PIB-ul în descreştere a adâncit deficitul contului curent

Pe parcursul a nouă luni ale anului 2015, sectorul extern al economiei Republicii Moldova a fost marcat de recesiunea economică a principalilor parteneri din CSI (Federaţia Rusă şi Ucraina), ce a avut un impact negativ substanţial asupra exportului, precum şi asupra remiterilor personale. Aplicarea, începând cu 1 septembrie 2014, a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra exporturilor Republicii Moldova, însă insuficient pentru a compensa integral pierderile suferite pe pieţele estice.

“Deşi în valoare absolută deficitul contului curent nu a înregistrat schimbări esenţiale, pe fundalul PIB-ului descrescător, deficitul contului curent raportat la PIB s-a adâncit în ianuarie-septembrie 2015 cu 1,6 puncte procentuale, până la 7,7 la sută (de la 6,1 la sută în ianua­rie-septembrie 2014). Cea mai mare contribuţie la deteriorarea contului curent a venit din partea balanţei veniturilor primare (-4,0 p.p.), în primul rând din cauza majorării veniturilor (sub formă de dividende, dobânzi) ce au revenit investitorilor străini (+2,1 p.p.), urmată de scăderea remunerării primite de salariaţii rezidenţi pentru munca prestată patronilor nerezidenţi (-1,4 p.p.). S-a diminuat şi excedentul înregistrat la veniturile secundare (-2,4 p.p.), în particular, ca rezultat al scăderii intrărilor de transferuri personale (-1,5 p.p.) şi de asistenţă din exterior (în cadrul cooperării internaţionale, atât la nivelul administraţiei publice, cât şi la nivel privat) cu 0,5 p.p.”, potrivit datelor Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale.

În acelaşi timp, datele băncii centrale arată că diminuarea veniturilor obţinute de rezidenţi a contribuit la scăderea cererii interne şi, respectiv, a importurilor de bunuri de consum. Asociată cu încetinirea activităţii economice şi, respectiv, cu diminuarea importurilor de materii prime şi bunuri de capital de către agenţii economici, aceasta a contribuit la o micşorare totală a importurilor de bunuri şi servicii cu 3,3 p.p. relativ la PIB. Concomitent, exportul de bunuri şi servicii s-a majorat cu 1,6 p.p., astfel încât deficitul comercial al Republicii Moldova s-a diminuat cu 4,9 p.p. faţă de ianuarie-septembrie 2014. Totuşi, diminuarea veniturilor (-6,4 p.p.) a fost mai substanţială decât îmbunătăţirea balanţei comerciale (+4,9 p.p.), ceea ce a condus în final la majorarea deficitului contului curent (-1,6 p.p.).

Deficitul contului curent s-a majorat cu 10,2 la sută faţă de perioada similară a anului 2014, însumând 114,68 mil. USD. Deficitul comerţului exterior cu bunuri a înregistrat o diminuare de 30,6 la sută, la fel şi excedentele consemnate la veniturile primare şi veniturile secundare, care s-au redus cu 40,8 la sută şi, respectiv, 38,9 la sută. Totodată, excedentul înregistrat de servicii a crescut cu 30,1 la sută comparativ cu trimestrul III 2014.

Principala sursă de acoperire a necesarului net de finanţare în perioada ianuarie-septembrie 2015, reflectată în contul financiar al balanţei de plăţi, au fost activele de rezervă ale statului, în special în trimestrul I 2015, utilizate de BNM pentru intervenţii pe piaţa valutară internă cu scopul neutralizării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb al leului moldovenesc. Astfel, diminuarea activelor de rezervă pe parcursul a nouă luni ale anului a constituit 6,6 la sută în raport cu PIB. Intrările nete de capital sub formă de investiţii directe, de asemenea, au contribuit la acoperirea necesarului net de finanţare în mărime de 4,4 la sută relativ la PIB, în particular datorită reinvestirii profiturilor. Concomitent, alte investiţii au înregistrat ieşiri nete de capital (2,2 la sută în raport cu PIB), în special în urma retragerii de către nerezidenţi a depozitelor deschise în băncile licenţiate rezidente.

Soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova în nouă luni ale anului 2015 a înregistrat un deficit de 371,18 mil. USD, ce s-a majorat neesenţial faţă de cel înregistrat în ianuarie – septembrie 2014 (+1,3 la sută). Componenta determinantă – deficitul comerţului cu bunuri (1,571.30 mil. USD) – s-a diminuat cu 28,9 la sută, deoarece scăderea importului (cu 24,2 la sută) a depăşit micşorarea exportului (16,2 la sută). Exportul de bunuri s-a cifrat la 1,099.61 mil. USD, iar importul – la 2,670.91 mil. USD.

“Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat intrări nete în valoare de 10,90 mil. USD. Intrările în sumă de 48,81 mil. USD s-au diminuat de 2,6 ori comparativ cu trimestrul II 2015, în special în urma diminuării profiturilor reinvestite. Investiţiile în capitalul social al altor sectoare (cu o pondere în totalul intrărilor de 37,9 la sută) au atins valoarea de 18,50 mil. USD (cele mai semnificative fiind din Italia, Turcia şi România).

Ieşirile de capital aferente investiţiilor directe în economia naţională au înregistrat 37,91 mil. USD, ca rezultat al rambursărilor (programate conform orarului) de împrumuturi intragrup contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitorii străini direcţi (33,31 mil. USD) şi al retragerii capitalului social din alte sectoare (4,60 mil. USD)”, relevă datele BNM.

În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52,4 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 11,2 la sută din totalul capitalului social acumulat, cei proveniţi din alte ţări deţin investiţii în proporţie de 36,4 la sută.

Principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străi­ne rămâne activitatea financiară (25,5 la sută din stocul de investiţii străine directe sub formă de capital social), urmată de industria prelucrătoare (22,9 la sută). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost: comerţul, tranzacţiile imobiliare, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transporturile şi telecomunicaţiile, industria energetică.

Conform informaţiilor BNM, la capitolul “alte investiţii”, creşterea netă a activelor financiare a fost cu 4,18 mil. USD pe parcursul trimestrului III 2015 fiind influenţată în special de majorarea netă a activelor sub formă de numerar şi depozite în valută cu 7,20 mil. USD (activele agenţilor economici din alte sectoare +28,23 mil. USD, activele băncilor licenţiate – 21,03 mil. USD) şi sub formă de împrumuturi – 0,93 mil. USD. Nerezidenţii şi-au onorat datoriile comerciale anterioare faţă de rezidenţi – 3,95 mil. USD, în valoare netă.

Pe de altă parte, majorarea netă a pasivelor financiare la articolul “alte investiţii” cu 95,32 mil. USD a fost influenţată, în special, de creşterea netă a angajamentelor sub formă de credite comerciale şi avansuri ale întreprinderilor din alte sectoare faţă de partenerii comerciali nerezidenţi (58,95 mil. USD), precum şi de tragerile nete la împrumuturi efectuate de administraţia publică (38,59 mil. USD) şi de agenţii economici din alte sectoare (32,26 mil. USD). Totodată, nerezidenţii au retras în valoare netă 7,02 mil. USD din depozitele lor deschise în băncile rezidente, iar BNM şi sectorul bancar au efectuat rambursări nete de împrumuturi externe în valoare de 10,88 mil. USD şi 15,58 mil. USD (ceea ce a influenţat fluxul de pasive în sensul scăderii).

În acelaşi timp, împrumuturile în cadrul altor investiţii au înregistrat intrări nete în valoare de 43,46 mil. USD, deoarece creşterea netă a angajamentelor a fost de 44,39 mil. USD, în timp ce creşterea netă a activelor a fost de 0,93 mil. USD. Au atras finanţare externă sub formă de împrumuturi, în special, administraţia publică (39,59 mil. USD în valoare netă) şi societăţile nefinanciare (39,44 mil. USD în valoare netă).

Victor Ursu

Numarul ziarului: 
Nr.02 (623) din 13 ianuarie 2016