloacelor mass-media.
În acest sens, experţii recomandă majorarea sancţiunilor pentru persoanele care fac angajări la “negru” şi plătesc salarii în plic.
Potrivit lui Ion Leşanu, director executiv al Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul”, o măsură de diminuare a economiei ilegale este scutirea de impozitele către fondul social pentru oamenii de afaceri care majorează salariile angajaţilor cu 20%.
Ion Prisăcaru, preşedintele Asociaţiei Consultanţilor în Management din R. Moldova, consideră că economia subterană a R. Moldova poate fi combătută prin eliminarea presiunii fiscale şi a reglementărilor excesive asupra agenţilor economici.
Cristina MIRON
Numarul ziarului: 
Nr.31 (451) din 1 august 2012