Raportul anual al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) denotă că anul trecut piaţa ocupaţională a fost marcată de o discrepanţă serioasă dintre cerere şi ofertă. Salariile neatractive, migraţia şi lipsa de calificare sunt factorii esenţiali care explică situaţia respectivă.
În 2013, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), populaţia activă a constituit circa 1294,4 mii de persoane, dintre care 1243,2 mii sunt ocupate în economia ţării, restul – 51,2 mii de persoane, au fost înregistrate ca şomeri. În acelaşi timp, rata de ocupare a populaţiei a constituit 42,7%.
Deşi în ultimii trei ani, rata şomajului a scăzut aproape dublu, de la 7,4% în 2010 la 3,9% în 2013, experţii susţin că acest indicator nu arată starea reală a lucrurilor. „Aparent, rata şomajului este mică, dar această descreştere nu se bazează pe faptul că au fost create noi locuri de muncă, ci din cauza că a crescut rata de îmbătrânire a populaţiei şi ne-am ales cu mai mulţi pensionari, deci a scăzut populaţia economic activă. Totodată, cei care ar putea avea o pondere în economia moldovenească, migrează în căutarea unui loc de muncă peste hotare”, susţine Viorica Antonov, expert pentru probleme sociale şi de dezvoltare de la IDIS „Viitorul”.
Pe de altă parte, expertul Ana Popa menţionează: „La noi într-adevăr rata şomajului este comparativ mică cu alte state, din cauza migraţiei şi din motivul că, în agricultură, sunt angajate foarte multe persoane, deoarece nivelul de tehnologizare este foarte scăzut şi persoanele care lucrează mai mult de o oră terenul lor agricol sunt considerate a fi tot persoane ocupate în câmpul muncii. Nu este firesc, dar la ora actuală aceasta este soluţia. Odată cu modernizarea agriculturii, însă, vom avea mai puţine persoane ocupate în acest sector şi atunci economia va trebui să sufere alte schimbări, să se creeze locuri de muncă în alte domenii, pentru că, pe moment, acest domeniu are o productivitate foarte mică, deoarece se lucrează în gospodăriile ţărăneşti în care se utilizează forţă de muncă, şi nu tehnică pentru prelucrarea pământului”.
Experţii străini care au participat la efectuarea barometrului profesiilor ANOFM nu au ezitat să afirme că problema şomajului nu este doar o problemă a Republicii Moldova, dar şi a ţărilor din UE. „În Europa sunt 25 milioane de şomeri. Aşa că nu putem spune că această problemă persistă doar în Moldova. Situaţia actuală de pe piaţa forţei de muncă din RM poate fi îmbunătăţită prin dezvoltarea unei mobilităţi interne şi profesionale. Acest lucru presupune o revigorare a diverselor domenii economice prin atragerea de investiţii, în primul rând, dar şi o corelare cu sistemul de învăţământ vocaţional profesional”, consideră Per Lindberg, expert suedez.
„Majoritatea angajatorilor nu sunt mulţumiţi de calitatea forţei de muncă, acesta este un impediment ce creşte de la an la an. Pe de altă parte, există deficit de forţă de muncă în unele ramuri ale economiei naţionale, dar acest lucru se referă mai mult la sfera bugetară, la domenii precum cel al educaţiei şi cel al ocrotirii sănătăţii. Unul dintre factorii care alimentează deficitul respectiv este migraţia acestor specialişti peste hotarele ţării. În economia reală, cel mai afectat sector este cel al construcţiilor, care duce lipsă acută de muncitori calificaţi”, spune Valentina Postolachi, şef al Direcţiei probleme economice, financiare şi politici fiscale din cadrul Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova.
Totuşi, problemele de pe piaţa muncii sunt determinate de un şir de factori ce se influenţează reciproc, cum ar fi dezvoltarea economică precară a ţării, sărăcia, salariile mici etc. Care, la rândul lor, alimentează migraţia excesivă a forţei de muncă peste hotare, percepută de populaţie drept singura opţiune de menţinere a unui trai decent, iar, uneori, şi de supravieţuire. Conform datelor oficiale, aproape 330 mii de moldoveni au plecat la muncă în afara ţării, ceea ce constituie circa 40% din forţa de muncă.
Un factor secundar ce contribuie la fenomenul fluctuaţiei cadrelor, este incapacitatea patronilor de a asigura angajaţii cu lucru permanent şi salarii stabile, această problemă fiind determinată de capacitatea redusă de a realiza produsul sau serviciul prestat (în special, în cazul întreprinderilor ce activează în domeniul agricol).
Suplinirea posturilor de muncă vacante este o problemă destul de serioasă în economia ţării. Un studiu efectuat de Camera Americană de Comerţ arată că fiecare a treia întreprindere s-a confruntat cu dificultăţi la suplinirea poziţiilor vacante în ultimele 12-18 luni. Cel mai des, cu această problemă se confruntă întreprinderile medii şi mari – 76%, comparativ cu 51% din întreprinderile mici, şi 27% – întreprinderi micro. Perioada medie de ocupare a unui loc de muncă vacant este de 23 de zile.
Studiul respectiv a conturat câteva măsuri importante pe care Guvernul ar trebui să le întreprindă pentru ca insuficienţa şi fluctuaţia forţei de muncă să fie redusă – oferirea salariilor compatibile cu un nivel de trai decent, crearea locurilor de muncă stabile, susţinerea businessului mic prin reducerea poverii de impozitare, reducerea numărului de controale din partea organelor abilitate şi consolidarea economiei naţionale.
„Interesant este că nici o companie cu capital străin nu consideră că oferirea unui salariu decent ar soluţiona problema fluctuaţiei şi insuficienţei de cadre. În schimb, mai mult de jumătate dintre angajatori consideră că oferirea unui loc de muncă stabil şi cu perspective de creştere profesională ar fi cea mai reuşită soluţie”, se spune în raportul Camerei de Comerţ Americane.
Raportul ANOFM prezintă o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte crearea locurilor noi de muncă în anul trecut. Astfel, ponderea cea mai înaltă după locurile de muncă create se înregistrează în industria prelucrătoare, mai mult de 2500 de locuri noi de muncă, dar şi după numărul celor lichidate – 820. De asemenea, în administraţia publică şi în comerţ au fost făcute mai multe angajări.
„Prognozăm o cerere mai mare de forţă de muncă atât pentru specialişti, cât şi pentru muncitori, însă cerinţele pieţei vor fi orientate spre sectorul de servicii”, a declarat Ştefan Calancea, director adjunct ANOFM.
Majoritatea agenţilor economici se aşteaptă la acelaşi ritm de producere, reieşind din resursele financiare disponibile. Din numărul total al agenţilor economici chestionaţi în cadrul barometrului ANOFM, 52% nu se aşteaptă la o schimbare esenţială privind evoluţia cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor, doar 19% au aşteptări pozitive pentru 2014. Totuşi, mai mult de jumătate dintre agenţii economici din sectorul privat şi-au planificat o extindere a producţiei şi serviciilor, respectiv, vor direcţiona investiţiile în utilaje, echipament tehnic şi crearea locurilor noi de muncă.
Cele mai solicitate profesii în acest an, conform prognozei instituţiei de resort, vor fi medicii, specialiştii în marketing şi vânzări, cei în domeniul tehnologiilor informaţionale, dar şi croitorii, barmanii, bucătarii şi vânzătorii.
Lilia Platon
