Raportul anual al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) arată că, pe parcursul anului trecut, sectorul de microfinanţare din Moldova, reprezentat de organizaţiile de microfinanţare şi asociaţiile de economii şi împrumut, a avut o evoluţie constantă a principalilor indicatori de activitate. Experţii economici cred că sunt puţine şanse ca în anul curent, acest sector să înregistreze o creştere spectaculoasă, cu atât mai mult cu cât prognoza de creştere economică a ţării este una destul de rezervată.
“În linii generale, anul trecut, sectorul a înregistrat o creştere destul de bună atât ca profitabilitate, cât şi ca portofoliu de împrumuturi, precum şi ca active, însă, aceasta e limitată de evoluţia economiei naţionale, per ansamblu”, susţine Ion Tornea, expert “IDIS Viitorul”.
Potrivit raportului CNPF, în 2013 activele sectorului de microfinanţare au însumat circa 2913,2 mil. lei, într-o creştere de 30,8% faţă de anul precedent. Această creştere se datorează organizaţiilor de microfinanţare, activele cărora au fost de 2509,4 mil. lei. Eficienţa utilizării activelor şi a capitalului propriu de către entităţi a avut o rată de rentabilitate de circa 7,4% şi, respectiv, 19,0% faţă de anul 2012. Acest fapt a fost condiţionat de majorarea semnificativă a valorii profitului net de circa două ori pe parcursul anului 2013, se arată în raport. În acelaşi timp, activitatea sectorului a fost susţinută de împrumuturile şi creditele donatorilor externi, valoarea acestora fiind de 1280,4 mil. lei.
“Structura surselor atrase nu poate fi prezentată în cifre exacte, deoarece nu se conţine în rapoartele financiare ale acestor instituţii. În prezent, lipsa supravegherii este doar în dezavantajul organizaţiilor de microfinanţare, mai ales că din practicile internaţionale ştim că supravegherea este o garanţie pe care statul o acordă în cazul creditorilor externi. Cred că acesta este unul dintre motivele din care donatorii externi sunt mai reticenţi când vine vorba să facă investiţii de capital în aceste organizaţii”, explică Aurica Doina, membrul Consiliului de administraţie al CNPF. În viziunea ei, donatorii externi ar mai fi deranjaţi şi de forma organizatorico-juridică a organizaţiilor de microfinanţare. Potrivit Auricăi Doina, doar două dintre acestea sunt societăţi pe acţiuni, restul – societăţi cu răspundere limitată, care nu asigură suficientă transparenţă activităţii acestora.
Portofoliul de împrumuturi acordate de către entităţile de microfinanţare pe parcursul anului 2013 a înregistrat o pondere de circa 2,23% din PIB, dintre care sectorul AEÎ – 0,33%, iar al OMF – 1,9%. “Rata de penetrare a populaţiei cu serviciile de microfinanţare este calculată din numărul de beneficiari raportată la populaţia total activă. E acelaşi lucru cum am calcula adâncimea sectorului sau valoarea împrumuturilor acordate la PIB. Cred că este o cifră relativă”, spune Ion Tornea. “Chiar dacă sectorul de microfinanţare este în creştere, începând cu anul 2010, acesta încă nu şi-a revenit şi nu a atins nivelul anului 2008. Aş da şi o apreciere: în prezent, acesta este chiar la nivelul anului 2006. Deci, este încă mult de lucru”, menţionează expertul independent.
“În ultima perioadă, numărul organizaţiilor de microfinanţare (OMF) a crescut, în mediu, cu 12 unităţi anual. Deci, există cerere pentru produsele acestor entităţi. În primii ani de activitate OMF aproape că nu au adus profit, ulterior multe şi-au demonstrat funcţionalitatea. Astfel, în prezent, circa 15 organizaţii de microfinanţare au un portofoliu de active de peste zece milioane de lei”, precizează Aurica Doina.
Specialiştii susţin că majorarea profitului net cu circa 16,9%, în raport cu anul precedent, se datorează creşterii portofoliului de împrumuturi acordate cu 19,3% faţă de perioada precedentă, iar creşterea rentabilităţii activelor, în comparaţie cu anul precedent, denotă faptul că organizaţiile de microfinanţare au efectuat investiţii, preponderent, în active generatoare de dobânzi cu o profitabilitate sporită.
Dacă analizăm structura împrumuturilor acordate, cea mai mare pondere de 55,8% revine împrumuturilor acordate de OMF pe un termen mediu de la un an până la cinci ani, dintre acestea 82,7% sunt garantate. “Comparativ cu anul precedent, am constatat că organizaţiile de microfinanţare aplică o politică mai prudentă de gestiune a portofoliului de împrumuturi, adică ele îşi asigură riscurile de nerambursare a împrumuturilor acordate pe măsură ce termenul de scadenţă al acestora creşte”, explică Aurica Doina.
“Problema acestor organizaţii este că nu prea le reuşeşte să crediteze activ businessul şi din acest considerent pierd în competiţia cu băncile care, din start, au avantajul economiilor de scală şi sunt bine capitalizate. În plus, împrumuturile oferite de organizaţiile de microfinanţare sunt mai scumpe ceea ce face ca acest sector să pătrundă şi să atragă clienţi mai greu. OMF au luat o poziţie bună până la criză, atunci când s-au orientat rapid spre acordarea împrumuturilor pentru procurarea imobilelor. Din păcate, astăzi piaţa imobiliară nu mai înregistrează acele salturi şi, respectiv, sectorul de microfinanţare trebuie să găsească o altă nişă”, consideră expertul. El susţine că miza pentru acestea ar fi să pătrundă în acele regiuni unde nu pătrund băncile, adică în raioane şi localităţile rurale. În prezent, circa 80% dintre OMF sunt localizate în municipiul Chişinău şi sunt orientate spre creditarea persoanelor fizice.
Datele raportului CNPF arată că sistemul AEÎ în anul 2013 a înregistrat un profit net în mărime de 19,6 mil. lei sau cu 78,2% mai mult decât în anul precedent. Totodată, veniturile din dobânzile aferente împrumuturilor acordate s-au majorat cu 9,2 mil. lei, iar cheltuielile pentru dobânzile aferente depunerilor de economii s-au majorat cu 2,8 mil. lei sau cu 19%.
“Creşterea portofoliului de împrumuturi a fost generată, în primul rând, de calitatea produselor oferite de asociaţii. În ultima perioadă, mai multe asociaţii de economii şi împrumut au operat schimbări de management, respectiv aceste acţiuni nu au putut să nu aibă repercusiuni asupra situaţiei generale”, menţionează directorul executiv al Asociaţiei Centrale a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (ACAEÎ), Victor Trocin. El a menţionat că mai multe asociaţii şi-au mărit portofoliul de împrumuturi, întrucât au beneficiat de linia de creditare a proiectului IFAD. Astfel, asociaţiile au mărit valoarea împrumuturilor acordate membrilor săi, acestea ajungând la 50 mii de lei fără gaj şi de până la 120 mii de lei cu gaj.
La finele anului 2013, volumul consolidat al activelor AEÎ a constituit 403,9 mil. lei. În volumul total al activelor, 69,7% revine AEÎ ce deţin licenţă de categoria B. Majorarea volumului consolidat al activelor în raport cu anul 2012 cu 20,7 la sută este datorată majorării mărimii împrumuturilor acordate cu 21,2%. Anul trecut, AEÎ au acordat împrumuturi în valoare totală de 331,9 mil. lei, se arată în raportul CNPF.
Directorul ACAEÎ susţine că în acest an, sectorul asociaţiilor de economii şi împrumut ar putea înregistra o creştere a portofoliului de minim 10%, întrucât este un an ceva mai complicat pentru existenţa acestor entităţi. “Problemele care au avut loc în structura celui mai mare creditor al sectorului, Corporaţiei de Finanţare Rurală, au avut un impact negativ asupra activităţii asociaţiilor. În rezultat, unele dintre ele şi-au pierdut sau au ratat o parte dintre clienţi şi acum trebuie să lucreze intensiv ca lucrurile să ia o întorsătură pozitivă”, conchide Victor Trocin.
“Valoare istorică cea mai mare a fost în 2008. Cred că dacă atingem acel nivel, putem vorbi despre careva perspective. Deocamdată, este o creştere destul de lentă legată de specificul sectorului respectiv, mai ales că merge în paralel cu cererea pentru sectorul imobiliar, deoarece se ştie că alt tip de business este creditat mai puţin de aceste organizaţii”, menţionează Ion Tornea. El susţine că în urma crizei imobiliare, organizaţiile de microfinanţare au avut mai mult de suferit decât sistemul bancar, întrucât au pierdut o mare parte dintre clienţii care au contractat astfel de împrumuturi. “Nu cred că putem să ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă până la sfârşitul anului curent, ritmul va fi acelaşi ca şi în anii precedenţi. Până la urmă, cea mai mare greutate pentru sector sunt limitările care vin din economia ţării”, crede expertul.
Lilia Platon
