Şi unii şi alţii trebuie să fie pregătiţi pentru orice
În decembrie 2015, ministerul Finanţelor a plasat pe piaţa primară un volum record de valori mobiliare de stat – 816,2 mil. lei (40,8 mil. USD). Plasarea acestei sume i-a permis să iasă din minus, iar la final de an – să asigure un rezultat pozitiv pentru buget – 243,2 mil. lei.
Iniţial, în bugetul pentru anul trecut au fost planificate 600 mil. lei, pe care ministerul Finanţelor urma să le direcţioneze pentru deficitul financiar. Însă, situaţia din ţară şi-a adus propriile corectări. Banca Naţională a ridicat brusc rata de refinanţare şi normele monedei naţionale pentru rezervele obligatorii pentru băncile comerciale.
Din decembrie 2014 până în septembrie 2015, rata a fost majorată de 5,6 ori: de la 3,5% la 19,5% anual. O rată atât de mare nu a fost înregistrată în Moldova din anul 2008, care a fost unul de criză.
În aceeaşi perioadă, adică în mai puţin de un an, BNM a majorat de 2,5 ori normele de rezerve obligatorii pentru băncile comerciale, din mijloacele atrase în monedă naţională.
Sterilizând astfel masa monetară, BNM şi-a pus anumite scopuri: temperarea inflaţiei, inclusiv din contul reducerii presiunii masei de lei asupra cursului valutar. Însă, din aceeaşi cauză, băncile care sunt investitorii principali pe piaţa VMS, s-au pomenit cu mai puţine mijloace libere. Şi ministerul Finanţelor a simţit acest lucru pe pielea sa: dacă în ianuarie ministerul a transferat la buget 164,4 mil. lei, atunci în februarie, martie şi aprilie, acoperind obligaţiunile curente, din buget au fost luate 427,8 mil. lei. Totalul pentru patru luni a fost de minus 263,1 mil. lei. Au urmat patru luni cu rezultat pozitiv, care a fost nivelat de luna septembrie, ajungând să fie unul devastator (minus 487,3 mil. lei). S-a întâmplat atunci când BNM a ridicat norma de rezervă obligatorie până la recordul de 35 la sută, iar rata de bază – până la 19,5 la sută.
Această situaţie a dus la faptul că ministerul Finanţelor a fost impus să pregătească, iar Guvernul şi Parlamentul să adopte modificările la bugetul de stat, care au redus suma transferurilor din vânzarea VMS de la 600 mil. lei la zero.
Dar şi să aducă situaţia la zero a fost un obiectiv complicat pentru ministerul Finanţelor. La finele a 11 luni, din buget au fost luate 573 mil. lei pentru acoperirea obligaţiunilor curente şi aceste mijloace ministerul Finanţelor trebuia să le returneze bugetului până pe 31 decembrie. Puţini erau cei care credeau atunci că acest obiectiv va fi realizat. Dar planul, cum se spunea în perioada sovietică, nu doar a fost executat, dar chiar depăşit.
Luna decembrie a fost pentru ministerul Finanţelor o lună a victoriei, dar à la Pirus. A fost un noroc al ministerului să plaseze într-o lună VMS în valoare de 816,2 mil. lei. Cum să nu aibă noroc la ratele care se propuneau? În luna decembrie, randamentul mediu ponderat al VMS a fost de 24,76 la sută anual, în condiţiile unei inflaţii anuale de 13,6 la sută, profitul pentru investitor este vizibil, mai ales garantat de stat. Este adevărat că în luna septembrie, rata extrem de ridicată de 23,51 la sută anual nu a fost de ajutor ministerului Finanţelor. Şi-a pus amprenta şocul suportat de bănci după noutatea Băncii Naţionale (rata 19,5% şi norma 35%). În condiţiile pericolului de a nu asigura normativele la timp, bani pe piaţa VMS nu au ajuns în septembrie.
Trei luni mai târziu, situaţia s-a stabilizat şi achiziţionarea VMS de către bănci a devenit nu doar convenabilă, dar şi reală. Se pare că în ajun de Revelion investitorii au investit în valorile mobiliare aproape toate mijloacele libere şi acest lucru este explicabil luând în considerare amorfia lunii ianuarie pentru dezvoltarea businessului şi continuarea furtunilor politice, care au dus la fund iniţiativele antreprenoriale şi businessul ce “s-a adăpostit în scoici”.
Dar să revenim la VMS. Profitabilitatea valorilor, urmărind deciziile BNM, bat recordurile în aspiraţiile lor de a obţine resurse de pe piaţă, necesare pentru bugetul de stat într-o perioadă atât de instabilă. În condiţiile în care în bugetul modificat în toamna anului trecut, în partea de venituri este planificată suma de 150 mil. euro pe care Moldova trebuia să o primească de la Guvernul României, iar creditul nu a fost acordat din cauza crizei politice, Ministerul Finanţelor trebuie să astupe cu ceva această gaură. Unul dintre instrumentele menite să acopere gaura este, printre altele, piaţa plasării primare a VMS.
Anume din aceste considerente, rata la valorile mobiliare la finele anului trecut a fost majorată până la un nivel exorbitant. O rentabilitate atât de mare la valorile mobiliare nu a fost înregistrată din luna august 2008, an de criză. Atunci rata medie ponderată pentru o lună a sărit până la 25,75 la sută anual, în timp ce pentru anul 2008 s-a atestat o rată medie ponderată de 17,96 la sută anual, iar pentru anul 2015 – 20,13%.
Este adevărat că în cazul excluderii nivelului inflaţiei pentru luna august 2008, rentabilitatea de facto a VMS a fost de 13,85 la sută anual. Cea mai mare rentabilitate a VMS, excluzând inflaţia mare din 2008, a fost atestată în aprilie 2009, când rata a sărit până la 23,99 la sută şi a fost înregistrată o deflaţie de 0,4%.
În ceea ce ţine de anul 2015, nivelul mediu al rentabilităţii valorilor mobiliare, excluzând inflaţia, a fost de aproximativ 10 la sută anual. Şi asta în condiţiile garanţiilor de stat. Dinamica acestor indicatori pentru anul trecut arată în felul următor.
În prezent, Moldova trăieşte în baza bugetului de anul trecut, cu concretizările de rigoare adoptate în toamnă. Acest lucru ar însemna că la finele anului, ministerul Finanţelor ar trebui să iasă cu un indicator zero de la plasarea VMS pe piaţa primară. Totodată, bugetul are nevoie de bani, mai ales în primele luni, de aceea vânzările continuă.
Şi băncilor le este convenabil să cumpere valori mobiliare. Cu o astfel de rentabilitate, instituţiile financiare îşi pot compensa profitul ratat până acum de la faptul că 35 la sută din moneda naţională atrasă trebuie să fie îngheţată pe conturile Băncii Naţionale.
Valorile mobiliare de stat rămân singurul instrument al Moldovei pentru investiţiile lichide de scurtă durată. Într-o perioadă de stagnare economică, aprofundarea crizei politice, investitorii interni şi nu doar băncile, vor achiziţiona cu mai mult optimism VMS. Dar este important să se înţeleagă: Ministerul Finanţelor trebuie să ia de undeva bani pentru a achita rentabilitatea înaltă a hârtiilor de valoare, care ajunge până la 27 la sută anual. În condiţiile unor rate înalte, volumul valorilor plasate creşte repede. Zeci de ani o sursă de acoperire a fost noile emisiuni VMS şi acest an, cu siguranţă, nu va fi o excepţie.
Cu cât mai mult statul are nevoie de bani, cu atât mai înalte sunt ratele. Este important să se înţeleagă în ce volum vor fi plasate valorile, deoarece, practic, în fiecare an ministerul Finanţelor, în toamnă, pregăteşte modificări la bugetul de stat pentru a aduce situaţia de pe piaţa VMS în cadrul legal. Investitorii, la rândul lor, trebuie să urmărească în permanenţă situaţia pentru a fi pregătiţi pentru orice.
Dar griji trebuie să-şi facă nu doar investitorii. Actuala rată de rentabilitate a VMS depăşeşte considerabil rata medie pentru creditele acordate de băncile comerciale. Pentru ministerul Finanţelor este, totuşi, o sursă foarte scumpă de atragere a mijloacelor.
Totodată, datoria internă trebuie deservită, iar cheltuielile pentru deservirea ei trebuie să fie incluse obligatoriu în cheltuielile bugetului de stat.
În ultimii ani, ritmul de creştere a datoriei interne din contul vânzărilor VMS s-a majorat considerabil.
Iar datoria internă pe VMS nu se va reduce, la începutul anului 2016 aceasta depăşind 8,1 mlrd. lei. Acestea sunt VMS care se află în circulaţie şi pe care ministerul Finanţelor trebuie nu doar să le cumpere, dar şi să asigure achitarea ratei procentuale pentru ele.
Scumpind rata de refinanţare până la 19,5% şi ridicând normele de rezerve obligatorii până la 35 la sută, Banca Naţională a urmărit temperarea inflaţiei, dar în acelaşi timp, a făcut o defavoare bugetului de stat. Ministerul Finanţelor trebuie să înţeleagă cât este de justificată atragerea mijloacelor pe piaţa VMS cu o rentabilitate înaltă, pe care trebuie să le deservească. Mai mult, această rentabilitate înaltă ţine nu de valorile plasate pe termen scurt, ci pe termen mediu. La licitaţia care a avut loc pe 12 ianuarie curent, ministerul Finanţelor a plasat 117 mil. lei cu o rată de 26,53 la sută anual pe un termen de rulaj de 364 de zile. Pe 12 ianuarie, autorităţile au plasat obligaţiuni de stat pe un termen de doi ani în valoare de 1,3 mil. lei cu o rată anuală de 24,89 la sută, în condiţiile achitării procentelor într-o perioadă de şase luni. Termenele lungi ale plasării valorilor vorbesc despre faptul că ministerul Finanţelor tergiversează deservirea lor, pe când situaţia creată cere o corectare mult mai operativă.
InfoMarket
