Pericolele deprecierii leului moldovenesc

În ultima perioadă leul moldovenesc se depreciază continuu faţă de principalele valute de referinţă, iar în aceste condiţii au loc majorări de preţuri în situaţia în care importurile prevalează asupra exporturilor. Totodată, BNM nu vede nici un pericol pe piaţa valutară şi spune că situaţia este sub control.

De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolarul american cu 10,9%, iar faţă de euro, cu 11,1%. În mare parte deprecierea leului s-a produs în urma intervenţiilor BNM pe piaţa valutară cu cumpărări de valută. Astfel, doar în septembrie banca centrală a cumpărat de pe piaţă 77,82 mil. USD.

BNM a început să intervină pe piaţa valutară încă în timpul verii, când se înregistra o cerere redusă, ceea ce a determinat accentuarea deflaţiei, în urma reducerii sezoniere a preţurilor la produsele agricole. Astfel, accentuarea deflaţiei ar distorsiona prognoza BNM privind inflaţia, care o estimează la 5%, anual, plus, minus 1,5 puncte procentuale.

Banca Naţională a Moldovei a efectuat în luna iunie 2013 operaţiuni pe piaţa valutară interbancară în mărime de 30 mil. dolari SUA, care reprezintă swap-uri valutare. În iulie operaţiunile pe piaţa valutară interbancară au constituit 142.7 mil. dolari SUA, dintre care 101.8 mil. SUA reprezintă swap-uri valutare. Iar în august operaţiunile pe piaţa valutară interbancară au fost de 253.7 mil. dolari SUA, din care 124.6 mil. SUA reprezintă swap-uri valutare.

În ultima decizie de politică monetară BNM spune: “Deprecierea moderată a monedei naţionale din anul curent este în concordanţă cu politica monetară a BNM de ţintire directă a inflaţiei şi contribuie la atenuarea presiunilor dezinflaţioniste prin stimularea cererii interne. În cazul persistenţei unui excedent de ofertă de valută străină, Banca Naţională va interveni cu precauţie pe piaţa valutară internă sub formă de procurări de valută, pentru a suplini rezervele internaţionale, fără însă a distorsiona piaţa valutară sau periclita încadrarea inflaţiei în parametrii ţintiţi pe termen mediu”. În vederea susţinerii funcţionării adecvate a pieţei monetare interbancare, BNM va continua să gestioneze ferm surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare conform calendarului anunţat.

Intervenţiile BNM pe piaţa valutară, resimţite în scumpiri

Intervenţiile BNM pe piaţa valutară deja sunt resimţite de populaţie. Astfel, medicamentele s-au scumpit în medie cu 10%, iar petroliştii au anunţat că vor scumpi gazul lichefiat. Totodată, în următoarele zile nu este exclus că vor creşte şi preţurile la benzină şi motorină.

Expertul economic Viorel Chivriga spune că situaţia de pe piaţa valutară este una dezolantă. Există beneficii doar pentru exportatori. “Deprecierea leului moldovenesc duce în mod inevitabil la majorarea preţurilor la produsele importate. Or, dacă luăm structura comerţului, vedem că preţurile la unele bunuri deja sunt mărite. Ceea ce poate influenţa asupra deciziei consumatorilor de a-şi reduce consumul, în primul rând la medicamente, preţurile cărora au crescut, ele având deja preţuri exagerate. Pe de altă parte, majorarea preţurilor ar putea genera apariţia pe piaţă a unor produse necalitative”, susţine Viorel Chivriga.

Totodată, deprecierea leului influenţează puterea de cumpărare a populaţiei, dar şi costul resurselor energetice, la carburanţi, gaz lichefiat.

Pe de altă parte, în procesul de producere sunt foarte multe categorii de materii prime care sunt importate, ceea ce inevitabil va duce şi la creşterea preţurilor la produsele locale. Chivriga e de părere că în cazul în care în joc sunt preţurile la produsele energetice, care au o pondere destul de mare în procesul de producer, nu poate fi neglijată şi creşterea preţurilor şi la celelalte produse.

“Consider că situaţia a scăpat de sub control, or, acest fapt trebuia să fie intuit când erau primele semnale din piaţă. Va fi destul de dificil pentru populaţie, iar politicienii trebuie să se gândească foarte atent, mai ales că intrăm într-un an electoral, ceea ce poate duce la o penalizare în masă”, afirmă Viorel Chivriga.

Probabil, situaţia pe piaţa valutară se va aplana, însă acest lucru se va întâmpla în câteva luni. Este o carenţă a autorităţilor, care nu au analizat toate consecinţele.

Totodată, experţii economici susţin că intervenţiile pe piaţa valutară sunt benefice în economiile puternic dezvoltate, or, în Republica Moldova economia este slab dezvoltată, iar în astfel de condiţii, banca centrală încearcă să impulsioneze economia, prin metode monetariste. Dar Republica Moldova este în mare parte dependentă de produsele de import. În opt luni, valoarea acestora a constituit 444,4 mil. dolari SUA faţă de exporturi, care au însumat 199,9 mil. dolari SUA. Ţara noastră importă în mare parte produse necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Astfel, importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut 22,2% în totalul importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, preponderente rămân a fi petrolul şi produsele petroliere (50,7% din total, în această secţiune, şi 11,3% din totalul de importuri), gazul şi produsele industriale obţinute din gaz (37,5% din total, în secţiune şi 8,3% din totalul de importuri), energia electrică (10,1% din total, în secţiune şi 2,2% din totalul de importuri), cărbunele, cocsul şi brichetele (1,7% din total, în secţiune şi 0,4% din totalul de importuri).

Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de 20,5% în totalul de importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au deţinut maşinile şi aparatele electrice (31,7% din total, în secţiune şi 6,5% din totalul de importuri), vehiculele rutiere (22,9% din total, în secţiune şi 4,7% din totalul de importuri), maşinile şi aparatele industriale cu aplicaţii generale (14,6% din total, în secţiune şi 3,0% din totalul de importuri).

Pe de altă parte, deprecierea leului are şi puncte forte, în primul rând pentru cei care primesc remitenţe din străinătate, care cu aceeaşi sumă de valută străină pot cumpăra mai mulţi lei.

Achiziţiile de valută străină au ridicat rezervele valutare la maximul istoric de 2 miliarde 735 mil. USD

De obicei, în urma achiziţiilor de valută străină de pe piaţă, banca centrală îşi completează rezervele valutare, care ating maxime istorice de la o săptămână la alta. Astfel, în data de 4 octombrie rezervele valutare ale Republicii Moldova au constituit 2 miliarde 735,37 mil. USD. Însă experţii susţin că acestea pot fi ruinate în câteva clipe, căci situaţia de pe piaţa valutară ar putea scăpa de sub control. “E un risc pe care cei de la BNM îl cunosc şi cred ca au calculat bine intervenţiile pe piaţa valutară”, crede Viorel Chivriga.

BM crede că politica monetară este consecventă

Banca Mondială nu vede nimic deosebit în deprecierea moderată a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă. “Până în luna august 2013 preţurile de consum au scăzut aproape până la limita inferioară a intervalului de ţintă, la 3,7%, anual, datorită recoltei bune în 2013 şi a lipsei ajustărilor tarifare la serviciile comunale. Ca răspuns la presiunile dezinflaţioniste, BNM a relaxat politica monetară, la 3,5%, anual, dar a permis şi deprecierea moderată a leului moldovenesc. Oferta de monedă a accelerat până la 22,1%”, se arată în mesajul Băncii Mondiale.

Preţurile bat la buzunar

Potrivit ultimelor date ale BNS, scumpirile în luna septembrie au fost de 1,1%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 1,1 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,5 la sută, la mărfurile nealimentare cu 0,5 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei, cu 0,1 la sută.

În luna septembrie a. c. au crescut preţurile la unele produse alimentare: ouă de găină – cu 28,7%, legume proaspete – cu 14,8% (inclusiv roşii – cu 53,9%, pepeni verzi şi galbeni – cu 29,6%, castraveţi – cu 17,7%, morcovi – cu 7,5%, varză – cu 3,0%), lapte şi produse lactate – cu 2,1% (inclusiv brânză din lapte de vacă – cu 3,0%, smântână şi frişcă – cu 2,6%, lapte integral – cu 1,8%), carne de porc – cu 3,2%, carne de bovine – cu 2,8%. Totodată, în perioada de raport au scăzut preţurile la struguri proaspeţi – cu 15,1%, ceapă uscată – cu 8,1%, fructe sămânţoase – cu 7,8%, vinete – cu 3,2%, usturoi – cu 2,4%, cartofi şi boabe – cu câte 1,2%, ulei vegetal – cu 0,6%.

Cât va mai dura deprecierea leului?

Experţii economici sunt de părere că deprecierea leului moldovenesc va continua. Astfel, moneda unică ar putea atinge nivelul de 17,80 de lei, iar dolarul american ar putea ajunge la nivelul de 13,15 lei.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.39 (510) din 16 octombrie 2013